Pavel Filip se retrage de la conducerea Partidului Democrat

Pavel Filip se retrage de la conducerea Partidului Democrat din Moldova. Anunțul a fost făcut pe 16 octombrie, în cadrul unui briefing. Filip a informat astăzi Biroul Executiv al Partidului, însă decizia a fost luată după alegerile parlamentare anticipate. Interimatul funcției de președinte al formațiunii va fi asigurat de Monica Babuc.

„Vreau să mulțumesc colegilor de partid pentru încrederea pe care mi-au acordat-o și pentru tot ce am învățat alături de voi, dragi colegi. Știți că am vrut să anunț această decizie imediat după alegeri, dar am vrut să plec împăcat știind că las partidul într-un sediu nou, cu bugetul și cheltuielile planificate până în 2023, cu staff funcțional și gata de muncă”, a declarat Filip.

Fostul premier se arată convins că dacă PDM ar fi fost parte a guvernării, ar fi contribuit „semnificativ” la depășirea crizei prin care trece Republica Moldova.

„Dacă PDM ar fi fost parte a guvernării, ar fi contribuit semnificativ la depășirea acestei crize de proporții prin care trece țara noastră – energetică, prețuri și tarife, frică și incertitudine. PDM are ce oferi țării noastre și mai are dreptul de a se reinventa și reveni în forță cu altă conducere”, a mai declarat Pavel Filip.

Amintim că Pavel Filip și-a început cariera politică în anul 2010, intrând în Partidul Democrat. Din luna decembrie 2010 până în luna februarie 2011, a fost ministru al tehnologiei informației, în baza cotei PDM. Filip a ocupat această funcție în guvernul lui Vladimir Filat, apoi în guvernele conduse de Iurie Leancă, Chiril Gaburici și Valeriu Streleț. În anul 2016, Filip a devenit prim-ministru. De notat că guvernul lui Filip a depus jurământul pe timp de noapte, în secret, când lângă parlament aveau loc proteste în masă.

Guvernul lui Filip a demisionat la 14 iunie 2019, după ce Partidul Democrat a renunțat la guvernare, acest lucru fiind precedat de o confruntare politică ce a durat o săptămână din Moldova. După fuga lui Plahotniuc, Partidul Democrat l-a ales pe Filip în calitate de președinte al formațiunii, iar după schimbarea guvernării, acesta, la fel ca și Diacov, l-a criticat de nenumărate ori pe fostul lider PDM.

La alegerile din luna februarie 2019, Filip a ajuns în parlament pe listele PDM, iar după demisia din funcția de premier, a devenit deputat.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Acord SUA-Danemarca privind Groenlanda. Trump anunță consolidarea prezenței militare americane pe insulă

Statele Unite ale Americii au ajuns la un acord cu Danemarca și Groenlanda care le-ar oferi Washingtonului „control permanent” asupra securității insulei. Anunțul a fost făcut de președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Potrivit lui Trump, SUA vor avea „pentru totdeauna” dreptul de a „face în Groenlanda tot ceea ce este necesar” pentru a asigura securitatea insulei și a SUA.

Președintele american a mai afirmat că niciun „adversar” al SUA nu va putea avea în Groenlanda baze militare, trupe sau investiții fără „acordul direct, în scris” al Washingtonului. Trump a anunțat totodată că Statele Unite ale Americii vor începe „imediat” să-și consolideze prezența militară pe insulă, transmite The Moscow Times.

Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a comunicat că acordul dintre SUA, Danemarca și Groenlanda privind consolidarea securității în Arctica și Atlanticul de Nord urmează să fie semnat săptămâna viitoare. Documentul va intra în vigoare după ce va trece prin procedurile necesare în parlamentele naționale.

Frederiksen a calificat acordul drept „foarte benefic pentru NATO și Europa”. Ea a precizat că documentul recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, precum și dreptul groenlandezilor la autodeterminare.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat, la rândul său, că acordul ține cont de interesele insulei și de rolul acesteia în cooperarea internațională. „Este în beneficiul tuturor”, a spus el.

Un oficial american a declarat pentru Fox News că acordul va rămâne în vigoare chiar și în cazul în care Groenlanda își va dobândi independența.

Groenlanda are aproximativ 56 000 de locuitori și este un teritoriu autonom în cadrul Danemarcei. Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra insulei, invocând interese de securitate națională și amenințarea reprezentată de Rusia și China. Anterior, el a propus ca Danemarca să vândă Groenlanda și nu a exclus posibilitatea folosirii forței în cazul unui refuz.

Groenlanda ar urma să fie integrată într-o rețea de stații radar și baze militare care include obiective din Alaska și Canada, declara în primăvară generalul Gregory Guillot, comandantul Comandamentului Nord al Forțelor Armate ale SUA. Potrivit acestuia, Washingtonul intenționează să aibă pe insulă și un port de mare adâncime, precum și o bază pentru antrenarea forțelor speciale.

În perioada de vârf a Războiului Rece, SUA aveau peste 10 000 de militari staționați în Groenlanda, insula fiind atunci un punct important pentru monitorizarea rachetelor sovietice.

În prezent, în Groenlanda se află instalații ale Forțelor Spațiale ale SUA și sisteme radar de mare putere, precum și aproximativ 100 de militari americani care deservesc sistemele de avertizare timpurie și de apărare antirachetă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: