Pavel Filip se retrage de la conducerea Partidului Democrat

Pavel Filip se retrage de la conducerea Partidului Democrat din Moldova. Anunțul a fost făcut pe 16 octombrie, în cadrul unui briefing. Filip a informat astăzi Biroul Executiv al Partidului, însă decizia a fost luată după alegerile parlamentare anticipate. Interimatul funcției de președinte al formațiunii va fi asigurat de Monica Babuc.

„Vreau să mulțumesc colegilor de partid pentru încrederea pe care mi-au acordat-o și pentru tot ce am învățat alături de voi, dragi colegi. Știți că am vrut să anunț această decizie imediat după alegeri, dar am vrut să plec împăcat știind că las partidul într-un sediu nou, cu bugetul și cheltuielile planificate până în 2023, cu staff funcțional și gata de muncă”, a declarat Filip.

Fostul premier se arată convins că dacă PDM ar fi fost parte a guvernării, ar fi contribuit „semnificativ” la depășirea crizei prin care trece Republica Moldova.

„Dacă PDM ar fi fost parte a guvernării, ar fi contribuit semnificativ la depășirea acestei crize de proporții prin care trece țara noastră – energetică, prețuri și tarife, frică și incertitudine. PDM are ce oferi țării noastre și mai are dreptul de a se reinventa și reveni în forță cu altă conducere”, a mai declarat Pavel Filip.

Amintim că Pavel Filip și-a început cariera politică în anul 2010, intrând în Partidul Democrat. Din luna decembrie 2010 până în luna februarie 2011, a fost ministru al tehnologiei informației, în baza cotei PDM. Filip a ocupat această funcție în guvernul lui Vladimir Filat, apoi în guvernele conduse de Iurie Leancă, Chiril Gaburici și Valeriu Streleț. În anul 2016, Filip a devenit prim-ministru. De notat că guvernul lui Filip a depus jurământul pe timp de noapte, în secret, când lângă parlament aveau loc proteste în masă.

Guvernul lui Filip a demisionat la 14 iunie 2019, după ce Partidul Democrat a renunțat la guvernare, acest lucru fiind precedat de o confruntare politică ce a durat o săptămână din Moldova. După fuga lui Plahotniuc, Partidul Democrat l-a ales pe Filip în calitate de președinte al formațiunii, iar după schimbarea guvernării, acesta, la fel ca și Diacov, l-a criticat de nenumărate ori pe fostul lider PDM.

La alegerile din luna februarie 2019, Filip a ajuns în parlament pe listele PDM, iar după demisia din funcția de premier, a devenit deputat.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

AP

Donald Trump îndeamnă iranienii să continue protestele: „Ajutorul este pe drum”

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a îndemnat protestatarii iranieni să continue manifestațiile și să preia controlul asupra instituțiilor de stat. Totodată, liderul de la Casa Albă le-a transmis că „ajutorul este pe drum”. Adresarea a fost publicată pe rețeaua de socializare Truth Social pe 13 ianuarie.

Patrioți iranieni, continuați protestele – preluați controlul asupra instituțiilor voastre! Păstrați numele ucigașilor și abuzatorilor. Vor plăti un preț mare. Am anulat toate întâlnirile cu oficiali iranieni până când uciderea fără sens a protestatarilor se oprește. Ajutorul este pe drum”, a transmis Donald Trump.

Iranul este cuprins de un val de proteste de la sfârșitul lunii decembrie 2025. Manifestațiile, care au început pe fondul nemulțumirii populației față de situația economică precară, inclusiv devalorizarea monedei naționale și inflația mare, s-au transformat rapid în mișcări de critică împotriva regimului teocratic al țării și a liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Pe 8 ianuarie, pe fondul extinderii manifestațiilor, autoritățile iraniene au întrerupt internetul — măsură care a îngreunat evaluarea situației pe teren. Blocajul de comunicații a stârnit îngrijorări din partea comunității internaționale că Teheranul va recurge la suprimarea protestelor prin forță.

Pe 13 ianuarie, un oficial iranian, care a refuzat să fie identificat, a declarat pentru Reuters că circa 2 000 de persoane au fost ucise în contextul protestul, fiind vorba atât de protestatari, cât și personal de securitate. Aceasta este pentru prima data când autoritățile din Iran oferă vreo cifră a victimelor.

Anterior, Human Rights Activists News Agency (HRANA), un grup iranian pentru drepturile omului, a raportat că cel puțin 646 de persoane au fost ucise de la începerea protestelor, dintre care 512 sunt protestatari și 134 membri ai forțelor de securitate. De asemenea, potrivit HRANA, peste 10 700 de persoane au fost arestate.

De la eruperea protestelor, președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a declarat că SUA va interveni, dacă regimul de la Teheran va aplica forță împotriva protestatarilor. Liderul de la Casa Albă a spus că ia în considerare mai multe opțiuni „foarte dure” de acțiune în privința Teheranului, în legătură cu reprimarea protestelor. Pe 10 ianuarie, The New York Times a scris, cu trimitere la sursele sale, că militarii i-au prezentat lui Trump mai multe variante privind lovituri împotriva Iranului, inclusiv asupra unor obiective non-miliare din Teheran. Publicația a subliniat că, la acel moment, președintele SUA încă nu luase o decizie finală privind un eventual atac.

Pe 11 ianuarie, Trump a declarat că Teheranul a propus negocieri după ce a amenințat că va lovi republica islamică din cauza reprimării sângeroase a protestatarilor. El a spus că administrația sa poartă discuții pentru a stabili o întâlnire cu oficiali iranieni, dar a avertizat că ar putea fi nevoit să acționeze mai întâi.

Pe 13 ianuarie, ambasada virtuală a SUA la Teheran a publicat un mesaj în care îndeamnă cetățenii americani să părăsească Iranul. Apeluri asemănătoare au lansat și misiunile diplomatice ale altor țări către cetățenii lor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: