noi.md

Percheziții la biroul procuroarei Victoria Furtună, la o zi de la demisie. Procuratura: ar fi fost divulgate ilegal date dintr-un dosar

Percheziții la biroul procuroarei Victoria Furtună, care pe 11 martie și-a depus demisia din funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție după ce ar fi fost declarată de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) „o amenințare la adresa securității naționale”. Acțiunile de urmărire penală au loc în sediul Procuraturii Anticorupție, cu acordul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin. Potrivit Procuraturii Generale este efectuată urmărire penală „pe faptul divulgării intenționate a datelor urmăririi penale din cadrul unei cauze aflate în gestiunea Procuraturii Anticorupție”. 

Solicitată de NewsMaker, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale Violina Moraru a confirmat că instituția „efectuează urmărirea penală pe faptul divulgării intenționate a datelor urmăririi penale din cadrul unei cauze aflate în gestiunea Procuraturii Anticorupție”. Acțiunile constau în cercetarea de acte și documente.

Confirmăm faptul că Procuratura Generală efectuează urmărirea penală pe faptul divulgării intenționate a datelor urmăririi penale din cadrul unei cauze aflate în gestiunea Procuraturii Anticorupție. În legătură cu acest fapt, procurori din cadrul Procuraturii Generale au efectuat, astăzi, acțiuni de urmărire penală la sediul Procuraturii Anticorupție. Infirmăm faptul efectuării perchezițiilor la sediul Procuraturii Anticorupție, concretizând că acțiunile de urmărire penală desfășurate constau în cercetarea de acte și documente”, a menționat Violina Moraru.

Într-un comunicat, Procuratura Anticorupție a declarat că pe 12 martie „procurori din cadrul Procuraturii Generale, secția misiuni speciale, au întreprins acțiuni de urmărire penală în sediul Procuraturii Anticorupție, cu acordul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin”.

La 11 ianuarie 2024, la plângerea unui judecător, un procuror din cadrul Procuraturii Anticorupție a dispus începerea urmăririi penale conform elementelor infracțiunii prevăzute la art. 332 alin. (2) lit. c) din Codul penal și anume: fals în acte publice săvârșit prin înscrierea de către o persoană publică în documentele oficiale a unor date vădit false, acțiuni săvârșite în interesul unui grup criminal organizat. Acest procuror a preluat procesul penal cu trei săptămâni mai devreme, când procurorul care-l avea în gestiune, a ieșit în concediu de odihnă anual. În cadrul urmăririi penale, s-a constat necesitatea administrării de documente secrete, ceea ce presupunea ca procurorul de caz, să aibă acces la secretul de stat. Procurorul care a pornit urmărirea penală la 11 ianuarie 2024, nu avea acces la secret de stat, fiindu-i expirat dreptul de accesul la secretul de stat încă în anul 2022 și refuzat acordarea accesul la secret de stat în anul 2022 și din nou în 2024″, a menționat instituția.

Potrivit sursei, două săptămâni mai târziu, la 26 ianuarie 2024, deoarece procurorul ce avea în gestiune procesul penal nu avea acces la secret de stat, prin ordonanța procurorului ierarhic superior, a fost schimbat procurorul conducător al grupului de urmărire penală, fiind desemnat procurorul ce inițial a avut în gestiune procesul penal și care a revenit din concediu.

Subsecvent, la 16 februarie 2024, adjunctul-interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, examinând și verificând din oficiu cu titlu de control ierarhic superior, ordonanța din 11 ianuarie 2024 privind începerea urmăririi penale precum și materialele acumulate în cadrul acesteia, a dispus modificarea ordonanței de începere emisă de procuror, schimbând calificarea din art. 332 alin. (2) în art. 332 alin. (1) Cod penal, din motiv că probele acumulate până în acel moment nu au stabilit o bănuială rezonabilă cu privire la existența unui grup criminal organizat. După cum a comunicat Procuratura Anticorupție anterior, urmărirea penală în această cauză continuă și va determina dacă persoane publice din cadrul CNA au inclus date vădit false în documentele oficiale emise de CNA și transmise către Președintele Republicii Moldova în conexiune cu procedura de evaluare a candidaturii judecătorului vizat”, a adăugat Procuratura Anticorupție.

La 29 februarie 2024, a apărut în spațiul public pe un canal Telegram și pe o pagină web, un document care conține date confidențiale a urmăririi penale—ordonanța de pornire a urmăririi penale din 11 ianuarie 2024. Divulgarea intenționată a datelor urmăririi penale de către o persoană care efectuează urmărirea penală, cum ar fi un membru al grupului de urmărire penală format de procurori și ofițeri, se pedepsește cu amendă și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de până la 3 ani (art. 315 din Codul penal). Persoanele care contribuie la aceste infracțiuni pot fi trase la răspundere penală ca complici. A doua zi, la 01 martie 2024, Procuratura Anticorupție a sesizat Procurorul General despre o scurgere de informație în legătură cu o cauză penală în gestiunea Procuraturii Anticorupție, identificând în așa mod o potențială infracțiune contra justiție comisă de către angajați ai Procuraturii Anticorupție și anume divulgarea datelor urmăririi penale. Ulterior, Procuratura Generală a pornit un dosar penal pe aceste fapte. Astăzi, 12 martie 2024, procurori din cadrul Procuraturii Generale, secția misiuni speciale, au întreprins acțiuni de urmărire penală în sediul Procuraturii Anticorupție, cu acordul Procurorului-Șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin”, a conchis instituția.

***

Pe 11 martie, Victoria Furtună, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție, anunța că și-a depus demisia după ce ar fi fost declarată de SIS „o amenințare la adresa securității naționale”. Furtună susținea că SIS i-a fi înaintat oficial învinuirea după ce ar fi inițiat, pe 11 ianuarie, curent, un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării.

Victoria Furtună a fost numită, prin ordinul procurorului general al Republicii Moldova nr. 775-p din 18 iulie 2016, în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție. Ea a instrumentat dosarul fostului ministru al Transporturilor Iurie Chirinciuc și dosarul în care fostul primar al Chișinăului Dorin Chirtoacă a fost acuzat de corupție. În 2016, Furtună a fost distinsă cu Insigna de piept „Eminent al Procuraturii”, iar în 2021 ea a propusă de Consiliul Superior al Procurorilor la funcția de procuror general interimar, alături de Dumitru Robu, care a și fost nominalizat la această funcție. Numele Victoriei Furtună a apărut și într-o investigație realizată Ziarul de Gardă, despre procurorii „ajutați” de părinți cu donații de milioane.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Baze de date din Moldova și Ucraina, acte false și avocați implicați: percheziții în România într-un dosar de obținere frauduloasă a cetățeniei

37 de percheziții domiciliare au avut loc pe 18 decembrie în România, într-o investigație care vizează dobândirea frauduloasă a cetățeniei române. Procurorii români investighează o grupare constituită de șapte cetățeni ucraineni, sprijinită inclusiv de mai mulți avocați români.

Perchezițiile au fost efectuate de procurorii Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din România. Conform procurorilor, ancheta vizează modul de redobândire sau de acordare a cetățeniei române pe baza unor înscrisuri oficiale falsificate.

Potrivit procurorilor, membrii unui grup infracțional organizat, constituit în 2022 de șapte cetățeni ucraineni, majoritatea rezidenți în România, aveau acces, direct sau prin intermediari, la baze de date privind evidența populației din Republica Moldova sau Ucraina, „unde se presupune că se falsifică majoritatea actelor de stare civilă necesare dovedirii unei descendențe din cetățeni români”.

Probele ar fi arătat că gruparea era sprijinită de mai mulți avocați din Baroul București, traducători și/sau notari publici. „Au existat situații când, refuzându-se înregistrarea dosarelor din cauza lipsei unor documente de stare civilă, beneficiarii au revenit imediat cu documentul lipsă (aparent emis de o autoritate străină), însoțiți de aceeași avocați, în unele situații originalele actelor de stare civilă (ce trebuiau prezentate pentru comparare, la ghișeu) având urme de tuș proaspăt imprimat, ceea ce a generat suspiciunea existenței unor centre de falsificare a înscrisurilor oficiale chiar şi pe raza mun. Bucureşti”, au comunicat procurorii români. Potrivit sursei citate, numai în primele 11 luni ale acestui an au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române ce au legătură cu activitatea grupului infracțional.

Conform procurorilor, „în paralel a fost dezvoltată o rețea de falsificatori de certificate de cetățenie, care au fost folosite de mai multe persoane, majoritatea cetățeni ruși, cu ajutorul voit sau nu al unor funcționari publici, pentru a obține acte de stare civilă (certificate de naștere) și, ulterior, acte de identitate (în special pașapoarte) românești”. „Au fost identificate până în prezent cel puțin 89 de certificate de cetățenie false”, au declarat procurorii.

Procurorii au mai spus că, de cele mai multe ori, solicitanții nici nu figurau intrați legal pe teritoriul României. „Au fost aplicate ștampile suspectate a fi contrafăcute, denumite în continuare generic vize, care atestă în fals intrarea în țară prin următoarele PTF-uri, cu date diferite față de evidențele informatizate: București H.C., Albița, Stânca, Siret, Sculeni, Nădlac II și Ruse”, au comunicat procurorii.

„În urma investigațiilor derulate s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 8 membri ai grupului infracțional organizat, 5 suspecți care au calitatea de avocați în Baroul București, 14 funcţionari publici din cadrul Serviciul Stării Civile Sector 6 și alți 107 suspecți implicați în activitățile infracționale”, au precizat procurorii români.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: