Pavel Filip se retrage de la conducerea Partidului Democrat

Pavel Filip se retrage de la conducerea Partidului Democrat din Moldova. Anunțul a fost făcut pe 16 octombrie, în cadrul unui briefing. Filip a informat astăzi Biroul Executiv al Partidului, însă decizia a fost luată după alegerile parlamentare anticipate. Interimatul funcției de președinte al formațiunii va fi asigurat de Monica Babuc.

„Vreau să mulțumesc colegilor de partid pentru încrederea pe care mi-au acordat-o și pentru tot ce am învățat alături de voi, dragi colegi. Știți că am vrut să anunț această decizie imediat după alegeri, dar am vrut să plec împăcat știind că las partidul într-un sediu nou, cu bugetul și cheltuielile planificate până în 2023, cu staff funcțional și gata de muncă”, a declarat Filip.

Fostul premier se arată convins că dacă PDM ar fi fost parte a guvernării, ar fi contribuit „semnificativ” la depășirea crizei prin care trece Republica Moldova.

„Dacă PDM ar fi fost parte a guvernării, ar fi contribuit semnificativ la depășirea acestei crize de proporții prin care trece țara noastră – energetică, prețuri și tarife, frică și incertitudine. PDM are ce oferi țării noastre și mai are dreptul de a se reinventa și reveni în forță cu altă conducere”, a mai declarat Pavel Filip.

Amintim că Pavel Filip și-a început cariera politică în anul 2010, intrând în Partidul Democrat. Din luna decembrie 2010 până în luna februarie 2011, a fost ministru al tehnologiei informației, în baza cotei PDM. Filip a ocupat această funcție în guvernul lui Vladimir Filat, apoi în guvernele conduse de Iurie Leancă, Chiril Gaburici și Valeriu Streleț. În anul 2016, Filip a devenit prim-ministru. De notat că guvernul lui Filip a depus jurământul pe timp de noapte, în secret, când lângă parlament aveau loc proteste în masă.

Guvernul lui Filip a demisionat la 14 iunie 2019, după ce Partidul Democrat a renunțat la guvernare, acest lucru fiind precedat de o confruntare politică ce a durat o săptămână din Moldova. După fuga lui Plahotniuc, Partidul Democrat l-a ales pe Filip în calitate de președinte al formațiunii, iar după schimbarea guvernării, acesta, la fel ca și Diacov, l-a criticat de nenumărate ori pe fostul lider PDM.

La alegerile din luna februarie 2019, Filip a ajuns în parlament pe listele PDM, iar după demisia din funcția de premier, a devenit deputat.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Consiliul Suprem de Apărare din România acceptă dislocare de echipamente și militari americani. Dan: „Țara este sigură”

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din România, care s-a reunit astăzi, 11 martie, în ședință, a acceptat dislocarea temporară a unor trupe și echipamente militare americane, în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Președintele Nicușor Dan, care prezidează CSAT, a anunțat într-o conferință de presă, după reuniune, că decizia finală trebuie luată de Parlament, care urmează să se întrunească pe parcursul acestei zile.

Nicușor Dan a spus că membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au discutat despre dislocarea temporară a unor trupe americane și echipamente militare pe teritoriul României. Este vorba despre avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și comunicații satelitare, în corelare cu scutul de la Deveselu.

Aceste echipamente sunt defensive și subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis”, a menționat președintele României.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a dat undă verde dislocării, însă decizia finală trebuie să fie luată de Parlament.

Nicușor Dan a precizat că, în urma ședinței CSAT, a programat o dezbatere la subiect în Parlament pentru această după-amiază, care va fi urmată de o hotărâre.

Este o colaborare a României cu Statele Unite similară, în aceste zile, cu o colaborare pe care alte țări NATO o fac”, a menționat liderul de la Cotroceni.

Oficialul a mai menționat că echipamentele militare vizate „sporesc” securitate României.

Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare: țara lor este o țară sigură. Ba chiar mai sigură”, a adăugat el.

Precizăm că Washingtonul a solicitat autorităților de la București permisiune pentru dislocarea temporară de trupe și echipamente militare în România în contextul războiului împotriva Iranului.

Conflictul a izbucnit pe 28 februarie, când SUA și Israelul au început să lanseze atacuri aeriene asupra Iranului pentru a elimina programul nuclear și capacitățile militare ale statului. Drept răspuns, regimul teocratic de la Teheran lansează atacuri de represalii asupra Israelului, dar și altor țări din Orientul Mijlociu care găzduiesc baze americane.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: