kp.md

PCCOCS, despre clasarea unei cauze penale pe numele lui Caramalac: mai are alte două

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) vine cu precizări privind informația vehiculată în presă, despre clasarea cauzelor penale și încetarea mandatului de arest emis pe numele lui Grigore Caramalac, cunoscut ca Bulgarul. Într-un comunicat de presă, reprezentanții instituției atrag atenția că a fost clasată o singură cauză penală, însă rămân în vigoare alte două.

Astfel, potrivit PCCOCS, actualmente, Grigore Caramalac este învinuit în alte două cauze penale, pornite în temeiul unei bănuieli de șantaj și tentativă de omor.

Pe ambele cauze penale sunt emise mandate de arest pe termen de 30 de zile. Acțiunile infracționale ale lui Caramalac au fost documentate în anul 2016-2017 de către ofițerii de investigație a Direcției investigații criminalitate organizată a Inspectoratului Național de Investigații de comun cu procurorii PCCOCS.

Procurorii au confirmat că una dintre cauzele penale în care este vizat Grigore Caramalac a fost clasată.

„Decizia procurorului din cadrul PCCOCS de a fi clasată o cauză penală și încetat mandatul de arest aplicat în privința lui Grigore Caramalac a fost luată în baza hotărârii din data de 11.08.2020, emisă de către Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, pe cauza penală transmisă anterior autorităților de drept din Rusia. Această cauză penală NU are vreo legătură procesuală cu cauzele documentate în anul 2016-2017”, se arată în comunicat.

În prezent, Grigore Caramalac figurează în continuare în bazele de date ca fiind anunțat în căutare internațională.

Reacția vine după ce, în presă, s-a vehiculat informația că Grigore Caramalac a „scapat basma curată de toate acțiunile sale criminale săvârșite în anii 90”.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

UE cere interzicerea accesului copiilor sub 16 ani la rețelele sociale. Deputat: „Experimentul se încheie aici”

Parlamentul European a adoptat un raport fără valoare legislativă prin care recomandă statelor membre să stabilească vârsta minimă unică de 16 ani pentru accesul la rețelele sociale, platforme video și asistenți digitali bazați pe inteligență artificială. Documentul, aprobat de 483 de eurodeputați, exprimă îngrijorarea instituției față de impactul negativ al utilizării intensive a internetului asupra sănătății fizice și psihice a minorilor, relatează DW.

Potrivit propunerii, adolescenții cu vârste între 13 și 16 ani ar putea accesa astfel de servicii doar cu acordul părinților, ceea ce ar uniformiza regulile existente în prezent în UE, unde standardele diferă de la o țară la alta.

Raportul citează cercetări îngrijorătoare, între care un studiu care arată că aproximativ 25% dintre minorii europeni manifestă un nivel „problematic” de utilizare a smartphone-ului, un comportament asemănător cu dependența. Eurodeputații avertizează că lipsa unor reguli clare permite platformelor online să creeze produse și algoritmi care exploatează vulnerabilitatea copiilor.

„Sunt mândră de acest Parlament — de faptul că putem acționa uniți pentru a-i proteja pe minori online. Le transmitem platformelor un mesaj clar: serviciile voastre nu sunt făcute pentru copii. Iar experimentul se încheie aici”, a declarat raportoarea Kristel Schaldemose, citată de DW.

Deși documentul nu are caracter obligatoriu, el pune presiune pe Comisia Europeană și pe statele membre să elaboreze un cadru mai strict pentru protejarea copiilor în mediul digital, în contextul în care preocupările legate de dependența de smartphone-uri, expunerea la conținut dăunător și efectele asupra sănătății mentale se amplifică în întreaga Europă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: