Pe muchie de cuţit. De ce rezultatele alegerilor din Moldova au înșelat așteptările și ce urmează?

Rezultatele alegerilor prezidențiale și ale referendumului privind integrarea europeană au fost o surpriză pentru mulți. Doar puțin peste 50% dintre alegători s-au pronunțat pentru introducerea cursului european în Constituție. Pe 3 noiembrie, în Moldova va avea loc al doilea tur al alegerilor prezidențiale, în care se vor confrunta actualul președinte, Maia Sandu, și fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo. NM a analizat de ce previziunile și sondajele nu s-au adeverit și la ce ne putem aștepta în continuare.

Un avans minim și al doilea tur

Al doilea tur al alegerilor prezidențiale va avea loc peste două săptămâni — pe 3 noiembrie. În acesta se vor confrunta candidatul partidului de guvernământ PAS, Maia Sandu, și candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Sondajele publicate în timpul campaniei electorale indicau că Sandu ar urma să ocupe primul loc, iar Stoianoglo — al doilea, însă diferența în cifre era considerabilă.

                                                                Alegerea președintelui Moldovei: rezultatele sondajelor

 

Sondajele arătau că în jur de 30-35% dintre respondenți erau gata să o susțină pe Sandu, în timp ce pe Stoianoglo în jur de 10%. Cifrele sunt din totalul alegătorilor, în timp ce majoritatea electoratului rămânea încă indecisă.

În final, Sandu a obținut 42,45%, iar Stoianoglo 25,98%. 

CEC

În ceea ce privește referendumul, se prognoza o victorie indiscutabilă a poziției „Da”.

Referendumul privind integrarea în UE: rezultatele sondajelor

 

În realitate, referendumul a împărțit societatea exact în două tabere: 50,38 % au votat pentru introducerea integrării europene în Constituție, iar 49,62% împotrivă.

Regiunile, împotriva UE?

Este de remarcat faptul că, conform rezultatelor preliminare (după numărarea a jumătate din procesele-verbale), numărul celor care au votat împotrivă la referendum era semnificativ mai mare (aproximativ 56%) decât al celor care au votat pentru. Situația s-a schimbat odată cu procesarea proceselor-verbale de la secțiile de votare din străinătate. În majoritatea raioanelor din țară, mai mulți alegători au votat împotriva introducerii modificărilor în Constituție. Dar sunt raioane, în care Sandu (inițiatoarea și principalul promotor al referendumului) a ocupat primul loc, dar majoritatea a votat împotrivă la referendum. Așa s-a întâmplat, de exemplu, în raioanele Ungheni și Leova. În alte raioane, cum ar fi Telenești și Nisporeni, Sandu a obținut mai puține voturi decât poziția „Da” la referendum.

Referendumul privind integrarea Moldovei în UE
Rezultatele votării în secțiile de votare din țară

 

Chișinăul a votat „pentru” introducerea modificărilor în constituție: 55,98% din alegătorii din capitală s-au pronunțat pentru, iar 44,02% împotrivă. Toate raioanele Chișinăului și suburbiile au susținut modificările. Doar în sectorul Botanica s-a înregistrat o majoritate care s-a pronunțat împotriva introducerii cursului integrării în UE în Constituție.

Raioanele din sudul și nordul țării au votat majoritar împotriva introducerii modificărilor în Constituție. În Găgăuzia, 94,8% dintre alegători au votat împotriva modificărilor. Tot aici, pe locul doi la alegerile prezidențiale s-a clasat Victoria Furtună (presupusul candidat al lui Ilan Șor), cu 28,8%. Acesta este singurul raion unde Furtună a ocupat locul doi.

