NewsMaker

Patru ONG-uri condamnă încălcarea dreptului la libertatea întrunirilor după dispersarea protestului organizat de Șor

Amnesty International Moldova, Centrul de Politici și Reforme, Asociația Promo-LEX și Ambasada Drepturilor Omului (Human Rights Embassy) au semnat o declarație comună, prin care condamnă încălcarea dreptului la libertatea întrunirilor admisă de autoritățile publice în seara zilei de 16 octombrie 2022 prin dispersarea protestului desfășurat în fața Parlamentului Republicii Moldova cu excepția părții carosabile. Activiștii le cer autorităților să acționeze în strictă conformitate cu legea și standardele internaționale în domeniul drepturilor omului atunci când gestionează întrunirile publice.

Organizațiile pentru protecția drepturilor omului au comentat acțiunile poliției din data de 16 octombrie 2022, când după încheierea acțiunii săptămânale de protest a Partidului „ȘOR” poliția și carabinierii, au intervenit pentru a înlătura protestatarii din centrul capitalei. Mai precis, aceștia au evacuat corturile de pe partea carosabilă din preajma monumentului Ștefan cel Mare și Sfânt, precum și din scuarul Parlamentului și din fața Președinției.

„Considerăm că ridicarea corturilor de pe trotuarul din scuarul Parlamentului și din fața președinției și sistarea întrunirii a fost disproporționată și abuzivă. Ridicarea corturilor de pe carosabil este justificată prin aplicarea prevederilor art. 9 al. 2 a Legii nr. 26. În același timp, nu există temei legal pentru ridicarea corturilor de pe trotuar, or acestea au fost instalate în cadrul unui protest pașnic și nu blocau deplasarea pietonilor și nici căile de acces spre edificiile publice. Intervenția forțelor de ordine este prin urmare, disproporționată pentru că nu a făcut distincție între elementele legale și pașnice ale întrunirii, pe de o parte, și elementele sale ilicite, pe de alta”.

Activiștii au mai remarcat faptul că, la data și ora acțiunilor poliției, nu a existat vreo decizie emisă de către autoritatea publică locală în virtutea prevederilor articolul 5 (3) al Legii privind întrunirile, care ar limita desfășurarea întrunirilor pentru data de 17 octombrie 2022 legate de vizita delegațiilor oficiale.

Însă, chiar și în pofida vizitelor de rang înalt întrunirea putea să fie desfășurată astfel încât ambele acțiuni să se desfășoare concomitent. Îndemnăm organizatorii, autoritatea publică locală împreună cu poliția și carabinierii să asigure o comunicare eficientă care să asigure desfășurarea întrunirii în mod pașnic și responsabil”.

Potrivit ONG-urilor semnatare, autoritățile publice trebuie să explice și să justifice  foarte clar care a fost necesitatea dispersării protestului din fața parlamentului și care a fost alternativa oferită protestatarilor pașnici.

„Autoritățile publice trebuie să justifice și faptul confiscării și distrugerii bunurilor participanților la întrunire. Libertatea întrunirilor este un drept necesar într-o societate democrată. Limitarea acestui drept poate avea loc doar în anumite circumstanțe, prevăzute de Constituție și documentele internaționale din domeniul drepturilor omului la care Republica Moldova este parte. Pentru a fi legale și legitime aceste limitări trebuie să fie prevăzute de lege, să urmărească un scop legitim și să fie necesare într-o societate democratică, inclusiv să fie proporționale”.

 

Pe 16 octombrie, la Chișinău, a avut loc o nouă manifestație de amploare a Partidului ȘOR, căreia i s-a alăturat și PACE. La demonstrație au participat și reprezentanții Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Protestatarii au instalat noi corturi la intersecția str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni cu Ștefan cel Mare și Sfânt. Ulterior, polițiștii au ridicat corturile, precum și pe cele instalate anterior în fața Președinției și Parlamentului.

Într-o declarație din 16 octombrie, oamenii legii au menționat că „organizatorii protestului au încălcat intenționat cerințele stabilite anterior în cadrul ședinței comune dintre ei, Primăria mun. Chișinău și Poliție”. Totodată, polițiștii au anunțat că timp de o săptămână au fost inițiate 178 de proceduri contravenționale pentru încălcările admise de protestatarii. Reprezentanții Poliției au mai precizat că angajații subdiviziunilor MAI „vor aplica legea și vor interveni prompt în cazul în care drepturile cetățenilor vor fi lezate”.

Amintim că pe 11 octombrie, Maia Sandu a cerut Guvernului să schimbe temporar legislația din cauza protestelor Partidului ȘOR. Președintele Republicii Moldova a cerut cabinetului de miniștri să examineze modificarea temporară a legislației „care va permite Poliției să asigure ordinea publică”.

Pe 13 octombrie, membrii CSE au dispus că desfășurarea întrunirilor cu blocarea benzilor de circulație, a arterelor de transport sau a căilor de acces și evacuare către instituțiile publice vor fi interzise în zilele lucrătoare. În zilele de odihnă, aceste întruniri vor putea fi desfășurate pe o perioadă de cel mult patru ore.

Pe 15 octombrie, ministra Afacerilor Interne Ana Revenco a promis intervenții „prompte” și „hotărâte” în cazul în care protestatarii nu vor respecta decizia CSE, care interzice desfășurarea întrunirilor cu blocarea benzilor de circulație, a arterelor de transport sau a căilor de acces și evacuare către instituțiile publice în zilele lucrătoare. „Securitatea nu poate fi negociată”, a precizat ministra.

***

Protestele anti-guvernamentale masive au început în Republica Moldova pe 18 septembrie. Atunci, mii de simpatizanți ai Partidului „ȘOR” au ieșit în stradă pentru a cere demisia președintei țării și a Guvernului Gavrilița, pe care îi acuză de incompetență. Fruntașii formațiunii politice au anunțat proteste non-stop în așa numitul „Orășel al schimbării”, instalat în fața Parlamentului, precum și manifestații masive în fiecare duminică, până când revendicările înaintate – demisia conducerii țării și organizarea alegerilor parlamentare și prezidențiale anticipate – nu vor fi luate în seamă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

European Union 2026 - Source : EP/Daina LE LARDIC

Maia Sandu, despre nota juriului Moldovei pentru România la Eurovision: „Nu ar trebui să permitem nimic să afecteze relația dintre cele două țări”

Președinta Maia Sandu a declarat că cetățenii din Republica Moldova și România nu ar trebuie să lase nimic să deterioreze relația dintre cele două state, după scandalul privind scorul mic acord României în finala Eurovision 2026 de către juriul de la Chișinău. Oficiala a menționat că „cel mai important” este că publicul din Republica Moldova a oferit punctaj maxim. Afirmațiile au fost făcute în timpul unei conferințe de presă la Strasbourg, marți, 19 mai.

Cred că nu ar trebui să permitem nimic și nimănui să afecteze relația dintre cele două țări și cred cu tărie că este important faptul că oamenii din Moldova au acordat cea mai înaltă apreciere cântăreței române. Aceasta este cea mai importantă parte”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că juriul R. Moldova la Eurovision a acordat doar 3 puncte reprezentantei României în finala concursului muzical, ceea ce a provocat un val de critici pe ambele maluri ale Prutului.

Juriul a fost format din șapte persoane, printre care directorul general adjunct al companiei publice „Teleradio-Moldova” (TRM), Andrei Zapșa. Componența a fost aprobată de TRM, care a fost responsabilă de participarea Republicii Moldova la Eurovision.

Pe fundalul controversei, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că este nevoie „de explicații” cu privire la notele acordate, iar deputatul PAS Dinu Plîngău a solicitat demisiile conducerii „Teleradio-Moldova”.

La rândul său, TRM a emis o declarație în care a precizat că membrii juriului au fost selectați în conformitate cu regulamentul stabilit în acest sens de Uniunea Europeană pentru Radio şi Televiziune (UERT), organizatorul Eurovision. Compania publică a mai subliniat că nu a influențat decizia juriului și s-a disociat de punctajele acordate.

Iar pe 18 mai, directorul general al TRM, Vlad Țurcanu, a anunțat că demisionează în contextul scandalului. El a spus că rezultatul jurizării nu reflectă atitudinea Republicii Moldova față de România. „Sentimentul nostru pentru România nu poate fi decât unul de dragoste”, a adăugat el.

Menționăm că, în cadrul televotului, publicul din Republica Moldova a acordat României 12 puncte, scorul maxim.

România a fost reprezentată la ediția din acest an a Eurovision de Alexandra Căpitănescu, cu piesa „Choke me”. Statul a încheiat competiția pe locul 3.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: