2021 nu va fi cel mai bun an din viața noastră, la fel ca și 2020. Astfel an putea descrie în mod inteligent ceea ce se va întâmpla cu economia Moldovei în anul care abia a început. Experții vorbesc în unison despre o restabilire mult mai rapidă a importurilor comparativ cu exporturile, despre creșterea nivelului sărăciei și un nou val al migrației. Și ceva de bine: există speranța unei creșteri economice.
PIB: căderi, flotări, ridicări?
Conform prognozelor Centrului Analitic Expert-Grup, perspectivele privind redresarea economiei moldovenești în anul 2021 sunt foarte vagi.
„Cel mai probabil, creșterea va constitui 3-4%. Acest lucru va afecta angajarea în câmpul muncii a cetățenilor și veniturile acestora”, presupun experții Centrului.
Tatiana Lariușina, doctor în economie, consideră că este prea puțin probabilă redresarea economiei, luând în calcul datoriile și instabilitatea politică.
„Până vom avea un guvern legitim, care va fi ales pentru a schimba structura economiei și pentru a înlocui modelul de creștere economică, va fi dificil de vorbit despre atragerea investițiilor și lansarea creșterii economiei”, este sigură Lariușina.
În opinia economistului Victor Ciobanu, chiar dacă economia își va reveni, e puțin probabil că va atinge nivelul anului 2019. „S-ar putea ca pentru restabilirea completă să fie nevoie de cel puțin câțiva ani”, a menționat el.
Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul, susține această părere. El consideră că redresarea ar putea întârzia, deoarece criza încă nu s-a terminat și ar putea începe din trimestrul al doilea al anului 2021.
Economista Marina Soloviova spune că există și o noutate bună: luând în calcul datele cu privire la PIB în trimestrul al treilea al anului 2020 (al nostru și al țărilor vecine), care au fost publicate recent, analiza evoluției PIB în termeni reali încep să amintească de litera V.
„A fost un „salt” de jos și chiar dacă PIB este cu 9,7% mai mic decât în trimestrul al treilea al anului 2019, ritmul declinului a încetinit (în trimestrul al doilea, acesta era de 14%) și există speranța unei creșteri economice în anul viitor”, a subliniat Soloviova.
Iar expertul Alexandru Fală operează cu cifre optimiste. Conform prognozelor sale, economia va crește în anul 2021 cu 5,5%-5,7%. „Sunt doi factori care vor contribui în acest sens. În primul rând, se așteaptă redresarea economiei în toată lumea, în special, la partenerii noștri principali din UE. În al doilea rând, își se va restabili sectorul agrar. De obicei, după pierderi mari, la noi se atestă o creștere înaltă – este șablonul activității acestui sector”, a precizat Fală.
El a adăugat că se așteaptă la dezvoltarea ramurii transporturilor și la o diminuare neînsemnată a investițiilor publice care au crescut intensiv în ultimii câțiva ani.
Inegalitatea se întețește
Experții sunt de părere că în anul 2021, coronacriza va aprofunda și mai mult inegalitatea socială și cea economică. Cel mai grav va fi pentru afacerile mici și mijlocii, pentru tineret, femei și persoanele cu un nivel de studii scăzut. Iar cei care activează în sfera bugetară vor fi într-o situație mai bună – veniturile se reduc în special la cei care activează în companiile private.
În opinia economiștilor de la Expert-Grup, lipsa unei reacții adecvate în acest caz va provoca o creștere a nivelului de sărăcie și un nou val de migrație, respectiv, va aprofunda criza demografică.
Și Veaceslav Ioniță s-a referit la stratificarea socială în creștere. „Consumul populației crește, dar avem un paradox curios. Societatea s-a stratificat: sunt 10-15% din oameni la care totul este bine, criza a trecut pe alături de ei. Aceștia câștigă în continuare, cumpără locuințe, automobile etc. Dar sunt oameni săraci și foarte săraci și pentru aceștia, situația va fi și mai îngrozitoare”, a subliniat expertul.
Potrivit afirmațiilor lui Ioniță, 2020 a fost anul alegerilor și volumul total al mijloacelor financiare (sub formă de îndemnizații și ajutoare – NM) de care au beneficiat categoriile defavorizate ale populației a fost destul de mare. „În anul 2021, volumul prestațiilor sociale va constitui mai puțin de 500 de milioane de lei. Luând în calcul faptul că vom finaliza acest an cu un nivel scăzut al inflației sau chiar cu deflație, ne putem aștepta la cea mai mică indexare a pensiilor. Și chiar dacă indexarea va fi acceptabilă, oricum venituri nu vor fi”, este sigur expertul.
Importuri vs exporturi
Marina Soloviova avertizează și despre o restabilire mult mai rapidă a importurilor comparativ cu exporturile și susține că aceasta este o noutate proastă.
„Din această cauză, este posibilă apariția unor probleme privind finanțarea conturilor curente. Parțial, restabilirea lentă a exporturilor este cauzată de seceta care a fost anume în trimestrul al treilea, când se produce cea mai mare parte a produselor agricole. Posibil, condițiile climaterice vor fi mai favorabile în continuare, însă vulnerabilitatea agriculturii din Moldova nu a dispărut și ar trebui să se țină cont de aceasta”, a subliniat experta.
Credite pentru guvernare
Mai mulți economiști consideră că în anul 2021, Moldova se va confrunta cu probleme de creditare externă și internă.
De exemplu, Ioniță susține că un guvern prost ne costă scump, de aceea Moldova este deja de câțiva ani în izolare externă.
„Inițial, nu ne-au acordat granturi – în șase ani, noi am pierdut 26 de miliarde de lei. Am început să luăm credite, au încetat să ni le ofere, atunci ne-am orientat spre creditele interne. În anul 2021, Moldova va plăti 2 miliarde de lei doar dobândă la credite. Aceasta înseamnă de patru ori mai mult decât în anul 2014 și de patru ori mai mult decât creșterea cheltuielilor pentru pensionari.
La rândul său, Soloviova susține că problemele privind finanțarea conturilor curente ar putea să se acutizeze și mai mult din cauza scandalului recent privind anularea obligațiunilor Ministerului Finanțelor față de Banca Națională în legătură cu jafurile din sistemul bancar.
„În primul rând, s-au deteriorat relațiile cu FMI și alți creditori, în al doilea rând, din cauza creșterii riscului, ar putea crește și ratele dobânzii pentru împrumuturile acordate Moldovei. Acest lucru va pune presiune asupra bugetului și va reduce capacitatea și așa slăbită a guvernului de a susține afacerile și populația”, prognozează economista.
Buget inerțial
Victor Ciobanu presupune că în anul 2021, se vor acutiza problemele în economie din cauza incertitudinii privind guvernul, alegerile și configurarea puterii.
„Ar putea fi președintele țării, căruia i se opune majoritatea parlamentară, și atunci el mai mult va bloca activitatea guvernării decât o va sprijini. De aceea relaxările sub formă de granturi din Occident, care vor fi acordate datorită președintelui Maia Sandu, nu vor putea neapărat să salveze situația, pentru că avem un buget inerțial: în baza informațiilor din anul care a trecut plus-minus câteva procente”, a precizat Ciobanu.
Potrivit afirmațiilor sale, multe depind de faptul, dacă vom avea alegeri, un guvern de tranziție și dacă va fi ajustat bugetul.
Investiții, moneda națională și remitențe
Despre impactul alegerilor au vorbit și alți experți. Expertul financiar Roman Chircă este sigur că instabilitatea politică va afecta proiectele investiționale pe termen lung.
„Investitori importanți vor aștepta asemenea momente. În același timp, chiar dacă vor fi alegeri anticipate, baza politicii financiare și a celei vamale este deja stabilită și acolo totul este previzibil. Nu se prevede niciun fel de întârzieri privind achitarea salariilor și a pensiilor”, a menționat Chircă.
Referindu-se la cursul leului, Chircă a subliniat faptul că rezervele valutare sunt în creștere și că Banca Națională continuă să cumpere valută, pentru slăbirea lentă a leului. În opinia sa, și cetățenii vor vinde valută, iar obținerea banilor de la FMI și menținerea leului în coridor împotriva întăririi vor însemna și intervenții [mari] ale Băncii Naționale. „În prezent, rezervele depășesc 3 miliarde de dolari și nu exclud că în anul 2021, acestea vor ajunge până la 4 miliarde de lei”, a remarcat expertul.
El prognozează că remitențele migranților vor fi la nivelul anului 2020, deși nu exclude că creșterea fluxului de migranți s-a epuizat și cedarea este inevitabilă.
Identificarea echilibrului
Tatiana Lariușina presupune că în anul 2021, autoritățile vor trebui să aleagă, încotro se va îndrepta Moldova – va continua să dezvolte sectorul agroindustrial ori va alege calea spre o nouă economie cu digitalizare.
„Prima cale necesită subvenții enorme, dar are un lobby foarte puternic, inclusiv și pentru că aceasta este parte a modului nostru tradițional de viață. Autoritățile vor trebui să identifice un echilibru în acest sens”, a subliniat experta.
