Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) vine cu precizări privind informația vehiculată în presă, despre clasarea cauzelor penale și încetarea mandatului de arest emis pe numele lui Grigore Caramalac, cunoscut ca Bulgarul. Într-un comunicat de presă, reprezentanții instituției atrag atenția că a fost clasată o singură cauză penală, însă rămân în vigoare alte două.
Astfel, potrivit PCCOCS, actualmente, Grigore Caramalac este învinuit în alte două cauze penale, pornite în temeiul unei bănuieli de șantaj și tentativă de omor.
Pe ambele cauze penale sunt emise mandate de arest pe termen de 30 de zile. Acțiunile infracționale ale lui Caramalac au fost documentate în anul 2016-2017 de către ofițerii de investigație a Direcției investigații criminalitate organizată a Inspectoratului Național de Investigații de comun cu procurorii PCCOCS.
Procurorii au confirmat că una dintre cauzele penale în care este vizat Grigore Caramalac a fost clasată.
„Decizia procurorului din cadrul PCCOCS de a fi clasată o cauză penală și încetat mandatul de arest aplicat în privința lui Grigore Caramalac a fost luată în baza hotărârii din data de 11.08.2020, emisă de către Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, pe cauza penală transmisă anterior autorităților de drept din Rusia. Această cauză penală NU are vreo legătură procesuală cu cauzele documentate în anul 2016-2017”, se arată în comunicat.
În prezent, Grigore Caramalac figurează în continuare în bazele de date ca fiind anunțat în căutare internațională.
Reacția vine după ce, în presă, s-a vehiculat informația că Grigore Caramalac a „scapat basma curată de toate acțiunile sale criminale săvârșite în anii 90”.
Liderii statelor membre ale „Coaliției de Voință” și Ucraina, reuniți pentru un summit de pace la Paris, pe 6 ianuarie, au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate pentru statul ucrainean, după încheierea invaziei Rusiei. Textul documentului a fost publicat pe site-ul Președinției Franței.
Documentul, care este intitulat „Declarația de la Paris”, expune „componentele garanțiilor de securitate”. Acestea includ următoarele:
crearea unui sistem de monitorizare a unui armistițiu sub conducerea SUA, la care vor participa și state membre ale „Coaliției de Voință”;
continuarea sprijinului și dotării cu armament pentru armata Ucrainei;
desfășurarea unei „forțe multinaționale” în Ucraina după încheierea războiului, care va fi condusă de europeni și susținută de SUA;
asumarea obligațiilor juridice privind sprijinirea Ucrainei în cazul unei noi agresiuni din partea Rusiei;
angajament privind aprofundarea colaborării în domeniul apărării cu Ucraina pe termen lung.
Oficialii occidentali au mai semnat și un alt document, cu caracater secret, care prevede garanțiile de securitate și cum vor fi acestea asigurate de membrii „Coaliției de Voință”.
De asemenea, în cadrul reuniunii, președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, și prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, au semnat o declarație privind intenția de a desfășura „forțe multinaționale” pe teritoriul Ucrainei după încheierea războiului. Documentul prevede că aceste trupe vor acționa ca forțe care oferă garanții de securitate și capacitatea Ucrainei de a reveni la pace și stabilitate.
„Aceasta este o parte esențială a angajamentului nostru ferm de a sprijini Ucraina pe termen lung. Creează cadrul juridic în care forțele britanice, franceze și ale partenerilor ar putea acționa pe teritoriul Ucrainei, asigurând securitatea spațiului aerian și maritim ucrainean și consolidând forțele armate ale Ucrainei pe viitor”, a spus Keir Starmer, potrivit BBC News.
Prim-ministrul englez a mai spus că, odată cu intrarea în vigoare a regimului de încetare a focului, Marea Britanie și Franța vor crea „centre militare” pe întreg teritoriul Ucrainei și vor construi „facilități protejate pentru depozitarea armelor și tehnicii militare”.
AFP
Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a calificat acordul cu Franța și Marea Britanie drept „foarte concret”. Potrivit lui, partea ucraineană dispune deja de suficiente informații și știe ce state vor participa la acord și ce contribuție va avea fiecare dintre ele.
La rândul său, emisarul președintelui american, Steve Witkoff, care a reprezentat SUA la întâlnire împreună cu consilierul lui Trump, Jared Kushner, a declarat că s-a reușit „obținerea unor progrese semnificative” pe mai multe direcții, inclusiv în privința proiectului garanțiilor de securitate și planului de reconstrucție a Ucrainei.
„Suntem de acord cu Coaliția că garanțiile de securitate solide și angajamentele credibile pentru asigurarea bunăstării economice sunt esențiale pentru o pace durabilă în Ucraina și vom continua să lucrăm împreună în această direcție”, a scris Witkoff pe contul său de pe platforma X.
Delegațiile Ucrainei și SUA au purtat negocieri și după încheierea summit-ului „Coaliției de Voință”, iar discuțiile urmează să continuie inclusiv pe 7 ianuarie.
***
„Coaliția de Voință” este un format internațional care reunește state care sprijină Ucraina în contextul invaziei ruse. La summit-ul Coaliției de la Paris au participat 27 de șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și alții.