Expertul WatchDog, Andrei Curăraru, susține că faptul că în mai mult de jumătate dintre raioanele Moldovei peste 50% dintre alegători au votat împotriva modificărilor constituționale nu este un indicator reprezentativ. „În statele federative, entitățile federale joacă un rol mare. Însă noi suntem un stat unitar. Situația noastră demografică este de așa natură încât populația tinde să se mute la Chișinău. Cred că deja jumătate din populația țării trăiește în Chișinău. Vedem că Găgăuzia a votat împotriva modificărilor constituționale, dar nu trebuie să uităm că acolo locuiesc doar 200.000 de oameni, iar la vot participă, de regulă, aproximativ 55.000 de persoane, adică mai puțin decât în sectorul Rîșcani din Chișinău (în Găgăuzia au votat la referendum 57.847 de alegători, iar în sectorul Rîșcani 65.284)”, a remarcat expertul.

El a atras, de asemenea, atenția asupra influenței economice a Chișinăului și a diasporei asupra dezvoltării țării și a propus să se compare acest indicator cu raioanele care au votat împotrivă.

De ce s-a întâmplat așa?

Corupția electorală

După anunțarea rezultatelor preliminare, Maia Sandu a declarat că aproximativ 300.000 de alegători au fost cumpărați. Oligarhul fugar, condamnat în Moldova la 15 ani de pușcărie, Ilan Șor, și blocul său „Victorie” au creat o rețea de susținători cărora li s-au oferit bani pentru a se alătura și pentru a atrage noi membri. Poliția a desfășurat percheziții și a reținut liderii organizațiilor teritoriale ale blocului pentru finanțare ilegală și influențarea procesului electoral. Curăraru a menționat că în Moldova există un „format televizat” de protejare a democrației: „Facem percheziții și reținem doi-trei lideri, dar nu lucrăm cu populația. Iar populația s-a dovedit a fi mult mai influențată de Șor decât credeam noi”.

 Fostul reprezentant permanent al Moldovei la ONU și Consiliul Europei, Alexei Tulbure, a menționat că amestecul Rusiei a devenit un factor foarte serios care a influențat rezultatele. Cu toate acestea, dacă în Moldova ar fi fost efectuate reforme în justiție și în instituțiile de drept, „forța distructivă a intervenției rusești ar fi putut fi minimizată”.

Doctora în științe politice, Angela Colațchi, a comparat răspunsul autorităților la acțiunile lui Șor cu „o înțepătură de țânțar”. „Când ne așezăm la masă cu un trișor, nu contează la ce jucăm, trebuie să fim mereu în alertă. Nu putem să ne luptăm cu metodele lor, pentru că sunt ilegale. Trebuie să folosim întregul arsenal al statului și să acționăm preventiv”, a subliniat expertul.

Momentul nepotrivit

Alexei Tulbure consideră că doar reformele care îmbunătățesc viața populației pot face ireversibil procesul de integrare europeană. „Dacă viața oamenilor se îmbunătățește, putem spune cu încredere că nu va exista o revenire în trecut. Dar introducerea modificărilor în Constituție nu va face integrarea europeană ireversibilă. Nu avem o cultură juridică”, a spus Tulbure.

Organizarea referendumului simultan cu alegerile prezidențiale a provocat multe întrebări. Unii dintre susținătorii integrării europene au votat împotrivă, iar „acesta a fost un vot împotriva guvernării, nu împotriva Europei”. „A fost o lovitură pentru președinte și pentru PAS, care au organizat referendumul așa și atunci când nu trebuia”, a subliniat expertul.

S-a muncit insuficient cu alegătorii

O altă cauză invocată de experți este munca insuficientă cu alegătorii. „Trebuie să desfășurăm activități politice pentru a obține un consens larg pe tema integrării europene, pentru a uni societatea”, a menționat Tulbure. El consideră că în procesul de integrare europeană trebuie implicate și alte grupuri etnice și politice, și „atunci ele vor avea o altă atitudine față de acest proces”. „Dacă sunt excluse, ele devin mai ușor victime ale propagandei și populismului”, a adăugat expertul.

Potrivit lui, echipa PAS a lucrat insuficient cu alegătorii. „Ei (reprezentanții PAS) au mers în raioanele centrale ale Moldovei, unde trăiește în principal electoratul lor stabil. Președintele nu a mers în nord și în sud, [unde ratingul ei este mult mai scăzut]. Și dacă vorbim despre alegerile prezidențiale, în aceste două săptămâni înainte de turul doi ar trebui să meargă la nord și la sud, în toată țara, să se întâlnească cu oamenii și să încerce să fie convingătoare”, a subliniat Tulbure.

Angela Colațchi a menționat, de asemenea, că ideea referendumului nu a fost bine comunicată alegătorilor. „Până la punctul în care nu toți alegătorii înțelegeau că la referendum nu va exista un al doilea tur. Sloganul: „La referendum nu va fi un al doilea tur” a fost lansat prea târziu”, consideră Colațchi.

Ce urmează?

Moldova se pregătește pentru al doilea tur de scrutin. Este dificil de făcut prognoze deocamdată. Diferența dintre candidați în primul tur este de 16%. Maia Sandu s-a adresat deja alegătorilor lui Octavian Țîcu, Andrei Năstase, Tudor Ulianovschi, Ion Chicu și Renato Usatîi, cerându-le sprijinul în turul doi. Totuși, trebuie să ținem cont de faptul că toți acești candidați au criticat actualul președinte.

Dintre candidații menționați, cel care s-a bucurat de cel mai mare sprijin electoral a fost Renato Usatîi, care a ocupat locul trei în primul tur. La alegerile prezidențiale din 2020, Usatîi a ocupat la fel locul trei și i-a îndemnat pe susținătorii săi să voteze în turul doi pentru Maia Sandu. Înaintea primului tur al alegerilor curente, Usatîi a declarat că nu va mai sprijini pe nimeni. Stoianoglo, pe de altă parte, ar putea atrage de partea sa toți alegătorii care susțin opoziția, dar nu este clar dacă acest lucru va fi suficient pentru a reduce diferența și a prelua conducerea.

Pe de altă parte, se pare că Maia Sandu și-a mobilizat deja toți susținătorii stabili și nu mai are de unde atrage alte voturi. Totuși, experții nu sunt de acord cu această ipoteză. Tulbure consideră că Sandu mai are două resurse: alegătorii din nordul și sudul țării, pe care nu a reușit să-i convingă în primul tur, și diaspora, care, deși a votat masiv, ar putea aduce și mai multe voturi suplimentare.

Angela Colațchi susține că Maia Sandu trebuie să-și consolideze cooperarea cu alte forțe pro-europene, mai ales în contextul viitoarelor alegeri parlamentare din vara anului următor. Rezultatele referendumului au evidențiat nu doar o divizare profundă în societate, ci și nemulțumirea față de actuala guvernare. Experții nu mai sunt siguri de mult timp că PAS va repeta succesul din 2021. „Trebuie să înceapă negocierile pentru o coaliție pro-europeană chiar acum”, a subliniat Colațchi.

Curăraru consideră că șocul rezultatelor referendumului și ale alegerilor ar putea motiva electoratul pro-european.

Mai sunt două săptămâni până la turul doi al alegerilor, iar campania electorală va fi intensificată în această perioadă. Ambii candidați și-au lansat deja reciproc invitații la dezbateri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ssu.gov.ua

Investigație: doi moldoveni ar fi fost implicați în incendierea unor stații electrice din Ucraina. Sabotajul – pus la cale de Rusia

Doi cetățeni ai Republicii Moldova ar fi fost implicați într-un act de sabotaj asupra a două stații electrice din regiunea Odesa, Ucraina, incendiate în aprilie 2024. Potrivit unei investigații publicate de portalul ucrainean KibOrg, operațiunea ar fi fost coordonată de Vladimir Stoianov, originar din Republica Moldova, la indicația lui Grigore Caramalac, cunoscut în mediul interlop sub porecla „Bulgaru”. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) susține că acțiunea ar fi fost organizată la comanda Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB).

Incendiile au izbucnit în seara zilei de 13 aprilie 2024, la un interval de 55 de minute, la două stații electrice din orașul Bolgrad și satul Cubei, în sudul regiunii Odesa. Peste 14 000 de locuitori din opt localități au rămas fără energie electrică. Au fost afectate inclusiv obiective de apărare, spitale și sisteme de alimentare cu apă, căldură și gaze.

Potrivit anchetei, cu o zi înainte de incendii, doi bărbați au fost surprinși în apropierea stației electrice din Bolgrad. Aceștia au ajuns cu un automobil Ford gri, înmatriculat în Lituania, și aveau asupra lor o șurubelniță electrică și mai multe canistre cu benzină. După ce au inspectat teritoriul, au revenit în noaptea următoare și ar fi incendiat transformatorul. Ulterior, au procedat la fel și la stația electrică din satul Cubei.

Unul dintre presupuşii executanți, Oleg B., în vârstă de 38 de ani, cetățean al Republicii Moldova, a fost reținut de SBU pe 16 aprilie 2024. Acesta locuia în Ucraina de aproximativ 20 de ani și avea permis de ședere permanentă. Potrivit anchetatorilor, bărbatul urma să primească 2 000 de dolari pentru participarea la actul de sabotaj. Pe 18 aprilie, acesta a fost plasat în arest preventiv.

Cel de-al doilea presupus participant, Vladimir Stoianov, a reușit să ajungă în Republica Moldova. Potrivit investigației KibOrg, acesta ar fi fost cel care l-a recrutat pe Oleg B. și ar fi participat personal la incendierea ambelor stații electrice.

Stoianov are 54 de ani și deține cetățenia Republicii Moldova și a Federației Ruse. Publicația identificat mai multe episoade din trecutul său care indică probleme cu legea în Ucraina, Republica Moldova și Rusia. În iunie 2024, acesta a fost pus sub acuzare în lipsă pentru organizarea actului de sabotaj. Deși instanțele din Odesa au autorizat în repetate rânduri reținerea sa, măsurile nu au fost puse în aplicare. Locul în care se află în prezent este necunoscut.

Investigația arată că, în spatele operațiunii, s-ar afla Grigore Caramalac, un personaj controversat din Republica Moldova, stabilit în Rusia, unde ocupă funcția de vicepreședinte al Federației Ruse de Lupte. Acesta mai conduce fondul IFAVIS și este consilier al senatorului rus din regiunea Kursk, Alexandr Brîksin.

În Republica Moldova, Caramalac este cunoscut sub porecla „Bulgaru” și este prezentat în presă drept un interlop de rang înalt. În anii ’90, acesta a condus o grupare acuzată de banditism, șantaj, deposedarea ilegală de bunuri și tentativă de omor. Potrivit anchetei, gruparea a obținut prin violență fizică și psihologică bani, automobile și bunuri imobiliare în valoare totală de aproximativ 983 000 de lei.

În 1998, Karamalak a fost arestat în Republica Moldova, însă a fost eliberat câteva luni mai târziu, din motive de sănătate. La scurt timp, a plecat ilegal în Ucraina, iar ulterior s-a stabilit în Rusia. În 2006 a obținut statutul de refugiat, iar în 2008 a primit cetățenia rusă. În 2016, procurorii moldoveni au reluat urmărirea penală împotriva sa în mai multe dosare și l-au dat din nou în urmărire internațională.

Potrivit investigației, Caramalac a fost implicat și în activități desfășurate în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. Acesta a organizat competiții sportive în Melitopol și Ialta și a vizitat Luganskul ocupat. În 2023, a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene pentru implicarea în organizarea unor evenimente patriotice și sportive în teritoriile ocupate din estul Ucrainei.

SBU susține că Caramalac ar fi fost cel care a primit indicațiile de la FSB și a implicat în operațiune persoane din mediul infracțional din Găgăuzia.

KibOrg precizează că a încercat să ia legătura cu Vladimir Stoianov și Grigori Karamalak, însă nu a primit niciun răspuns până la publicarea investigației. Nici Oleg B. nu a putut fi contactat de jurnaliști. Avocata acestuia a refuzat să comenteze poziția clientului său față de acuzații, menționând că aceasta va fi prezentată în instanță.

Oleg B. se află în arest preventiv de peste doi ani și jumătate, iar dosarul său este examinat din octombrie 2024 de Judecătoria raionului Primorski din Odesa. Acesta respinge acuzațiile și susține că nu a comis nicio faptă ilegală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: