Андрей Мардарь / NewsMaker

Patru președinți, 30 de ani, flori și ceață. Ziua Independenței, în imagini (Fotoreportaj)

Republica Moldova sărbătorește vineri 30 de ani de la proclamarea Independenței. Cu această ocazie, la Chișinău s-a desfășurat o festivitate, la care au participat trei președinți străini. 

Parada militară și discursul președintelui Maia Sandu au fost amânate cu câteva ore, pentru că, din cauza ceții, aeronavele președinților României și Ucrainei nu au putut ateriza la Chișinău. Iohannis și Zelenski urmau să participe inclusiv la depunerea de flori la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare din Chișinău, dar, în cele din urmă, ceremonia s-a desfășurat doar cu participarea președintei Maia Sandu și a președintelui Poloniei, Andrezj Duda.

Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker – președintele Poloniei Andrzej Duda, președinta Moldovei Maia Sandu
Андрей Мардарь / NewsMaker – președinta Moldovei Maia Sandu
Андрей Мардарь / NewsMaker – premierul Natalia Gavrilița, președintele Poloniei Andrzej Duda, președinta Maia Sandu, speakerul Parlamentului Igor Grosu
Андрей Мардарь / NewsMaker – ambasadorul UE Peter Michalko
Андрей Мардарь / NewsMaker – guvernatoarea UTA Găgăuzia Irina Vlah
Андрей Мардарь / NewsMaker – premierul Natalia Gavrilița
Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker – Primarul capitalei Ion Ceban, viceprimarul Angela Cutasevici
Андрей Мардарь / NewsMaker – primul președinte al R. Moldova Mircea Snegur
Андрей Мардарь / NewsMaker – Ex-premierul Ion Chicu, ex-ministrul Sănătății Viorica Dumbrăveanu
Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker – Platforma DA (Alexandr Slusari, Andrei Năstase, Iana Stanțieru, Dinu Plîngău)
Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker – Ambasadorul Rusiei Oleg Vasnețov, Însărcinat cu afaceri a.i. al Ambasadei SUA Laura Hruby

În discursul rostit în Piața Marii Adunări Naționale, președinta Maia Sandu a remarcat să „societatea s-a maturizat”: „Astăzi noi decidem drumul spre următorii 30 de ani și-l vom începe cu reclădirea statului. Vă invit să lucrăm împreună, să facem echipă între stat și cetățeni. Avem oportunitatea de a pune umărul cu toții. Vom începe de la temelie. Noi nu avem resurse naturale, energetice, dar avem oameni muncitori și talentați. Oamenii sunt bogăția Moldovei!”, a menționat șefa statului.

Klaus Iohannis și Vladimir Zelenski au ajuns la Chișinău în timpul paradei militare.

Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker

Ulterior, Maia Sandu, Klaus Iohannis, Vladimir Zelenski și Andrezj Duda au mers pe jos, împreună, la Președinție.

Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker

În discursul rostit la conferința de presă comună, președintele Maia Sandu a remarcat că „Republica Moldova are prieteni adevărați și parteneri regionali de încredere”, și a subliniat că își dorește o implicare mai activă la nivel regional și global pentru țara noastră.

Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker

Președintele Klaus Iohannis a amintit că România a fost prima țară care a recunoscut independența Republicii Moldova în 1991. Acesta a dat asigurări că Bucureștiul rămâne principalul partener al Chișinăului și susține dezvoltarea, modernizarea și integrarea europeană a Moldovei: „Mă aflu la Chișinău pentru a reconfirma angajamentul ferm și amplu al României în sprijinul proceselor de reformă și integrare europeană asumată de autoritățile din Republica Moldova”.

Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker

Președintele Poloniei Andrzej Duda a menționat că Moldova și Ucraina sunt cele mai apropiate țări de UE și parteneri regionali. „Suntem adepții politicii ușilor deschise în UE, ai primirii următoarelor țări”, a menționat Duda.

Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMakerc – președintele Poloniei Andrzej Duda

Președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a vorbit despre importanța securității regionale. Acesta a mulțumit partenerilor pentru participarea la Platforma Crimeea și a menționat că atât Moldova, cât și Ucraina se confruntă cu provocări comune: „Țările noastre marchează 30 de ani de independență în condiții deloc ușoare, care ne tot încearcă rezistența. În acest sens, le doresc cetățenilor rezistență și putere. (…) În 19 iulie, președinții Moldovei, Ucrainei și Georgiei au lansat proiectul Trio Asociat, care vizează apropierea statelor noastre de UE. Ne așteptăm la sprijinul acestei inițiative de către Polonia, România și alte state-membre ale UE. Următorul pas ar trebui să devină recunoașterea perspectivei europene a țărilor din Trio Asociat”, a menționat Zelenski.

Андрей Мардарь / NewsMaker – președintele Ucrainei Vladimir Zelenski

După conferința de presă, președinta țării i-a condus pe omologii săi. Primul care a plecat a fost Klaus Iohannis.

Андрей Мардарь / NewsMaker – președintele României și președinta R. Moldova
Андрей Мардарь / NewsMaker – președintele Ucrainei, președintele Poloniei, președinta R. Moldova
Андрей Мардарь / NewsMaker
Андрей Мардарь / NewsMaker

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sergiu Prodan

Când va fi reconstruită Filarmonica? Ministrul Culturii: „nu e doar despre pereți, ci despre artiști”

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, prezent la ședința Parlamentului pentru a prezenta proiectul privind crearea unui fond pentru cinematografie, a răspuns la întrebarea opoziției legată de banii colectați pentru reconstrucția Filarmonicii Naționale și ce s-a făcut cu aceștia. Răspunzând la întrebarea deputatului PSRM Vladimir Odnostalco, Prodan a declarat că actuala guvernare dezvoltă cultura „pentru oameni, de dragul oamenilor, iar Filarmonica nu înseamnă doar pereți, ci artiști”. El a menționat, de asemenea, că în perioada sovietică au fost construite multe centre culturale care au ajuns să fie abandonate.

„În perioada Uniunii Sovietice, s-au construit foarte multe săli, Case de cultură enorme care au fost părăsite de viață și de activitate culturală chiar pe timpul sovietic. Acea degradare în care s-au adus o sumedenie de case de cultură… Avem case de cultură cu peste o mie de locuri în localități cu 70 de case. Noi construim și dezvoltăm cultura pentru oameni, de dragul oamenilor și Filarmonica nu înseamnă doar pereții. Filarmonica înseamnă artiștii”, a declarat Sergiu Prodan.

Ministrul Culturii a precizat că imediat după incendiul din 2019, au fost donați circa 6 milioane de lei, care se află în contul Ministerului Finanțelor. „Aceste fonduri sunt destinate exclusiv procesului de construcție și nu pot fi utilizate pentru alte etape, precum elaborarea proiectului tehnic”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Prodan, a fost organizat un concurs internațional de idei pentru reconstrucția Filarmonicii, iar în urma acestuia au fost selectate trei proiecte câștigătoare – două din Germania și unul din Republica Moldova. Costurile estimate pentru reconstrucție variază între 35 și 75 de milioane de euro – „în condiția unei filarmonici modeste”.

„Noi ne dorim o filarmonică acustică, care să trezească dorința marilor artiști mondiali să vină, să evolueze aici, pe scena noastră”, a subliniat ministrul.

El a adăugat că reconstrucția va începe în momentul în care bugetul va permite o investiție majoră, dar între timp Filarmonica își continuă activitatea prin artiștii săi.

„Reconstituirea sălii care a ars în 2019 – este un obiectiv la care vom trece imediat când bugetul ne va permite, după satisfacerea tuturor necesităților oamenilor de cultură, în primul rând, ne va permite să investim în proiecte de infrastructură pentru activitatea acestor oameni. Vom investi exact în momentul în care această investiție va fi una posibilă și de amploare, până atunci filarmonica Națională activează”, a subliniat Prodan.

Amintim că incendiul de la Filarmonica Națională care a avut loc pe 24 septembrie 2020 a afectat clădirea în proporție de circa 80 la sută. Au ars ambele săli de concerte, cele două scene, arhiva cu partituri, dar şi zeci de instrumente muzicale, printre care şi trei piane. Ulterior, Ministerul Culturii a anunțat un concurs de proiectare pentru o nouă clădire a Filarmonicii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: