Ministerul Justiției a remis Guvernului un proiect de modificare a unor acte normative prin care se operează modificări la Codul penal și Codul contravențional. Printre principalele prevederi se numără cea care are drept scop „depopularea penitenciarelor”, prin aplicarea alternativelor la pedeapsa cu închisoarea în cât mai multe cauze posibile.
Pedepse mai blânde
Una dintre principalele modificări propuse la Codul penal se referă la extinderea aplicabilității alternativelor la pedeapsa cu închisoarea, ceea ce va contribui la depopularea penitenciarelor. Deși cadrul juridic al Republicii Moldova prevede o listă destul de mare de alternative la pedeapsa cu închisoarea, acestea nu sunt aplicabile în majoritatea cazurilor de infracțiuni deosebit de grave sau recidive periculoase și extrem de periculoase, argumentează Ministerul Justiției.
Mai exact, o persoană este liberată de răspunderea penală doar atunci când comite pentru prima dată o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă. Prin urmare, se urmărește aplicarea alternativelor la pedeapsa cu închisoarea în cât mai multe cauze posibile, în speță înlocuirea părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă pentru toate categoriile de infracțiuni. Or, impedimentele de natură juridică nu ar trebui să diminueze posibilitatea aplicării pedepselor și măsurilor alternative în cazul infracțiunilor deosebit de grave și excepțional de grave.
O altă modificare la Codului penal ține de extinderea termenului de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunile ușoare de la 2 la 3 ani. Această modificarea este necesară, pentru că multe investigații pe multe cauze penale sunt complexe și necesită timp mai îndelungat pentru examinare. Astfel, termenul de prescripție de 2 ani nu este suficient pentru a trage la răspundere penală făptuitorii care au comis infracțiuni ușoare, din motivul tergiversării examinării cauzei de către părțile implicate în proces.
Noi componențe de infracțiuni de mediu
De asemenea, proiectul de lege prevede ajustarea cadrului normativ în partea ce ține de infracțiunile de mediu. În contextul în care majoritatea infracțiunilor ecologice sunt infracțiuni materiale, la calificarea infracțiunilor este obligatorie stabilirea legăturii de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, care nu întotdeauna pot fi evaluate, deoarece efectele se produc, de regulă, în timp.
Potrivit Ministerului Justiției, deoarece relațiile sociale pe care le reglementează norma penală în cazul infracțiunilor ecologice au evoluat, iar actele normative aplicate sunt depășite de timp, se impune revizuirea acestora, precum și completarea Codului penal cu noi componențe de infracțiuni. Este vorba despre:
– exploatarea neautorizată a solului
– folosirea ilicită a subsolului
– bararea sau modificarea ilegală a cursului de apă
– diminuarea suprafețelor fondului forestier etc.
Totodată, se propune majorarea cuantumului amenzilor pentru infracțiunile care afectează relațiile sociale cu privire la integritatea mediului. Astfel, persoanele fizice riscă pedeapsa cu amendă de la 27.500 de lei (550 u.c.) până la 250.000 de lei (5.000 u.c), iar persoanele juridice riscă amendă de la 100.000 de lei (2.000 u.c.) până la 1.500.000 de lei (30.000 u.c.).
Protecție mai mare pentru identitatea persoanei
Proiectul de lege mai prevede componențe noi de infracțiuni în vederea protejării identității persoanei. Mai exact, se propune completarea Codului penal cu art.1771 – „Uzurpare de identitate” și art.1772 – „Falsul de identitate”. Potrivit Ministerului, în prezent, normele penale nu incriminează acțiunile sau inacțiunile orientate spre uzurparea sau falsificarea identității unei persoane fizice în scopul concurenței neloiale, defăimării, cauzării pierderilor materiale sau a clientelei.
De exemplu, se întâlnesc următoarele modalități de uzurpare a identității: clonarea profilelor pe rețelele de socializare; apelarea din locurile de detenție în scopul obținerii prin înșelăciune a beneficiilor materiale; clonarea cardurilor bancare; introducerea frauduloasă în circuitul rutier a unor autovehicule străine etc. Pentru a combate acest fenomen infracțional, persoanele care comit astfel de infracțiuni riscă pedeapsa cu închisoare de la 6 luni până la 3 ani sau pedeapsa cu amendă de la 100.000 de lei (2.000 u.c.) până la 150.000 de lei (3.000 u.c.).
Proiectul se află în faza de consultare publică, urmând a fi finalizat după recepționarea avizelor din partea instituțiilor și a tuturor persoanelor interesate. După ce va fi aprobat de către Guvern, proiectul de lege va fi remis Parlamentului pentru examinare și adoptare.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Un post moldovenesc de televiziune online, Moldova24 (MD24), recent creat și prezentat drept o platformă independentă din Republica Moldova, este direct legat de infrastructura media afiliată statului rus. Găzduit în Rusia și conectat la entități finanțate de Kremlin, precum RT și TV Novosti, MD24 operează o rețea de cel puțin șaisprezece domenii-clonă și conturi de social media coordonate pentru a evita controlul autorităților și a promova narațiuni pro-Kremlin.
În iulie 2024, cu doar trei luni înainte de alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană (UE), a fost înregistrat un nou radiodifuzor online, Moldova24 (MD24), care a început să emită non-stop din Moscova. Fondatorii MD24 nu au fost identificați public, iar Șor nu și-a revendicat oficial apartenența la proiect. Totuși, direcția editorială a canalului sugerează că acesta funcționează ca o extensie neoficială a rețelei media controlate de Șor, folosind anonimatul pentru a-și ascunde implicarea în operațiuni coordonate de influență.
Această investigație cartografiază ecosistemul care susține MD24, urmărește infrastructura digitală a canalului și analizează modul în care actorii pro-Kremlin afiliați lui Șor exploatează adăposturile digitale rusești și platformele online pentru a influența spațiul informațional fragil al Republicii Moldova.
Despre MD24
Crearea MD24 a marcat o schimbare strategică în tacticile informaționale ale rețelei Șor. Spre deosebire de posturile TV anterior interzise, care emiteau prin rețelele naționale de cablu, MD24 funcționează exclusiv online, ceea ce îi permite să ocolească reglementările naționale privind difuzarea și mecanismele de moderare a conținutului. Platforma găzduiește un flux constant de conținut politic, transmisii live, talk-show-uri și materiale preînregistrate, promovând mesaje care reflectă în mare măsură punctele de vedere ale propagandei pro-Kremlin și care discreditează conducerea pro-europeană a Republicii Moldova. Narațiunile promovate de MD24 urmăresc să submineze încrederea în instituțiile democratice ale țării, să slăbească sprijinul public pentru cooperarea cu UE, NATO și să deturneze parcursul de integrare europeană.
MD24 și-a construit o prezență semnificativă în mediul online. Potrivit informațiilor de pe site-ul propriu, canalul activează pe mai multe platforme de social media, inclusiv TikTok, Telegram, Instagram și YouTube, toate lucrând în coordonare pentru a disemina și amplifica narațiuni pro-Kremlin.
Canalul exploatează crizele interne și încearcă să manipuleze opinia publică. De exemplu, MD24 a fost extrem de activ în timpul crizei energetice care a afectat Republica Moldova la începutul anului 2025, in mod special regiunea transnistreană. Între 1 ianuarie și 24 februarie, pagina de TikTok a MD24 a publicat 929 de videoclipuri, care au acumulat peste 17 milioane de vizualizări, un volum de postări ce sugerează o strategie deliberată de saturare a rețelelor sociale cu conținut politic și de maximizare a impactului asupra publicului. Majoritatea acestor videoclipuri s-au concentrat pe criza energetică, o temă recurentă în campaniile de dezinformare ale Rusiei. Conținutul promova în mod covârșitor comentarii din partea unor figuri pro-ruse, consolidând narațiuni care dădeau vina pe Occident, guvernul moldovean sau Ucraina pentru dificultățile economice ale țării. Manipularea emoțională era o tactică centrală, cu videoclipuri însoțite de muzică dramatică, titluri senzaționaliste și secvențe video montate selectiv, menite să alimenteze nemulțumirea publică și să erodeze încrederea în conducerea Republicii Moldova.
Captură de ecran care evidențiază activitatea și impactul contului TikTok al MD24 în perioada 1 ianuarie – 24 februarie 2025. (Sursa: DFRLab, via Exolyt)
La momentul publicării acestei investigații, contul de TikTok al MD24, care adunase peste 53.000 de urmăritori, nu mai era accesibil, ceea ce indică faptul că ar fi putut fi suspendat sau șters. Pe 25 aprilie 2025 a apărut un nou canal TikTok al MD24, care, în primele zece zile de activitate, a publicat 176 de videoclipuri. Cu toate acestea, noul cont s-a confruntat cu dificultăți în a-și recâștiga audiența, având doar 49 de urmăritori la momentul redactării acestui material. Canalul de YouTube al postului nu mai este nici el disponibil. Singurele conturi care rămâneau active la data redactării erau cele de pe Instagram – cu 1.814 postări video și 1.700 de urmăritori – și Telegram, unde erau găzduite peste 3.000 de videoclipuri și mai mult de 10.000 de abonați.
Infrastructura digitală a MD24
Analiza tehnică a indicat că infrastructura MD24 este profund integrată în ecosistemul digital al Rusiei, atât găzduirea, cât și înregistrarea domeniului fiind legate de furnizori de servicii ruși. Adresa IP 91.218.228.51, asociată în prezent cu MD24, este găzduită de rețeaua Ihc.ru – un furnizor de internet din Rusia frecvent utilizat de publicații media aliniate Kremlinului și de site-uri proxy.
Pe parcursul investigației, am identificat o strategie de tip multi-domeniu adoptată de operatorii din spatele MD24. În loc să se bazeze pe un singur domeniu, platforma funcționează printr-o rețea de cel puțin șaisprezece site-uri clone. Proliferarea acestor domenii indică o intenție clară de a ocoli restricțiile și eventualele închideri. În cazul în care un domeniu este blocat de autorități sau furnizori de servicii, celelalte pot fi activate pentru a asigura accesul continuu la conținut și distribuirea acestuia fără întreruperi.
Pentru a evidenția caracterul centralizat al operațiunii, site-urile clone folosesc același cod Google Analytics (G-1F9WVPBDS6) și același ID Google Tag Manager (GTM-MNPJQVSF). Această suprapunere indică în mod clar că domeniile nu sunt operate independent, ci sunt gestionate printr-o infrastructură unificată, cel mai probabil de către aceeași echipă sau entitate care coordonează conținutul și partea tehnică.
Un alt domeniu relevant, jtf-ilan.com (Just the Facts: Ilan Shor), împarte aceeași adresă IP cu MD24. Site-ul pare să fi fost creat special pentru a construi și promova imaginea lui Ilan Șor la nivel internațional. Înregistrat pe 11 noiembrie 2023, cu dată inițială de expirare pe 10 octombrie 2024, domeniul a fost actualizat ultima dată în aprilie 2025, când perioada de valabilitate a fost extinsă până la 10 octombrie 2025. Deși site-ul nu era accesibil la momentul redactării, DFRLab a analizat conținutul acestuia folosind capturi arhivate din Wayback Machine.
Potrivit ultimei capturi disponibile, din 4 octombrie 2024, site-ul îl prezintă pe Șor drept o victimă a represiunii politice în Moldova, susținând că guvernul ar fi lansat o „campanie amplă de represalii” pentru a-i bloca participarea la alegerile viitoare. Acesta este un exemplu clasic al narațiunii privind „opoziția persecutată” – o tactică de dezinformare utilizată frecvent de actorii afiliați Kremlinului pentru a submina instituțiile democratice, portretizând indivizii sancționați ca victime ale unei nedreptăți politice.
Pentru a-și conferi credibilitate, site-ul include citate ale unor personalități și instituții internaționale, adesea prezentate selectiv, într-un mod care sugerează susținere largă pentru Ilan Șor. Printre cei menționați se numără Ryszard Henryk Czarnecki, fost membru al Parlamentului European din partea partidului Lege și Justiție din Polonia. Czarnecki are un trecut controversat, fiind implicat în acuzații de corupție și înlăturat din funcția de vicepreședinte al Parlamentului European pentru „abateri grave”, după ce a insultat-o pe colega sa Róża Thun. DFRLab a relatat anterior despre modul în care figuri politice partizane, precum Czarnecki, au fost folosite pentru a oferi legitimitate unor alegeri contestate în Georgia, prezentându-se ca observatori internaționali.
Legături cu presa de stat rusă
MD24 face parte dintr-o infrastructură digitală mai largă, asociată ecosistemului media controlat de statul rus. Adresa IP pe care este găzduit site-ul MD24, 91.218.228.51, găzduiește și un grup de domenii conectate la RT (Russia Today) și proiectele sale afiliate, inclusiv putinspeaks-rt.com, rtdoc.tv, rtred.online și msimonyan.ru.
DFRLab a remarcat, de asemenea, prezența domeniului navalny.lol pe același server – un site de parodie creat pentru a batjocori liderul opoziției ruse Alexei Navalnîi. Platforma pretindea că oferă „investigații la comandă” și imita tacticile folosite de regimul rus pentru a discredita vocile critice prin dezinformare și campanii de denigrare.
Alte domenii care împart aceeași adresă IP includ Gateway to Russia (gw2ru.com), o versiune rebranduită a platformei Russia Beyond, anunțată oficial pe 23 decembrie 2024. Operată de TV Novosti – aceeași entitate de stat care gestionează Russia Today – și finanțată de Ministerul rus al Dezvoltării Digitale, Comunicațiilor și Mass-Mediei, Gateway to Russia promovează narațiuni de tip soft power, menite să modeleze imaginea internațională a Rusiei. Site-ul include subdomenii multilingve orientate spre audiențe din Spania (es.gw2ru.com), Franța (fr.gw2ru.com), Croația (hr.gw2ru.com), Italia (it.gw2ru.com), Japonia (jp.gw2ru.com) și Macedonia (mk.gw2ru.com), sugerând o campanie de propagandă coordonată la nivel internațional.
De asemenea, MD24 operează și prin subdomeniul md24.b37m.ru, parte a domeniului b37m.ru, înregistrat de TV Novosti, organizatie care detine Russia Today,Russia Beyond și Gateway to Russia, consolidând și mai mult legăturile cu infrastructura media de stat a Kremlinului.
Pagina de autentificare md24.b37m.ru, marcată cu sigla MD24, conține câmpuri pentru e-mail și parolă, indicând existența unui portal de acces dedicat. Utilizarea acestui subdomeniu depășește o simplă coincidență de infrastructură. Ea evidențiază o legătură operațională profundă între MD24 și aparatul global de propagandă al Kremlinului.
Rețea globală de propagandă
În cadrul setului de date analizat de DFRLab și asociat adresei IP a MD24 – 91.218.228.51 – au fost identificate și alte platforme concepute pentru a viza audiențe internaționale cu propagandă pro-rusă și pentru a influența discursul politic local. Una dintre aceste platforme este rețeaua “Kanzlerdaddy” (Tăticul Cancelarului) – o operațiune de propagandă rusească adresată publicului german.
Rețeaua este activă pe mai multe platforme: un site dedicat (kanzlerdaddy.ru), două canale de Telegram (unul în limba rusă și unul în limba germană), precum și conturi pe TikTok și VKontakte. Strategia de conținut se bazează pe o combinație de satiră, dezinformare și relatări trunchiate despre probleme sociale și politice din Germania. Prin exploatarea temelor emoționale și polarizante – adesea prin umor, meme și materiale video editate – Kanzlerdaddy urmărește să submineze încrederea în instituțiile germane, să ridiculizeze liderii occidentali și să promoveze narațiuni aliniate intereselor Kremlinului.
Site-ul ahilesva.info reprezintă un alt exemplu de platformă concepută pentru a viza audiențe străine cu propagandă pro-rusă. Funcționând sub brandul “¡Ahí les Va!” – site-ul face parte din ecosistemul media controlat de statul rus, fiind administrat de TV Novosti. Proiectat special pentru publicul din America Latină, Ahí les Va folosește satira, narațiunile încărcate emoțional și cadrele anti-occidentale pentru a promova punctele de vedere aliniate cu Kremlinul.
Asemenea rețelei Kanzlerdaddy, platforma are o prezență puternică pe Telegram, TikTok și alte rețele sociale, folosind limbaj local și mesaje adaptate cultural pentru a insera dezinformarea în formate familiare și ușor de distribuit. Împreună, aceste platforme evidențiază un efort coordonat de extindere a influenței Rusiei prin operațiuni de conținut țintit, multilingv, adaptat la contexte regionale diverse.
Concluzie
În ciuda eforturilor continue ale Republicii Moldova de a-și proteja spațiul informațional, operațiunile de influență rusești au devenit tot mai adaptabile și reziliente. Investigația privind MD24 scoate la iveală strategia actorilor afiliați Kremlinului de a ocoli restricțiile naționale și de a menține un flux constant de dezinformare. Prin găzduirea pe servere rusești și utilizarea unei rețele coordonate de domenii-clone, MD24 demonstrează cum propaganda pro-rusă poate persista, se poate rebrandui și poate evita măsurile de blocare, subminând controlul autorităților și erodând încrederea publică.
Integrarea profundă a canalului MD24 în infrastructura digitală partajată cu entități finanțate de statul rus, precum RT și TV Novosti, confirmă că nu este vorba despre o inițiativă mediatică izolată, ci despre o componentă a unei campanii de influență mai ample, susținută de stat. MD24 funcționează, în esență, ca o enclavă digitală protejată de Kremlin, orientată spre publicul din Republica Moldova, cu scopul de a destabiliza instituțiile democratice ale țării și de a deturna parcursul său pro-european.
Penetrarea infrastructurii digitale ruse în platformele media din Moldova reprezintă o vulnerabilitate strategică majoră, cu atât mai critică în contextul apropiatelor alegeri parlamentare.
