Politică

Pe muchie de cuţit. De ce rezultatele alegerilor din Moldova au înșelat așteptările și ce urmează?

Екатерина Дубасова
| 23 octombrie, 2024
12:17

Rezultatele alegerilor prezidențiale și ale referendumului privind integrarea europeană au fost o surpriză pentru mulți. Doar puțin peste 50% dintre alegători s-au pronunțat pentru introducerea cursului european în Constituție. Pe 3 noiembrie, în Moldova va avea loc al doilea tur al alegerilor prezidențiale, în care se vor confrunta actualul președinte, Maia Sandu, și fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo. NM a analizat de ce previziunile și sondajele nu s-au adeverit și la ce ne putem aștepta în continuare.

Un avans minim și al doilea tur

Al doilea tur al alegerilor prezidențiale va avea loc peste două săptămâni — pe 3 noiembrie. În acesta se vor confrunta candidatul partidului de guvernământ PAS, Maia Sandu, și candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Sondajele publicate în timpul campaniei electorale indicau că Sandu ar urma să ocupe primul loc, iar Stoianoglo — al doilea, însă diferența în cifre era considerabilă.

Alegerea președintelui Moldovei: rezultatele sondajelor

Sondajele arătau că în jur de 30-35% dintre respondenți erau gata să o susțină pe Sandu, în timp ce pe Stoianoglo în jur de 10%. Cifrele sunt din totalul alegătorilor, în timp ce majoritatea electoratului rămânea încă indecisă.

În final, Sandu a obținut 42,45%, iar Stoianoglo 25,98%.

În ceea ce privește referendumul, se prognoza o victorie indiscutabilă a poziției „Da”.

Referendumul privind integrarea în UE: rezultatele sondajelor

În realitate, referendumul a împărțit societatea exact în două tabere: 50,38 % au votat pentru introducerea integrării europene în Constituție, iar 49,62% împotrivă.

Regiunile, împotriva UE?

Este de remarcat faptul că, conform rezultatelor preliminare (după numărarea a jumătate din procesele-verbale), numărul celor care au votat împotrivă la referendum era semnificativ mai mare (aproximativ 56%) decât al celor care au votat pentru. Situația s-a schimbat odată cu procesarea proceselor-verbale de la secțiile de votare din străinătate. În majoritatea raioanelor din țară, mai mulți alegători au votat împotriva introducerii modificărilor în Constituție. Dar sunt raioane, în care Sandu (inițiatoarea și principalul promotor al referendumului) a ocupat primul loc, dar majoritatea a votat împotrivă la referendum. Așa s-a întâmplat, de exemplu, în raioanele Ungheni și Leova. În alte raioane, cum ar fi Telenești și Nisporeni, Sandu a obținut mai puține voturi decât poziția „Da” la referendum.

Referendumul privind integrarea Moldovei în UE
Rezultatele votării în secțiile de votare din țară

Chișinăul a votat „pentru” introducerea modificărilor în constituție: 55,98% din alegătorii din capitală s-au pronunțat pentru, iar 44,02% împotrivă. Toate raioanele Chișinăului și suburbiile au susținut modificările. Doar în sectorul Botanica s-a înregistrat o majoritate care s-a pronunțat împotriva introducerii cursului integrării în UE în Constituție.

Raioanele din sudul și nordul țării au votat majoritar împotriva introducerii modificărilor în Constituție. În Găgăuzia, 94,8% dintre alegători au votat împotriva modificărilor. Tot aici, pe locul doi la alegerile prezidențiale s-a clasat Victoria Furtună (presupusul candidat al lui Ilan Șor), cu 28,8%. Acesta este singurul raion unde Furtună a ocupat locul doi.

Expertul WatchDog, Andrei Curăraru, susține că faptul că în mai mult de jumătate dintre raioanele Moldovei peste 50% dintre alegători au votat împotriva modificărilor constituționale nu este un indicator reprezentativ. „În statele federative, entitățile federale joacă un rol mare. Însă noi suntem un stat unitar. Situația noastră demografică este de așa natură încât populația tinde să se mute la Chișinău. Cred că deja jumătate din populația țării trăiește în Chișinău. Vedem că Găgăuzia a votat împotriva modificărilor constituționale, dar nu trebuie să uităm că acolo locuiesc doar 200.000 de oameni, iar la vot participă, de regulă, aproximativ 55.000 de persoane, adică mai puțin decât în sectorul Rîșcani din Chișinău (în Găgăuzia au votat la referendum 57.847 de alegători, iar în sectorul Rîșcani 65.284)”, a remarcat expertul.

El a atras, de asemenea, atenția asupra influenței economice a Chișinăului și a diasporei asupra dezvoltării țării și a propus să se compare acest indicator cu raioanele care au votat împotrivă.

De ce s-a întâmplat așa?

Corupția electorală

După anunțarea rezultatelor preliminare, Maia Sandu a declarat că aproximativ 300.000 de alegători au fost cumpărați. Oligarhul fugar, condamnat în Moldova la 15 ani de pușcărie, Ilan Șor, și blocul său „Victorie” au creat o rețea de susținători cărora li s-au oferit bani pentru a se alătura și pentru a atrage noi membri. Poliția a desfășurat percheziții și a reținut liderii organizațiilor teritoriale ale blocului pentru finanțare ilegală și influențarea procesului electoral. Curăraru a menționat că în Moldova există un „format televizat” de protejare a democrației: „Facem percheziții și reținem doi-trei lideri, dar nu lucrăm cu populația. Iar populația s-a dovedit a fi mult mai influențată de Șor decât credeam noi”.

Fostul reprezentant permanent al Moldovei la ONU și Consiliul Europei, Alexei Tulbure, a menționat că amestecul Rusiei a devenit un factor foarte serios care a influențat rezultatele. Cu toate acestea, dacă în Moldova ar fi fost efectuate reforme în justiție și în instituțiile de drept, „forța distructivă a intervenției rusești ar fi putut fi minimizată”.

Doctora în științe politice, Angela Colațchi, a comparat răspunsul autorităților la acțiunile lui Șor cu „o înțepătură de țânțar”. „Când ne așezăm la masă cu un trișor, nu contează la ce jucăm, trebuie să fim mereu în alertă. Nu putem să ne luptăm cu metodele lor, pentru că sunt ilegale. Trebuie să folosim întregul arsenal al statului și să acționăm preventiv”, a subliniat expertul.

Momentul nepotrivit

Alexei Tulbure consideră că doar reformele care îmbunătățesc viața populației pot face ireversibil procesul de integrare europeană. „Dacă viața oamenilor se îmbunătățește, putem spune cu încredere că nu va exista o revenire în trecut. Dar introducerea modificărilor în Constituție nu va face integrarea europeană ireversibilă. Nu avem o cultură juridică”, a spus Tulbure.

Organizarea referendumului simultan cu alegerile prezidențiale a provocat multe întrebări. Unii dintre susținătorii integrării europene au votat împotrivă, iar „acesta a fost un vot împotriva guvernării, nu împotriva Europei”. „A fost o lovitură pentru președinte și pentru PAS, care au organizat referendumul așa și atunci când nu trebuia”, a subliniat expertul.

S-a muncit insuficient cu alegătorii

O altă cauză invocată de experți este munca insuficientă cu alegătorii. „Trebuie să desfășurăm activități politice pentru a obține un consens larg pe tema integrării europene, pentru a uni societatea”, a menționat Tulbure. El consideră că în procesul de integrare europeană trebuie implicate și alte grupuri etnice și politice, și „atunci ele vor avea o altă atitudine față de acest proces”. „Dacă sunt excluse, ele devin mai ușor victime ale propagandei și populismului”, a adăugat expertul.

Potrivit lui, echipa PAS a lucrat insuficient cu alegătorii. „Ei (reprezentanții PAS) au mers în raioanele centrale ale Moldovei, unde trăiește în principal electoratul lor stabil. Președintele nu a mers în nord și în sud, [unde ratingul ei este mult mai scăzut]. Și dacă vorbim despre alegerile prezidențiale, în aceste două săptămâni înainte de turul doi ar trebui să meargă la nord și la sud, în toată țara, să se întâlnească cu oamenii și să încerce să fie convingătoare”, a subliniat Tulbure.

Angela Colațchi a menționat, de asemenea, că ideea referendumului nu a fost bine comunicată alegătorilor. „Până la punctul în care nu toți alegătorii înțelegeau că la referendum nu va exista un al doilea tur. Sloganul: „La referendum nu va fi un al doilea tur” a fost lansat prea târziu”, consideră Colațchi.

Ce urmează?

Moldova se pregătește pentru al doilea tur de scrutin. Este dificil de făcut prognoze deocamdată. Diferența dintre candidați în primul tur este de 16%. Maia Sandu s-a adresat deja alegătorilor lui Octavian Țîcu, Andrei Năstase, Tudor Ulianovschi, Ion Chicu și Renato Usatîi, cerându-le sprijinul în turul doi. Totuși, trebuie să ținem cont de faptul că toți acești candidați au criticat actualul președinte.

Dintre candidații menționați, cel care s-a bucurat de cel mai mare sprijin electoral a fost Renato Usatîi, care a ocupat locul trei în primul tur. La alegerile prezidențiale din 2020, Usatîi a ocupat la fel locul trei și i-a îndemnat pe susținătorii săi să voteze în turul doi pentru Maia Sandu. Înaintea primului tur al alegerilor curente, Usatîi a declarat că nu va mai sprijini pe nimeni. Stoianoglo, pe de altă parte, ar putea atrage de partea sa toți alegătorii care susțin opoziția, dar nu este clar dacă acest lucru va fi suficient pentru a reduce diferența și a prelua conducerea.

Pe de altă parte, se pare că Maia Sandu și-a mobilizat deja toți susținătorii stabili și nu mai are de unde atrage alte voturi. Totuși, experții nu sunt de acord cu această ipoteză. Tulbure consideră că Sandu mai are două resurse: alegătorii din nordul și sudul țării, pe care nu a reușit să-i convingă în primul tur, și diaspora, care, deși a votat masiv, ar putea aduce și mai multe voturi suplimentare.

Angela Colațchi susține că Maia Sandu trebuie să-și consolideze cooperarea cu alte forțe pro-europene, mai ales în contextul viitoarelor alegeri parlamentare din vara anului următor. Rezultatele referendumului au evidențiat nu doar o divizare profundă în societate, ci și nemulțumirea față de actuala guvernare. Experții nu mai sunt siguri de mult timp că PAS va repeta succesul din 2021. „Trebuie să înceapă negocierile pentru o coaliție pro-europeană chiar acum”, a subliniat Colațchi.

Curăraru consideră că șocul rezultatelor referendumului și ale alegerilor ar putea motiva electoratul pro-european.

Mai sunt două săptămâni până la turul doi al alegerilor, iar campania electorală va fi intensificată în această perioadă. Ambii candidați și-au lansat deja reciproc invitații la dezbateri.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

Război în Ucraina

Îl amenință pe Orban după blocarea creditului UE de €90 mlrd? Zelenski: „Le vom da forțelor noastre armate adresa”

Viață

Bălțenii ar putea plăti cu 34 % mai mult pentru apă. Tariful propus

Politică

Votat: membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, vor putea fi aleși cu 51 de voturi. Opoziția: vom contesta la CC

Mihaela Conovali
| 5 martie, 2026
17:15

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a votat un amendament care permite ca membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61. Amendamentul, înregistrat pe 4 martie, s-a regăsit într-o inițiativă legislativă care prevede „fortificarea securității judecătorilor” și care a fost votată pe 5 martie, în a doua lectură. Se întâmplă după ce, săptămâna trecută, proiectul privind numirea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia Vetting nu a întrunit numărul necesar de voturi. Opoziția parlamentară a anunțat că va contesta decizia la Curtea Constituțională.

„Candidații externi, dacă nu au obținut numărul de voturi prevăzut de lege, atunci Comisia juridică este în drept să reexamineze candidaturile propuse. În aceeași sesiune să propună noi candidați sau aceiași candidați. În situația în care se propune aceiași candidați, persoanele în cauză se votează cu votul majorității deputaților aleși – 51 de voturi. Această modificare vizează doar partea ce ține de numirea candidaților propuși de partenerii de dezvoltare, ce ține de numirea candidaților naționali – prevederile nu sunt modificate”, a comunicat deputatul PAS, Igor Chiriac, în fața parlamentarilor.

Igor Chiriac a fost întrebat de deputatul fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, de ce s-a venit acum cu schimbări și dacă motivul este votul din ședința precedentă sau alte considerente. „Există un proces, procesul se numește reforma justiției. Această reformă este una complexă. Putem să ne blocăm în anumite procedee, păreri, opinii din diferite părți, dar, în același timp, este necesar să fie dusă la bun sfârșit. (…) Am văzut inclusiv că propunerile care au fost anterior nu au fost acceptate și urmează să identificăm, cu toți împreună, o modalitate de deblocare a acestei situații. (…) În situația în care nu se ajunge la majoritate calificată, să existe posibilitatea ca, prin intermediul Comisiei juridice, să înainteze sau aceeași candidați sau alți candidați care sunt propuși de partenerii externi. Este un mecanism prevăzut inclusiv în Constituția Republicii Moldova. Este un mecanism care a fost prevăzut și în una din avizele Comisiei de la Veneția”, a răspuns Igor Chiriac

Ulterior, Chicu l-a întrebat pe Chiriac de ce modificările vizează doar partea ce ține de numirea candidaților propuși de partenerii de dezvoltare. „Legea prevede respectarea unor proporționalități. Atunci când se numesc membrii naționali, o parte sunt numiți de majoritatea parlamentară, o parte din ei sunt numiți în mod proporțional de opoziție. În acest caz, se propune a se menține acele prevederi”, a răspuns Chiriac.

Deputatul fracțiunii „Democrația Acasă”, Alexandru Verișinin, a spus că „este neconstituțional, în lectura a doua a proiectului, să modifici alte legi” și a cerut ca, în acest caz, să se autosesizeze CNA-ul. „Eu consider că această modificare este corectă, este legală și este constituțională”, a reacționat Chiriac.

Ulterior, deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a întrebat ce legătură are votarea unor membri la Comisia de Vetting a procurorilor cu securitatea judecătorilor. „Sunt legi conexe. Consider că acest amendament poate fi depus la acest proiect de lege”, a răspuns Chiriac.

Proiectul a fost susținută doar de majoritatea parlamentară, acumulând 55 de voturi.

Menționăm că proiectul mai prevede că persoanele care amenință sau agresează judecătorii și procurorii vor fi sancționate penal. Violența nepericuloasă pentru viață sau sănătate, precum și deteriorarea bunurilor, se va sancționa cu amendă de până la 75 000 de lei, muncă neremunerată de până la 240 de ore sau închisoare de 3–5 ani. Variantele agravante prevăd pedepse de 5–8 ani sau de 7–12 ani. Totodată, Codul contravențional introduce ultragierea judecătorului, sancționată cu amendă de până la 3 000 de lei sau muncă neremunerată de până la 60 de ore. Dacă fapta e însoțită de amenințări, huliganism sau vătămare ușoară, sancțiunea poate ajunge la 4 500 de lei sau arest contravențional de până la 15 zile.

Opoziția va contesta

În timpul unui briefing de presă, au ieșit deputatul fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu; deputatul Partidului Socialiștilor, Vlad Batrîncea; deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii; deputata Partidului Comuniștilor, Diana Caraman; și deputatul fracțiunii „Democrația Acasă”, Alexandru Verișinin.

„În opinia tuturor fracțiunilor parlamentare, cu excepția PAS-ului, este o lege neconstituțională. Fracțiunile care sunt reprezentate la acest briefing vor înainta la Curtea Constituțională o contestație comună. (…) Pe lângă faptul că au diminuat numărul de voturi necesare pentru alegerea membrilor acestei comisii, au admis și o discriminare: pentru candidații înaintați de exterior va fi necesar deja 51 de voturi, iar pentru candidații înaintați din Republica Moldova se păstrează numărul de 61”, a declarat Chicu.

***

Amintim că PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri – Herman von Hebel și Bernard Lavigne – în Comisia Vetting, la ședința Parlamentului din 26 februarie. Adoptarea proiectului de hotărâre privind desemnarea celor doi a eșuat, întrucât nu a întrunit un număr suficient de voturi. Documentul, care necesita cel puțin 61 de voturi pentru a fi aprobat, a fost susținut de doar 53 de deputați – toți din fracțiunea PAS. Formațiunea de guvernământ are 55 de mandate în actuala legislatură.

Forțele de opoziție din legislativ au refuzat să susțină proiectul de hotărâre din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși au exprimat sprijin pentru Lavigne. Acestea au acuzat, de asemenea, partidul de guvernământ că a propus cele două candidaturi la pachet, în încercarea de a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS, Igor Chiriac, a declarat că fracțiunea sa va identifica în scurt timp o soluție pentru suplinirea funcțiilor vacante de membri ai Comisiei. Parlamentarul a menționat că va fi analizată inclusiv varianta modificării legii, astfel încât numirile să poată fi aprobate cu votul a doar 51 de deputați.

Pe 4 martie, PAS a înregistrat un amendament. Deputatul Igor Chiriac a spus că acesta este un mecanism de deblocare a situației. Dacă candidații externi nu întrunesc numărul de voturi cerut – 61 – Comisia juridică va alege și va înainta candidații cu cel mai mare număr de voturi. În cazul în care aceiași candidați sunt înaintați repetat către Parlament, ei sunt aleși cu votul majoritar al deputaților, adică 51 de voturi, a spus Chiriac.