Moldova 1

Peste 1 600 de moldoveni au decedat peste hotare în ultimii 5 ani. Cât costă repatrierea

În ultimii 5 ani, peste 1 600 de cetățeni ai Republicii Moldova au decedat peste hotare. Potrivit unor date furnizate de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), în perioada 1 ianuarie 2020 – 30 noiembrie 2025, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale țării au eliberat aproximativ 1 600 de pașapoarte mortuare, document indispensabil pentru repatrierea corpurilor neînsuflețite sau a urnelor cu cenușă. Costurile pentru repatrierea trupurilor neînsuflețite variază în funcție de destinație și tipul transportului, dar pot ajunge la mii de euro, relatează Moldova 1.

Cele mai multe pașapoarte mortuare au fost eliberate în statele cu comunități numeroase de moldoveni. Italia se află pe primul loc, cu 811 cazuri, urmată de Franța – cu 144, Turcia – cu 97, Cehia – cu 95, România – cu 64 și Federația Rusă – cu 45.

De asemenea, Statele Unite ale Americii se numără printre țările în care au fost înregistrate frecvent astfel de cazuri, cu 40 de pașapoarte mortuare eliberate în aceeași perioadă.

La polul opus, în state cu comunități mai reduse de moldoveni au fost raportate cazuri izolate, cum ar fi Japonia – două cazuri, India și China – câte un caz.

Ministerul Afacerilor Externe a menționat că, în cazul deceselor peste hotare, rolul ambasadelor și consulatelor este strict consular, limitat de cadrul legal.

Asistența oferită include înregistrarea decesului, eliberarea gratuită a certificatelor de deces și a pașapoartelor mortuare, precum și informarea familiilor cu privire la procedurile aplicabile în statul unde a survenit decesul”, se arată în răspunsul oficial transmis redacției noastre.

În același timp, MAE susține că statul nu dispune de mecanisme financiare pentru a acoperi costurile de repatriere. „Ministerul Afacerilor Externe și Guvernul Republicii Moldova nu dispun de mecanisme sau mijloace financiare de sprijin destinat acoperirii costurilor de repatriere a cetățenilor moldoveni decedați peste hotare”, a precizat instituția.

De regulă, cheltuielile sunt suportate de familii sau, în unele situații, de angajatori, mai ales atunci când persoana decedată avea un contract de muncă.

Conform Serviciului Vamal, transportarea sicrielor sau a urnelor cu cenușă peste frontiera de stat se face în baza Acordului de la Strasbourg din 1973 privind transferul corpurilor persoanelor decedate, ratificat de Republica Moldova.

Pentru introducerea în Republica Moldova a corpurilor neînsuflețite sau a urnelor cu cenușă, la frontieră trebuie prezentate permisul mortuar sau certificatul de deces, în original, documentele justificative pentru transport, precum și alte documente, după caz.

Pentru scoaterea din Republica Moldova a cetățenilor decedați, este obligatorie prezentarea permisului mortuar eliberat de Ministerul Sănătății și a documentelor de transport.

Cu excepția documentelor prevăzute de convențiile internaționale, nici statul de destinație, nici statul de tranzit nu vor cere alte documente decât permisul mortuar”, a menționat că Serviciul Vamal.

Potrivit MAE, costurile repatrierii corpurilor neînsuflețite diferă semnificativ în funcție de distanță și tipul transportului:

din România: 400 – 1 500 de euro;
din Italia: aproximativ 3 000 de euro;
din Franța: 3 000 – 4 000 de euro;
din Statele Unite ale Americii: până la 15 600 de euro, în funcție de an și servicii.
din India: 5 370 de euro;
din Japonia: de la 6 000 de euro.

Republica Moldova are una dintre cele mai mari rate de migrație a forței de muncă din Europa. Potrivit datelor oficiale, circa un milion de cetățeni muncesc în prezent peste hotare, cei mai mulți în state ale Uniunii Europene.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Maia Sandu dezvăluie ce a discutat cu secretarul de stat american Marco Rubio: „Noi suntem susținuți”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a oferit detalii despre discuțiile la nivel înalt pe care le-a avut cu secretarul de stat american Marco Rubio, în data de 13 februarie, în marja Conferința de Securitate de la München. Potrivit șefei statului, temele abordate au vizat sprijinul continuu al Statelor Unite pentru Chișinău în domeniile energetic, de apărare și securitate cibernetică. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Explicativ.

„Republica Moldova are o relație bună cu Statele Unite. Avem colaborare în domeniul energetic. De curând, Statele Unite au anunțat finanțare pentru un proiect important care conectează Republica Moldova cu România pe linia electrică de înaltă tensiune. Suntem interesați și avem alte proiecte, inclusiv pe Coridorul Vertical, care include România și Republica Moldova, prin care gazele din Statele Unite ajung în regiunea noastră. Evident, am discutat și alte elemente de colaborare”, a precizat președinta țării.

Șefa statului a subliniat că sprijinul american se extinde și asupra domeniului apărării și al securității cibernetice.

„Noi suntem susținuți și în domeniul apărării de către Statele Unite și avem sprijin și în ceea ce privește securitatea cibernetică. Ne dorim să continuăm această colaborare”, a adăugat Maia Sandu.

Referindu-se la mesajul transmis de Marco Rubio în fața liderilor europeni, președinta a apreciat că acesta reconfirmă importanța relației transatlantice.

„A fost un mesaj care a reconfirmat că relația transatlantică este importantă și pentru Statele Unite ale Americe. Cred că acesta este un mesaj foarte bun pentru noi”, a închiat Maia Sandu.

***

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu participă în perioada 13-14 februarie la Conferința de Securitate de la München, unul dintre cele mai importante forumuri internaționale dedicate securității globale. 

Șefa statului a susținut aseară, un discurs dedicate prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, din experiența trecută de către Republica Moldova.

În acest an, Conferința reunește aproape 50 de șefi de stat și de guvern, precum și lideri ai principalelor organizații internaționale. Agenda reuniunii include discuții privind instabilitatea globală, provocările cu care se confruntă ordinea internațională bazată pe reguli, securitatea și apărarea europeană, viitorul relației transatlantice, revitalizarea multilateralismului, conflictele regionale și implicațiile de securitate ale progreselor tehnologice.

Prima ediție a conferinței pe probleme de securitate de la Munchen a avut loc în 1963, sub denumirea oficială ”Internationale Wehrkunde-Begegnung”, fiind instituită la inițiativa publicistului Ewald von Kleist. Încă de la început, conferința a fost dedicată problemelor care priveau relațiile transatlantice și provocările de securitate de pe mapamond.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: