Salariu până la $8000 pe lună. Selecție de funcții vacante noi în companii moldovenești

În fiecare al cincilea anunț de angajare pe site-ul de căutare a lucrului rabota.md salariul constituie circa o mie de dolari. Iar cel mai mare câștig îl propun în domeniul IT, în logistică și pentru pozițiile de conducere. Special pentru cititorii NewsMaker site-ul rabota.md a creat selecția din 10 funcții vacante actuale bine plătite.

Un specialist în digital marketing cu câțiva ani de stagiu poate opta pentru un salariu de pornire de 20 de mii de lei. Atât propune compania Brashovsky Agency. Tot acesta, dacă este interesat de influence marketing, ar trebui să țină cont de funcția vacantă de sponsorship manager de la compania Vellov. Câștigul, în dependență de experiență și abilități, poate constitui de la 1 până la 3 mii de dolari.

Salariul mediu de pornire pentru funcția de director financiar — 30 de mii de lei. Atât propune și compania Ozonteh Impex, care are nevoie de un specialist cu minim 5 ani de experiență. Între timp, compania Radu-Promo se află în căutarea unui director comercial; salariul de pornire de asemenea constituie 30 de mii de lei.

Cu această sumă sunt apreciate abilitățile unui contabil-șef: de un specialist cu experiență are nevoie o companie de cleaning în Chișinău, precum și cooperativa de întreprinzător Agrostoc. Ultima este gata să propună până la 40 de mii de lei.

Între timp, rețeaua de supermarketuri Jardi are nevoie de un programator 1C. Salariul — de la 25 de mii de lei; suma include bonusuri. Un 2D Artist cu experiență de la un an poate opta pentru un câștig de la 1 până la 2,5 de mii de dolari. Atât propune compania FB-Inc. Mult mai mari sunt salariile developerilor seniori. Astfel, compania Dyninno propune unui DevOps Engineer 5 mii de dolari lunar și un format hibrid de muncă, iar compania Rocman caută un Back-End Developer pentru un salariu de la 4 până la 8 mii de dolari; formatul de muncă este, la solicitare, hibrid sau complet de la distanță.
Informația despre lucru în Chișinău este actuală la momentul scrierii materialului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Parlamentul Republicii Moldova

Declarație în susținerea R. Moldova, semnată de delegații din 7 țări UE: „Vă privim ca pe un far al speranței în lume”

Reprezentanți ai comisiilor pentru afaceri europene din parlamentele Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Suediei, Finlandei, Poloniei și Germaniei se află astăzi, 30 martie, într-o vizită oficială la Chișinău. Delegațiile celor șapte state membre ale UE au avut o întrevedere cu Marcel Spătari, președintele comisiei parlamentare pentru integrare europeană și deputat PAS, și au semnat o declarație comună privind susținerea parcursului european al Republicii Moldova.

Întâlnirea membrilor delegațiilor străine cu președintele comisiei parlamentare pentru integrare europeană a durat circa două ore. La reuniune a fost prezent inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Într-o conferință de presă, după reuniune, președinții comisiilor pentru afaceri europene din legislativele Estoniei, Poloniei, Suediei și Finlandei, alături de Marcel Spătari, au calificat discuțiile drept „fructuoase” și „constructive”.

Președinta marelui comitet pentru afaceri europene din Parlamentul Finlandei, Saara-Sofia Siren, a lăudat ritmul în care Republica Moldova a realizat reforme necesare pentru aderarea la UE, menționând domeniile statului de drept, drepturilor omului, democrației și egalității.

În același timp, desigur, am fost cu toții de acord că mai este încă mult de lucru de făcut. Și suntem aici pentru a ne arăta sprijinul și disponibilitatea de a ajuta în orice mod putem”, a mai spus Saara-Sofia Siren.

La rândul său, șeful comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul Suediei, Erik Ottoson, a menționat că progresul făcut de Republica Moldova până acum indică faptul că parcursul său spre aderare la UE este „ireversibil”

Rolul dumneavoastră în Europa devine tot mai puternic pe zi ce trece și apreciem toate lucrurile pe care le faceți pentru a deveni membru al Uniunii Europene. (…) Vedem aceste progrese pe care le faceți și acest lucru ne face să vă privim ca pe un far al speranței în lume”, a declarat oficialul.

Totodată, șeful comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul Estoniei, Peeter Tali, a declarat că atât Uniunea Europeană, cât și statele membre lucrează asupra unor inițiative pentru deblocarea procesului de extindere a UE, însă nu a oferit mai multe detalii.

Așteptăm să vedem alegerile din Ungaria. Sunt foarte sincer: lucrăm că se fac eforturi în parlamentele noastre naționale și, de asemenea, la nivelul întregii Uniuni Europene, la planurile A, B, C și D privind eliminarea obstacolelor din calea extinderii. Mai exact, mă refer la această abordare a lui Viktor Orban de a înainta veto pe orice inițiativă referitoare la sprijinirea Ucrainei și extindere Uniunii Europene”, a spus Tali.

Declarație comună

Menționăm că, în marja vizitei, delegațiile celor șapte țări au semnat o declarație comună prin care reafirmă sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova.

Semnatarii au salutat lansarea negocierilor tehnice pe toate clusterele și îndeamnă statele membre ale UE să adopte deciziile necesare pentru deschiderea „fără întârziere” a negocierilor formale de aderare, atât cu Republica Moldova, cât și cu Ucraina. În declarație se mai subliniază că procesul de extindere trebuie să rămână bazat pe merit, previzibil și credibil.

Republica Moldova și Ucraina, care sunt țări candidate la UE din 2022, au deschis recent discuțiile tehnice cu Comisia Europeană pe ultimele trei clustere de negociere. Între timp, deschiderea oficială rămâne deocamdată blocată de refuzul Ungariei de a susține inițierea negocierilor cu Ucraina – proces care necesită o decizie unanimă din partea statelor membre. Budapesta susține că inițierea negocierilor cu Ucraina, care se confruntă de peste patru ani cu invazia rusă la scară, ar putea atrage UE în război și ar deturna banii contribuabililor europeni. Poziția Budapeste afectează inclusiv Republica Moldova, care, actualmente, merge în tandem cu statul ucrainean în procesul de integrare europeană.

Negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea pot fi împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.

Parlament

Salariu lunar cu aproape 10 mii lei mai mult, diurne și bani din chirie: averea speakerului și liderului PAS Igor Grosu

Președintele Parlamentului și liderul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, și-a depus declarația de avere pentru anul 2025. Anul trecut, politicianul a ridicat un salariu lunar de aproape 29.600 de lei de la Parlament. Pe lângă aceasta, a beneficiat de diurne și plăți compensatorii, dar și de venituri din darea în locațiune a unui apartament. Astfel, conform declarației de avere, anul trecut politicianul a câștigat în total peste 500 de mii de lei.

În 2025, Grosu a ridicat un salariu anual de aproape 355 de mii de lei, echivalentul a aproape 29.600 de lei lunar. Spre comparație, în 2024, Grosu a raportat un salariu de peste 244 de mii de lei de la Parlament, ceea ce însemna un venit lunar de circa 20 de mii de lei. Tot în 2025, Grosu a beneficiat de diurne de la Parlament în valoare de peste 156 de mii și de plăți compensatorii de 35 de mii de lei. Totodată, Grosu a obținut 3.000 de euro din darea în locațiune a apartamentului.

Soția sa a ridicat de la Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică un salariu anual de peste 226 de mii de lei, echivalentul a aproape 18.900 de lei pe lună. Alți 10 mii de lei i-a primit pentru servicii de instruire.

În 2025, familia Grosu a beneficiat de o alocație de stat pentru copii de peste 3.500 de lei românești (peste 13.400 de lei moldovenești), acordată de statul român.

NM by mihaelaconovali25

La capitolul bunuri imobile, familia Grosu deține 8 terenuri, dintre care două intravilane, iar celelalte cu destinație agricolă. Două au fost dobândite prin contract de vânzare-cumpărare în 2010 și 2011, trei prin moștenire în 2000, două prin contract de moștenitor legal în 2006 și unul prin contract de donație în 2017. Totodată, familia Grosu deține două case de locuit: una cu suprafața de 121 m², dobândită în 2011 prin contract de vânzare-cumpărare, iar cealaltă cu suprafața de 82 m², dobândită prin contract de donație în 2017. În plus, familia Grosu are un apartament cu suprafața de 47 m², cumpărat în anul 2000, un spațiu comercial de producție cumpărat în 2011 și alte trei averi imobile.

Grosu a declarat și un automobil Volkswagen Touran, anul de fabricație 2009, dobândit în 2017 cu 7.800 de euro.

În 2024, Grosu a contractat un credit de la o bancă comercială în valoare de 200 de mii de lei, cu o dobândă de 9,2% și termen de rambursare până în 2029.

news.zerkalo.io

Lukașenko riscă să fie pus sub acuzare pentru crime împotriva umanității? O judecătoare din România, în completul Curții Penale Internaționale care va lua decizia

Completul de judecători al Curții Penale Internaționale (CPI) care va examina sesizarea Lituaniei privind posibile crime împotriva umanității săvârșite de regimul președintelui belarus Alexandr Lukașenko a fost format. În componența acestuia se regăsesc Iulia Motoc din România, Rene Alapini-Gansou din Benin și Socorro Flores Liera din Mexic.

Iulia Motoc este judecătoare la Curtea Internațională Penală din 2024. Anterior, aceasta a fost magistrată la Curtea Constituțională a României și a lucrat timp de 10 ani la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. De asemenea, Motoc a ocupat mai multe funcții în cadrul Organizației Națiunilor Unite, inclusiv poziții de raport special.

Reine Alapini-Gansou este vicepreședintă a CPI. Înainte de aceasta, ea a lucrat peste zece ani în cadrul Comisiei Africane pentru Drepturile Omului și Popoarelor, inclusiv ca președintă a structurii. În 2011, a fost aleasă la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga.

Anterior, Alapini-Gansou a participat la emiterea de mandate de arestare în mai multe cauze internaționale, inclusiv în situația legată de războiul din Georgia din 2008. În noiembrie 2024, un tribunal rus a emis un mandat de arestare pe numele acesteia, iar în iunie 2025 a fost inclusă pe lista de sancțiuni a administrației Donald Trump.

Iar Socorro Flores Liera este diplomat de carieră. Ea a ocupat diverse funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Mexicului, inclusiv postul de reprezentant permanent al țării la oficiul ONU din Geneva. Ca parte a delegației mexicane, a participat la procesul de creare a CPI și a reprezentat Mexicul la Curtea Internațională de Justiție în cauza „Avena” împotriva SUA din 2004, privind drepturile la protecție consulară.

Cele trei judecătoare vor stabili dacă dosarul care vizează regimul Lukașenko va continua și dacă vor fi aduse acuzații specifice.

Magistratele vor lua decizii cu privire la chestiuni procedurale esențiale, inclusiv posibile emiteri de mandate de arestare, notează Euro Radio.

Ancheta se referă la posibile crime împotriva umanității, inclusiv deportarea forțată a belarușilor și persecutarea opozanților regimului. Ancheta a fost inițiată la cererea Lituaniei, deoarece unele dintre presupusele infracțiuni ar afecta teritoriul țării baltice.

Facebook/Ion Ceban

Ceban cere Guvernului să renunțe „imediat” la starea de urgență: „Nu mai există motive”. Reacție

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, cere Guvernului să renunțe „imediat” la starea de urgență în energetică, instituită pentru 60 de zile începând cu 25 martie. Edilul susține că „nu mai există motive” pentru menținerea acesteia. În reacție, Guvernul anunță că starea de urgență va fi anulată „în termeni rezonabili”. Executivul dă asigurări că va prezenta un raport complet al acțiunilor întreprinse în această perioadă, așa cum premierul a promis în plenul Parlamentului, atunci când a cerut votul deputaților pentru instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul țării.

„Pentru starea de urgență nu mai există motive, din câte vedeți dvs., din câte văd eu, din câte vede societatea. Noi știm că în ceea ce privește stările de urgență, stările excepționale de până acum, au fost pline de mișmașuri la licitații care nu s-au realizat”, a declarat Ion Ceban în ședința Primăriei din 30 martie.

Edilul a cerut Guvernului, în acest context, să prezinte un raport public despre acțiunile întreprinse în această perioadă și a criticat, din nou, apelurile autorităților centrale de a economisi energia electrică. „Capitala țării, unde se află un milion de oameni, nu este sala Parlamentului, unde sunt deconectate câteva lumini doar de ochii lumii. Noi vorbim despre siguranța oamenilor”, a scris Ceban pe rețele.

Întrebat de jurnaliști cum a răspuns concret municipalitatea apelului Guvernului, primarul a declarat: „Cu siguranță s-a făcut și noi am anunțat despre asta public. Nu știu de ce ne întrebați la acest subiect de fiecare dată”.

Guvernul promite: starea de urgență va fi anulată „în termeni rezonabili”

în reacție, reprezentanții Guvernului susțin că măsura rămâne necesară până la stabilizarea completă a sistemului energetic. Potrivit autorităților, linia electrică Vulcănești–Isaccea a fost reconectată într-un termen „rapid”, iar în prezent sunt în desfășurare testele tehnice pentru stabilizarea completă a sistemului – un proces care necesită „timp și rigoare”.

Guvernul dă asigurări că starea de urgență va fi anulată „în termeni rezonabili”, imediat ce toate condițiile tehnice și de securitate vor fi confirmate.

„Prioritatea rămâne securitatea energetică și protecția oamenilor. Nu există intenția de a extinde această stare decât dacă situația o va impune în mod real. Așa cum a fost anunțat în Parlament, Guvernul va prezenta un raport complet al acțiunilor întreprinse pe durata stării de urgență”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Daniela Crudu.

Reamintim că Republica Moldova se află în stare de urgență energetică pentru 60 de zile, instituită de Parlament pe 24 martie, la solicitarea Guvernului. Măsura a fost luată după ce, în urma unui atac asupra infrastructurii energetice din Ucraina, linia electrică de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești a fost deconectată.

Ministerul Energiei a anunțat că linia a fost restabilită integral pe 28 martie, mai devreme decât termenul estimat inițial, de 5–7 zile.

Totodată, decizia a fost influențată și de evoluțiile de pe piața carburanților, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. În decurs de o lună, prețul motorinei în Republica Moldova a crescut cu peste 50%, iar cel al benzinei cu aproximativ 25 la sută.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
ntv.md

Motorina se ieftinește, pentru prima dată după o lună de scumpiri continue. Cât vor costa carburanții pe 31 martie

Pe 31 martie, benzina se va scumpi cu 13 bani, iar motorina se va ieftini cu 17 bani. Este prima ieftinire în Republica Moldova după valul de scumpiri.

Prețul maxim pentru un litru de benzină A95 va ajunge la 29,66 lei, iar prețul motorinei va fi de 31,93 lei.

Menționăm că ultima dată când nu au fost majorate prețurile la carburanți a fost pe 19 februarie, la motorină. Atunci tariful a rămas asemănător celui din 18 februarie – 20,16 lei. Iar ultima dată când s-a redus tarifele a fost pe 17 februarie, cu 9 bani. Ultima dată când s-au redus prețurile la benzină a fost tot pe 17 februarie, cu un ban.

***

În prezent, Orientul Mijlociu este scena unui conflict militar, după ce Statele Unite ale Americii și Israelul au lansat, pe 28 februarie 2026, o operațiune militară împotriva Iranului, constând în atacuri aeriene asupra unor ținte militare și strategice. Iranul a răspuns atacând Israelul și bazele militare americane din Orientul Mijlociu. În contextul escaladării situației de securitate din Orientul Mijlociu, se înregistrează majorări la prețurile la carburanți la nivel mondial. Tensiunile din regiune, inclusiv riscurile privind traficul prin Strâmtoarea Ormuz – un punct naval strategic prin care tranzitează aproximativ o cincime din livrările globale de petrol – contribuie la creșterea prețurilor la petrol.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: