Moldova 1

Peste 1 600 de moldoveni au decedat peste hotare în ultimii 5 ani. Cât costă repatrierea

În ultimii 5 ani, peste 1 600 de cetățeni ai Republicii Moldova au decedat peste hotare. Potrivit unor date furnizate de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), în perioada 1 ianuarie 2020 – 30 noiembrie 2025, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale țării au eliberat aproximativ 1 600 de pașapoarte mortuare, document indispensabil pentru repatrierea corpurilor neînsuflețite sau a urnelor cu cenușă. Costurile pentru repatrierea trupurilor neînsuflețite variază în funcție de destinație și tipul transportului, dar pot ajunge la mii de euro, relatează Moldova 1.

Cele mai multe pașapoarte mortuare au fost eliberate în statele cu comunități numeroase de moldoveni. Italia se află pe primul loc, cu 811 cazuri, urmată de Franța – cu 144, Turcia – cu 97, Cehia – cu 95, România – cu 64 și Federația Rusă – cu 45.

De asemenea, Statele Unite ale Americii se numără printre țările în care au fost înregistrate frecvent astfel de cazuri, cu 40 de pașapoarte mortuare eliberate în aceeași perioadă.

La polul opus, în state cu comunități mai reduse de moldoveni au fost raportate cazuri izolate, cum ar fi Japonia – două cazuri, India și China – câte un caz.

Ministerul Afacerilor Externe a menționat că, în cazul deceselor peste hotare, rolul ambasadelor și consulatelor este strict consular, limitat de cadrul legal.

Asistența oferită include înregistrarea decesului, eliberarea gratuită a certificatelor de deces și a pașapoartelor mortuare, precum și informarea familiilor cu privire la procedurile aplicabile în statul unde a survenit decesul”, se arată în răspunsul oficial transmis redacției noastre.

În același timp, MAE susține că statul nu dispune de mecanisme financiare pentru a acoperi costurile de repatriere. „Ministerul Afacerilor Externe și Guvernul Republicii Moldova nu dispun de mecanisme sau mijloace financiare de sprijin destinat acoperirii costurilor de repatriere a cetățenilor moldoveni decedați peste hotare”, a precizat instituția.

De regulă, cheltuielile sunt suportate de familii sau, în unele situații, de angajatori, mai ales atunci când persoana decedată avea un contract de muncă.

Conform Serviciului Vamal, transportarea sicrielor sau a urnelor cu cenușă peste frontiera de stat se face în baza Acordului de la Strasbourg din 1973 privind transferul corpurilor persoanelor decedate, ratificat de Republica Moldova.

Pentru introducerea în Republica Moldova a corpurilor neînsuflețite sau a urnelor cu cenușă, la frontieră trebuie prezentate permisul mortuar sau certificatul de deces, în original, documentele justificative pentru transport, precum și alte documente, după caz.

Pentru scoaterea din Republica Moldova a cetățenilor decedați, este obligatorie prezentarea permisului mortuar eliberat de Ministerul Sănătății și a documentelor de transport.

Cu excepția documentelor prevăzute de convențiile internaționale, nici statul de destinație, nici statul de tranzit nu vor cere alte documente decât permisul mortuar”, a menționat că Serviciul Vamal.

Potrivit MAE, costurile repatrierii corpurilor neînsuflețite diferă semnificativ în funcție de distanță și tipul transportului:

din România: 400 – 1 500 de euro;
din Italia: aproximativ 3 000 de euro;
din Franța: 3 000 – 4 000 de euro;
din Statele Unite ale Americii: până la 15 600 de euro, în funcție de an și servicii.
din India: 5 370 de euro;
din Japonia: de la 6 000 de euro.

Republica Moldova are una dintre cele mai mari rate de migrație a forței de muncă din Europa. Potrivit datelor oficiale, circa un milion de cetățeni muncesc în prezent peste hotare, cei mai mulți în state ale Uniunii Europene.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Comisia Europeană îndeamnă Chișinăul să țină cont de avizele Comisiei de la Veneția

Comisia Europeană a îndemnat autoritățile Republicii Moldova să țină cont de cele două avize ale Comisiei de la Veneţia referitoare la reformele din justiția moldovenească. Potrivit Comisiei Europene, progresele în domeniul reformei justiției reprezintă un element-cheie al procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Declarațiile au fost făcute pentru TVR Moldova de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Markus Lammert.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat pentru sursa citată că „Comisia Europeană ia act de cele două avize recente ale Comisiei de la Veneția privind cadrul de reformă a justiției din Moldova”.

„Progresele înregistrate în domeniul reformei justiției rămân un element-cheie al procesului de aderare a Moldovei la UE. Acestea sunt strâns legate de mecanismele de independență și integritate judiciară, inclusiv în contextul procedurilor de verificare a antecedentelor. Invităm Moldova să țină seama de aceste două avize”, a adăugat reprezentantul Comisiei Europene.

***

Comisia de la Veneția a emis două avize referitoare la reformele din justiția moldovenească: unul despre intenția Ministerului Justiției de a extinde vettingul asupra tuturor judecătorilor, celălalt despre modificările adoptate de PAS în martie 2026, prin care pragul de voturi pentru numirea membrilor internaționali ai comisiilor de evaluare externă a fost redus de la 61 la 51. Comisia a constatat că extinderea vettingului trebuie justificată prin circumstanțe excepționale, iar reducerea pragului de vot nu contravine standardelor internaționale. În ceea ce privește ultima, experții europeni au criticat modul în care mecanismul a fost conceput, în special faptul că cele două voturi pot avea loc în cadrul aceleiași ședințe parlamentare, fără niciun interval de timp pentru negocieri între majoritate și opoziție. Detalii AICI.

Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat că instituția sa va discuta recomandările Comisiei alături de Consiliul Superior al Magistraturii și comisiile de evaluare. La rândul său, Parlamentul a confirmat că va lua în considerare recomandările pentru îmbunătățirea cadrului normativ.

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, nu a văzut critici din partea Comisiei de la Veneția. Potrivit lui Grosu, Comisia are doar recomandări. Totodată, el a spus că propunerile vor fi analizate și se va ține cont de ele. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: