miro.medium.com

„Pentru redresarea completă va fi nevoie de câțiva ani”. Ce se va întâmpla cu veniturile noastre în anul 2021? Prognoză economică NM

2021 nu va fi cel mai bun an din viața noastră, la fel ca și 2020. Astfel an putea descrie în mod inteligent ceea ce se va întâmpla cu economia Moldovei în anul care abia a început. Experții vorbesc în unison despre o restabilire mult mai rapidă a importurilor comparativ cu exporturile, despre creșterea nivelului sărăciei și un nou val al migrației. Și ceva de bine: există speranța unei creșteri economice.

PIB: căderi, flotări, ridicări?

Conform prognozelor Centrului Analitic Expert-Grup, perspectivele privind redresarea economiei moldovenești în anul 2021 sunt foarte vagi.

„Cel mai probabil, creșterea va constitui 3-4%. Acest lucru va afecta angajarea în câmpul muncii a cetățenilor și veniturile acestora”, presupun experții Centrului.

Tatiana Lariușina, doctor în economie, consideră că este prea puțin probabilă redresarea economiei, luând în calcul datoriile și instabilitatea politică.

„Până vom avea un guvern legitim, care va fi ales pentru a schimba structura economiei și pentru a înlocui modelul de creștere economică, va fi dificil de vorbit despre atragerea investițiilor și lansarea creșterii economiei”, este sigură Lariușina.

În opinia economistului Victor Ciobanu, chiar dacă economia își va reveni, e puțin probabil că va atinge nivelul anului 2019. „S-ar putea ca pentru restabilirea completă să fie nevoie de cel puțin câțiva ani”, a menționat el.

Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul, susține această părere. El consideră că redresarea ar putea întârzia, deoarece criza încă nu s-a terminat și ar putea începe din trimestrul al doilea al anului 2021.

Economista Marina Soloviova spune că există și o noutate bună: luând în calcul datele cu privire la PIB în trimestrul al treilea al anului 2020 (al nostru și al țărilor vecine), care au fost publicate recent, analiza evoluției PIB în termeni reali încep să amintească de litera V.

„A fost un „salt” de jos și chiar dacă PIB este cu 9,7% mai mic decât în trimestrul al treilea al anului 2019, ritmul declinului a încetinit (în trimestrul al doilea, acesta era de 14%) și există speranța unei creșteri economice în anul viitor”, a subliniat Soloviova.

Iar expertul Alexandru Fală operează cu cifre optimiste. Conform prognozelor sale, economia va crește în anul 2021 cu 5,5%-5,7%. „Sunt doi factori care vor contribui în acest sens. În primul rând, se așteaptă redresarea economiei în toată lumea, în special, la partenerii noștri principali din UE. În al doilea rând, își se va restabili sectorul agrar. De obicei, după pierderi mari, la noi se atestă o creștere înaltă – este șablonul activității acestui sector”, a precizat Fală.

El a adăugat că se așteaptă la dezvoltarea ramurii transporturilor și la o diminuare neînsemnată a investițiilor publice care au crescut intensiv în ultimii câțiva ani.

Inegalitatea se întețește

Experții sunt de părere că în anul 2021, coronacriza va aprofunda și mai mult inegalitatea socială și cea economică. Cel mai grav va fi pentru afacerile mici și mijlocii, pentru tineret, femei și persoanele cu un nivel de studii scăzut. Iar cei care activează în sfera bugetară vor fi într-o situație mai bună – veniturile se reduc în special la cei care activează în companiile private.

În opinia economiștilor de la Expert-Grup, lipsa unei reacții adecvate în acest caz va provoca o creștere a nivelului de sărăcie și un nou val de migrație, respectiv, va aprofunda criza demografică.

Și Veaceslav Ioniță s-a referit la stratificarea socială în creștere. „Consumul populației crește, dar avem un paradox curios. Societatea s-a stratificat: sunt 10-15% din oameni la care totul este bine, criza a trecut pe alături de ei. Aceștia câștigă în continuare, cumpără locuințe, automobile etc. Dar sunt oameni săraci și foarte săraci și pentru aceștia, situația va fi și mai îngrozitoare”, a subliniat expertul.

Potrivit afirmațiilor lui Ioniță, 2020 a fost anul alegerilor și volumul total al mijloacelor financiare (sub formă de îndemnizații și ajutoare – NM) de care au beneficiat categoriile defavorizate ale populației a fost destul de mare. „În anul 2021, volumul prestațiilor sociale va constitui mai puțin de 500 de milioane de lei. Luând în calcul faptul că vom finaliza acest an cu un nivel scăzut al inflației sau chiar cu deflație, ne putem aștepta la cea mai mică indexare a pensiilor. Și chiar dacă indexarea va fi acceptabilă, oricum venituri nu vor fi”, este sigur expertul.

Importuri vs exporturi

Marina Soloviova avertizează și despre o restabilire mult mai rapidă a importurilor comparativ cu exporturile și susține că aceasta este o noutate proastă.

„Din această cauză, este posibilă apariția unor probleme privind finanțarea conturilor curente. Parțial, restabilirea lentă a exporturilor este cauzată de seceta care a fost anume în trimestrul al treilea, când se produce cea mai mare parte a produselor agricole. Posibil, condițiile climaterice vor fi mai favorabile în continuare, însă vulnerabilitatea agriculturii din Moldova nu a dispărut și ar trebui să se țină cont de aceasta”, a subliniat experta.

Credite pentru guvernare

Mai mulți economiști consideră că în anul 2021, Moldova se va confrunta cu probleme de creditare externă și internă.

De exemplu, Ioniță susține că un guvern prost ne costă scump, de aceea Moldova este deja de câțiva ani în izolare externă.

„Inițial, nu ne-au acordat granturi – în șase ani, noi am pierdut 26 de miliarde de lei. Am început să luăm credite, au încetat să ni le ofere, atunci ne-am orientat spre creditele interne. În anul 2021, Moldova va plăti 2 miliarde de lei doar dobândă la credite. Aceasta înseamnă de patru ori mai mult decât în anul 2014 și de patru ori mai mult decât creșterea cheltuielilor pentru pensionari.

La rândul său, Soloviova susține că problemele privind finanțarea conturilor curente ar putea să se acutizeze și mai mult din cauza scandalului recent privind anularea obligațiunilor Ministerului Finanțelor față de Banca Națională în legătură cu jafurile din sistemul bancar.

„În primul rând, s-au deteriorat relațiile cu FMI și alți creditori, în al doilea rând, din cauza creșterii riscului, ar putea crește și ratele dobânzii pentru împrumuturile acordate Moldovei. Acest lucru va pune presiune asupra bugetului și va reduce capacitatea și așa slăbită a guvernului de a susține afacerile și populația”, prognozează economista.

Buget inerțial

Victor Ciobanu presupune că în anul 2021, se vor acutiza problemele în economie din cauza incertitudinii privind guvernul, alegerile și configurarea puterii.

„Ar putea fi președintele țării, căruia i se opune majoritatea parlamentară, și atunci el mai mult va bloca activitatea guvernării decât o va sprijini. De aceea relaxările sub formă de granturi din Occident, care vor fi acordate datorită președintelui Maia Sandu, nu vor putea neapărat să salveze situația, pentru că avem un buget inerțial: în baza informațiilor din anul care a trecut plus-minus câteva procente”, a precizat Ciobanu.

Potrivit afirmațiilor sale, multe depind de faptul, dacă vom avea alegeri, un guvern de tranziție și dacă va fi ajustat bugetul.

Investiții, moneda națională și remitențe

Despre impactul alegerilor au vorbit și alți experți. Expertul financiar Roman Chircă este sigur că instabilitatea politică va afecta proiectele investiționale pe termen lung.

„Investitori importanți vor aștepta asemenea momente. În același timp, chiar dacă vor fi alegeri anticipate, baza politicii financiare și a celei vamale este deja stabilită și acolo totul este previzibil. Nu se prevede niciun fel de întârzieri privind achitarea salariilor și a pensiilor”, a menționat Chircă.

Referindu-se la cursul leului, Chircă a subliniat faptul că rezervele valutare sunt în creștere și că Banca Națională continuă să cumpere valută, pentru slăbirea lentă a leului. În opinia sa, și cetățenii vor vinde valută, iar obținerea banilor de la FMI și menținerea leului în coridor împotriva întăririi vor însemna și intervenții [mari] ale Băncii Naționale. „În prezent, rezervele depășesc 3 miliarde de dolari și nu exclud că în anul 2021, acestea vor ajunge până la 4 miliarde de lei”, a remarcat expertul.

El prognozează că remitențele migranților vor fi la nivelul anului 2020, deși nu exclude că creșterea fluxului de migranți s-a epuizat și cedarea este inevitabilă.

Identificarea echilibrului

Tatiana Lariușina presupune că în anul 2021, autoritățile vor trebui să aleagă, încotro se va îndrepta Moldova – va continua să dezvolte sectorul agroindustrial ori va alege calea spre o nouă economie cu digitalizare.

„Prima cale necesită subvenții enorme, dar are un lobby foarte puternic, inclusiv și pentru că aceasta este parte a modului nostru tradițional de viață. Autoritățile vor trebui să identifice un echilibru în acest sens”, a subliniat experta.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Soroca investește în energie verde: Panouri solare pentru viitor sustenabil, conduse de femei lidere / VIDEO

La Soroca, Incubatorul de Afaceri a făcut pasul decisiv către energia verde prin instalarea unui sistem modern de panouri fotovoltaice și baterii solare. Acest proiect ambițios aduce beneficii energetice și economice semnificative pentru incubator și cei 20 de rezidenți ai săi, reducând costurile la electricitate și asigurând o sursă proprie de energie curată.
Detalii aflați în materialul realizat de partenerii noștri Observatorul de Nord.

În spatele acestui proiect inovator se află o femeie cu viziune – Liliana Babără, directoarea Incubatorului, care a împletit dezvoltarea durabilă cu leadershipul feminin și determinarea de a crea un viitor mai verde pentru comunitatea ei.

Proiectul de instalare a panourilor solare la Incubatorul de Afaceri Soroca s-a născut ca parte a inițiativei „Rețeaua Start -UpHub: Laboratoare antreprenoriale (RLA) din Regiunea de Dezvoltare Nord (RDN)”, lansată în 2022. Acest proiect complex a inclus renovarea clădirii incubatorului (inclusiv termoizolarea pereților), amenajarea spațiului adiacent și crearea a cinci laboratoare de afaceri în instituții de învățământ din oraș. Consiliul Raional Soroca a adus o contribuție semnificativă, investind peste 1,2 milioane de lei între 2022 și 2025 pentru dezvoltarea incubatorului și implementarea acestor idei inovatoare. Valoarea totală a proiectului, ca rezultat al actualizării devizului de cheltuieli, a constituit 7 349 805 lei,
inclusiv: Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL) a alocat 6 614 824 lei și IP ”IAS Gunnar Due Gundersen” – 73 498 lei. Instalarea panourilor solare pe acoperiș reprezintă faza finală (a III-a) a proiectului și are atât un scop practic, cât și unul educativ – demonstrează utilizarea energiei regenerabile și importanța eficienței energetice în comunitate.

Pentru realizarea acestui proiect au fost accesate granturi și suport tehnic din partea autorităților și a partenerilor de dezvoltare. De exemplu, la nivel național există programe care oferă co-finanțare de până la 50% pentru instalațiile solare ale întreprinderilor mici și mijlocii, cum este cazul unui antreprenor din Edineț care, dintr-o investiție de 4 milioane lei în panouri fotovoltaice, a beneficiat de finanțare în proporție de 50% (2 milioane lei rambursați prin Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, ODA) și de încă 50% prin Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.  Astfel de scheme de sprijin fac mai accesibilă adoptarea energiei verzi și au contribuit și la succesul inițiativei de la Soroca. Incubatorul a reușit să obțină fonduri nerambursabile pentru achiziția panourilor și a bateriilor, contribuind cu o cotă de co-finanțare din bugetul propriu și al partenerilor locali.

Lucrările de instalare s-au desfășurat într-un mod planificat pentru a nu perturba activitatea rezidenților. În decurs de câteva luni, acoperișul clădirii a fost echipat cu panouri solare, iar sistemul a fost conectat la rețea prin intermediul unui invertor modern, permițând incubatorului să devină prosumator (producător și consumator de energie). În prezent, în orele însorite, o bună parte din energia electrică folosită în sălile de lucru, birouri și laboratoare este furnizată de soare, surplusul fiind stocat în baterii sau livrat în rețea.

Liliana Babără, directoarea Incubatorului de Afaceri Soroca și inițiatoarea proiectului solar, spune că ideea a venit natural, odată cu renovarea clădirii: „Este un proiect complex, și noi ne-am pus ca sarcină, în primul rând, să facem o termoizolare a clădirii, și dacă faci termoizolare, clar că este necesar și e binevenit ca să pui și niște panouri solare. Noi le-am conceput ca, dacă le punem, panourile solare, atunci este și un beneficiu pentru incubator, în sensul că am putea să avem acces la lumină electrică mai ieftină și am putea, totodată, să susținem și rezidenții care sunt în cadrul incubatorului, pentru a beneficia de niște cheltuieli operaționale mai mici.”. Cu alte cuvinte, scopul a fost reducerea costurilor la energie pentru întreaga clădire, ceea ce se traduce în chirii și cheltuieli mai mici pentru firmele găzduite.

Implementarea nu a fost lipsită de provocări. La scurt timp după montare, o furtună puternică în vara anului 2023 a avariat 13 panouri, punând la încercare reziliența proiectului. „Cu părere de rău, în vara anului 2023, în urma unei furtuni puternice, 13 panouri solare au fost deteriorate. Este clar că aceasta a fost o problemă serioasă pentru noi, mai ales că abia le instalasem și trecuse foarte puțin timp de la punerea lor în funcțiune. Primii pași pe care i-am făcut au fost adresarea către Agenția de Dezvoltare Regională Nord, unde am depus o scrisoare oficială. Ulterior, a fost instituită o comisie de verificare pentru a stabili cauzele deteriorării panourilor. Ne-am adresat și Comisiei Situații Excepționale, care funcționa la acel moment în contextul condițiilor meteorologice severe. Toate instituțiile au dat dovadă de receptivitate, însă concluzia a fost că deteriorarea panourilor a avut o cauză naturală, necontrolată de om, deci nu a fost vina cuiva anume. Cu toate acestea, noi am rămas în așteptare, sperând că se vor identifica resurse financiare care să ne permită completarea echipamentelor pierdute.”.

Deși pagubele au fost dureroase, soluțiile nu au întârziat. Liliana Babără a continuat să caute resurse pentru înlocuirea echipamentelor distruse și a primit vești bune: „Vreau să vă dau și o veste bună: în cadrul unui proiect finanțat de UNDP – Comunități reziliente, cu sprijinul Instituției Publice ODA, toate cele 11 incubatoare vor beneficia de un grant de până la 30.000 de dolari. Aceste fonduri sunt destinate în special pentru dotarea incubatoarelor cu panouri solare noi. De asemenea, în funcție de decizia pe care o vom lua, este posibil să optăm și pentru alte echipamente, cum ar fi o pompă de căldură – vom vedea ce anume se potrivește cel mai bine necesităților noastre.

Eu am crezut în acest proiect și am muncit pentru el – am bătut la uși, am visat, și mi-am propus că voi continua să dotez incubatorul, să îl dezvolt și să îl completez cu tot ce este necesar. Dacă priviți acoperișul incubatorului, este destul de mare, astfel încât am putea instala până la 70 kW de panouri solare. Așa că eu sper în continuare și sunt convinsă că vom reuși!” – spune dumneaei, amintind că majorarea tarifelor la energie electrică din ultimul an i-a convins pe mulți de utilitatea acestor sisteme. Datele preliminare îi dau dreptate: în primele luni de funcționare, instalația solară a produs circa 20% din necesarul de energie al incubatorului pe timp de vară, reducând proporțional consumul din rețea. Pe măsură ce sistemul va fi extins și, eventual, dotat cu baterii pentru stocarea energiei, economia la bugetul instituției va crește și ea.

Pentru antreprenorii găzduiți în incubator, investițiile în infrastructură fac deja diferența. Veaceslav Burlacu, reprezentantul Guvernului în teritoriu, subliniază că datorită panourilor fotovoltaice „rezidenții beneficiază de scutiri la energie electrică și pot activa în condiții mai normale, deoarece s-au instalat panouri fotovoltaice în această instituție. Astfel ei pot concura pe piața noastră internă și pot dezvolta afacerile”. Cu alte cuvinte, costurile mai mici la utilități îi ajută pe micii întreprinzători să fie mai competitivi și să reinvestească economiile în dezvoltarea afacerilor lor.

Victor Ciuvaga, consilier raional Soroca și coordonator al platformei FabLab din cadrul incubatorului, vede în acest proiect și o lecție despre independența energetică: „Acum suntem la finalizarea acestui proiect… instalarea panourilor solare pe acoperișul clădirii… trebuie să aibă și un efect educativ, și anume utilizarea energiei regenerabile… având mai multe centrale eoliene, având mai multe panouri solare, ne creăm o independență față de importul de energie, respectiv energia trebuie să devină mai accesibilă, mai ieftină și, cel mai important… mai ecologică”. Cu ajutorul energiei solare, comunitatea locală nu doar economisește bani, dar contribuie și la protejarea mediului, reducând emisiile poluante.

Efectele pozitive ale incubatorului – modernizat și eficient energetic – se resimt în rândul întreprinderilor locale. Sabina Ceban, fondatoarea unei școli private de limbi străine Babilonian School of Foreign Languages din Soroca, rezidentă a incubatorului de peste șase luni, afirmă că „Ca rezident al Incubatorului de Afaceri Soroca de mai bine de șase luni, pot spune cu certitudine că această experiență mi-a schimbat perspectiva asupra dezvoltării unei afaceri. Incubatorul nu este doar un spațiu de lucru – este o comunitate de antreprenori care se susțin reciproc și care beneficiază de un mediu propice pentru creștere. Atmosfera din incubator este una de colaborare și încurajare. Faptul că toate cele 25 de întreprinderi care au trecut prin incubator în primii trei ani continuă să existe și să se dezvolte, creând peste 130 de locuri de muncă în raion, demonstrează eficacitatea acestui model de susținere a afacerilor mici și mijlocii. Acest lucru îmi oferă încredere că și afacerea mea are șanse reale de succes pe termen lung.”.

Astfel, reducerea cheltuielilor operaționale – inclusiv la energie electrică – permite antreprenorilor să investească mai mult în activitatea lor, fie că e vorba de cursuri de limbă engleză, cum este în cazul Sabinei, fie de producție sau servicii.

Și alți rezidenți confirmă beneficiile, deși mai există și aspecte ce pot fi îmbunătățite. Alina Marețcaia, fondatoarea unei afaceri locale numite „Salina” și chiriașă în incubator, spune că „practic, avem 2 ani de când activăm aici și suntem mulțumiți de condiții”.

Transformarea energetică de la Soroca se înscrie într-un context mai larg, în care Republica Moldova face pași rapizi spre diversificarea surselor de energie și creșterea ponderii celor regenerabile. Criza energetică recentă și prețurile mari la utilități au accelerat adoptarea panourilor solare pe întreg teritoriul țării, atât de către cetățeni, cât și de companii. Numărul instalațiilor fotovoltaice a cunoscut o creștere explozivă – în anul 2023 s-a înregistrat un avans de 300% comparativ cu 2022 în ceea ce privește capacitățile fotovoltaice montate, conform datelor Ministerului Energiei. Această tendință se reflectă și în producția națională de electricitate: dacă în 2023 aproximativ 9% din consumul de energie electrică al țării a fost acoperit din surse regenerabile, în 2024 ponderea a urcat la peste 16%,  iar obiectivul asumat este atingerea pragului de 30% energie verde în mixul energetic până în 2030.

Pentru a încuraja aceste evoluții pozitive, autoritățile au introdus măsuri legislative și scheme de sprijin. De la 1 ianuarie 2024, mecanismul de contorizare netă a fost înlocuit cu facturarea netă, care permite prosumatorilor – consumatori ce își produc propria energie din surse regenerabile – cu instalații de până la 200 kW să livreze surplusul în rețea și să primească compensații financiare. Aceasta înseamnă că întreprinderi ca Incubatorul de Afaceri Soroca pot injecta în sistemul național energia solară neconsumată și o pot valorifica sub formă de credit pe factura electrică ulterioară, sporind rentabilitatea investiției. Totodată, Guvernul și partenerii internaționali oferă granturi și facilități fiscale pentru proiecte de energie regenerabilă – de la scutiri de TVA pentru echipamente verzi, până la finanțări nerambursabile dedicate eficienței energetice în IMM-uri. Ca rezultat, în prezent mii de gospodării și peste o mie de agenți economici din Moldova au devenit prosumatori, contribuind cumulat la peste 115 MW de capacitate fotovoltaică instalată în toată țara.

Reușita proiectului de la Soroca se datorează, în mare măsură, viziunii și perseverenței Lilianei Babără. În calitate de manager al incubatorului, ea a demonstrat cum o idee verde poate fi transpusă în realitate la nivel local. Ea subliniază că astfel de inițiative aduc beneficii multiple – economice, de mediu și sociale – și pot inspira atât mai multe femei, cât și întreaga comunitate.

„Eu îndemn toți conducătorii care au instituții, și publice și private… să se uite la lucrurile date mai cu perspectivă, mai cu încredere, și o să vedem că lucrurile frumoase o să se întâmple”, spune ea, convinsă că liderii locali trebuie să privească investițiile în energie verde ca pe un act de responsabilitate față de viitor. Aceasta evidențiază că deja există exemple pozitive în oraș: Grădinița nr.7 „Călina” din dealul Sorocii, condusă la fel de o femeie, a fost recent renovată printr-un proiect național, incluzând instalarea panourilor solare, semn că tranziția energetică prinde rădăcini la nivel local.

Totodată, Liliana Babără fiind lider și o femeie vizionară, vede în energia regenerabilă o oportunitate de a implica și motiva tinerii. Incubatorul găzduiește un FabLab (laborator de fabricare digitală) unde elevii și studenții vin în contact cu noile tehnologii. Povestește despre un elev de clasa a XI-a care, inspirat de ceea ce a văzut, i-a spus: „Doamna Liliana, când împlinesc 18 ani eu vin și deschid companie la incubator”„Eu te aștept, noi te așteptăm cu mare plăcere” – i-a răspuns dumneaei, încurajându-l. Astfel, tinerii văd că este posibil să realizezi lucruri frumoase și utile acasă, în Republica Moldova. „Noi, ca părinți, trebuie să încurajăm tinerii… să le dăm posibilitatea să viseze… Și eu văd viitorul panourilor solare în Soroca cu perspectivă”, afirmă Liliana Babără, adăugând că tinerii „pot lua ștafeta de la noi… și să meargă mai departe, să îmbunătățească viața și calitatea vieții”. În viziunea sa, adoptarea energiei verzi nu înseamnă doar tehnologii moderne, ci și crearea unui mediu în care generațiile următoare să își dorească să rămână, să construiască și să trăiască. O comunitate care investește în infrastructură modernă – de la energie curată la facilități culturale și educative – are șanse mai mari să își păstreze oamenii acasă, atrăgându-i cu o calitate a vieții în continuă creștere.

Așadar, proiectul de la Incubatorul de Afaceri Soroca este mai mult decât o investiție în panouri solare. Este dovada că leadershipul local – mai ales atunci când vine de la o femeie cu viziune – poate schimba comunități. Este despre a face, aici, acasă, lucruri care păreau imposibile. Și despre a inspira o întreagă generație să creadă că Republica Moldova are un viitor luminos – alimentat de soare, de perseverență și de oameni ca Liliana Babără.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: