Igor Cecan/NM

Pensiile judecătorilor și procurorilor ar putea fi indexate în conformitate cu regulile care sunt aplicate tuturor pensionarilor

Pensiile judecătorilor și procurorilor ar putea fi indexate în conformitate cu regulile care sunt aplicate tuturor pensionarilor. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a înaintat o inițiativă care prevede modificarea legislației privind pensiile, informează Mold-street, astăzi, 11 februarie.

Potrivit sursei citate, se propune modificarea articolului 32 din Legea cu privire la statutul judecătorului ca să fie exclusă posibilitatea recalculării pensiei ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu. Același model va fi aplicat și în cazul procurorilor.

Scopul acestui proiect constă în „vederea respectării principiilor care stau la baza sistemului public de pensie-principiul echității și contributivității”.

Autorii sugerează că această acțiune face parte din reforma sistemului de pensionare, demarată în 2017 a cărei scop a constituit „excluderea pensiilor privilegiate prin unificarea condițiilor și a modului de calculare al pensiilor de asigurări sociale pentru unele categorii de cetățeni (deputați, membri de guvern, aleși locali, funcționari publici, procurori)”.

Amintim că în noiembrie 2019, deputații blocului ACUM, Dan Perciun și Mihai Popșoi au prezentat o inițiativă legislativă, prin care se propunea ca pensia judecătorilor pentru limita de vârstă să nu depășească cel mult cinci salarii medii pe economie.

Ulterior, experții Centrului Național Anticorupție au declarat că reducerea garanțiilor sociale pentru judecători riscă să sporească vulnerabilitatea vizavi de actele de corupție, întrucât motivarea financiară și protecția socială a unei funcții sporește și nivelul de responsabilitate și integritate a acestei funcții.

Totodată, experții au identificat norme ce contravin constatărilor Curții Constituționale, care a notat că „independența justiției include securitatea financiară a judecătorilor, care presupune și asigurarea unei garanții sociale cum este pensia specială a judecătorilor. Prin urmare, principiul independenței justiției apără pensia specială a judecătorilor, ca parte integrantă a stabilității financiare a acestora, în aceeași măsură cu care apără celelalte garanții ale acestui principiu”.

 

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Congresul Național al Memoriei, dedicat foametei organizate și deportărilor staliniste. Grosu: Aceste tragedii nu sunt doar statistici

Cea de-a doua ediție a Congresului Național al Memoriei, dedicată foametei organizate din 1946-1947 și primului val al deportărilor staliniste, are loc astăzi, 28 iunie, la Chișinău. În cadrul evenimentului, participanții au vorbit despre importanța păstrării memoriei victimelor represiunilor sovietice și despre inițiativele legislative privind condamnarea negării acestor tragedii.

Congresul Național al Memoriei se desfășoară la Palatul Republicii din Chișinău. Ediția din acest an marchează 80 de ani de la foametea organizată din 1946-1947 și 85 de ani de la primul val al deportărilor sovietice din 1941.

La eveniment participă, între alții, președintele Parlamentului, Igor Grosu, ministrul Culturii, Cristian Jardan, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, ambasadorul Poloniei la Chișinău, Tomasz Kobzdej, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova, Alexandru Postica, istorici, cercetători și clerici.

Istoria, pe lângă faptul că este o înșiruire de date, înseamnă oameni, familii, destine. Iar istoria noastră poartă răni adânci. (…) Nu există sat în Republica Moldova în care să nu fi existat o familie deportată, nu există localitate care să nu păstreze amintirea foametei. Aceste tragedii nu sunt doar statistici, sunt parte a memoriei colective a poporului nostru. Și tocmai de aceea, istoricii, colegii mei, au o misiune aparte: să studieze trecutul și să transmită în continuare cultura memoriei”, a declarat Igor Grosu la eveniment.

Oficialul a menționat că Parlamentul consolidează cadrul legal în memoria victimelor represiunilor politice, menționând proiectul de lege care va introduce răspundere penală pentru persoanele care neagă public foametea și deportările din timpul regimului totalitar sovietic. Inițiativa legislativă urmează să fie dezbătută și votată în prima lectură.

Una din obligațiile statului este asigurarea dreptului la adevăr a cetățenilor săi, ca element important al respectării drepturilor omului. Dreptul la adevăr reprezintă dreptul victimelor și al societății de a cunoaște adevărul despre circumstanțele în care au fost comise încălcări grave ale drepturilor omului: cine a fost responsabil, ce s-a întâmplat și care a fost soarta victimelor. (…) Este un act de dreptate față de victime și o datorie față de generațiile care vin. Memoria nu trebuie folosită pentru a dezbina societatea. Memoria trebuie să ne unească în jurul adevărului și să aducă dreptate victimelor și urmașilor acestora”, a spus el.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: