Moldova 1

Peste 1 600 de moldoveni au decedat peste hotare în ultimii 5 ani. Cât costă repatrierea

În ultimii 5 ani, peste 1 600 de cetățeni ai Republicii Moldova au decedat peste hotare. Potrivit unor date furnizate de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), în perioada 1 ianuarie 2020 – 30 noiembrie 2025, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale țării au eliberat aproximativ 1 600 de pașapoarte mortuare, document indispensabil pentru repatrierea corpurilor neînsuflețite sau a urnelor cu cenușă. Costurile pentru repatrierea trupurilor neînsuflețite variază în funcție de destinație și tipul transportului, dar pot ajunge la mii de euro, relatează Moldova 1.

Cele mai multe pașapoarte mortuare au fost eliberate în statele cu comunități numeroase de moldoveni. Italia se află pe primul loc, cu 811 cazuri, urmată de Franța – cu 144, Turcia – cu 97, Cehia – cu 95, România – cu 64 și Federația Rusă – cu 45.

De asemenea, Statele Unite ale Americii se numără printre țările în care au fost înregistrate frecvent astfel de cazuri, cu 40 de pașapoarte mortuare eliberate în aceeași perioadă.

La polul opus, în state cu comunități mai reduse de moldoveni au fost raportate cazuri izolate, cum ar fi Japonia – două cazuri, India și China – câte un caz.

Ministerul Afacerilor Externe a menționat că, în cazul deceselor peste hotare, rolul ambasadelor și consulatelor este strict consular, limitat de cadrul legal.

„Asistența oferită include înregistrarea decesului, eliberarea gratuită a certificatelor de deces și a pașapoartelor mortuare, precum și informarea familiilor cu privire la procedurile aplicabile în statul unde a survenit decesul”, se arată în răspunsul oficial transmis redacției noastre.

În același timp, MAE susține că statul nu dispune de mecanisme financiare pentru a acoperi costurile de repatriere. „Ministerul Afacerilor Externe și Guvernul Republicii Moldova nu dispun de mecanisme sau mijloace financiare de sprijin destinat acoperirii costurilor de repatriere a cetățenilor moldoveni decedați peste hotare”, a precizat instituția.

De regulă, cheltuielile sunt suportate de familii sau, în unele situații, de angajatori, mai ales atunci când persoana decedată avea un contract de muncă.

Conform Serviciului Vamal, transportarea sicrielor sau a urnelor cu cenușă peste frontiera de stat se face în baza Acordului de la Strasbourg din 1973 privind transferul corpurilor persoanelor decedate, ratificat de Republica Moldova.

Pentru introducerea în Republica Moldova a corpurilor neînsuflețite sau a urnelor cu cenușă, la frontieră trebuie prezentate permisul mortuar sau certificatul de deces, în original, documentele justificative pentru transport, precum și alte documente, după caz.

Pentru scoaterea din Republica Moldova a cetățenilor decedați, este obligatorie prezentarea permisului mortuar eliberat de Ministerul Sănătății și a documentelor de transport.

„Cu excepția documentelor prevăzute de convențiile internaționale, nici statul de destinație, nici statul de tranzit nu vor cere alte documente decât permisul mortuar”, a menționat că Serviciul Vamal.

Potrivit MAE, costurile repatrierii corpurilor neînsuflețite diferă semnificativ în funcție de distanță și tipul transportului:

din România: 400 – 1 500 de euro;
din Italia: aproximativ 3 000 de euro;
din Franța: 3 000 – 4 000 de euro;
din Statele Unite ale Americii: până la 15 600 de euro, în funcție de an și servicii.
din India: 5 370 de euro;
din Japonia: de la 6 000 de euro.

Republica Moldova are una dintre cele mai mari rate de migrație a forței de muncă din Europa. Potrivit datelor oficiale, circa un milion de cetățeni muncesc în prezent peste hotare, cei mai mulți în state ale Uniunii Europene.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Audieri în Parlament, după atacul cibernetic care a dus la furtul datelor a 750.000 de moldoveni. Carp: „Cel mai probabil vor fi cu ușile închise”

Comisia parlamentară securitate națională, apărare și ordine publică, condusă de deputatul PAS Lilian Carp, va organiza audieri cu ușile închise privind atacul cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale, în urma căruia au fost furate datele a circa 750 000 de moldoveni. Subiectul va fi discutat miercuri, 4 noiembrie, începând cu ora 09:00. Anunțul a fost făcut de Lilian Carp în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 29 octombrie.

„În cadrul Comisiei securitate, apărare națională și ordine publică am votat unanim privind audierile instituțiilor de stat privind acel incident cu atacurile cibernetice. Vor avea loc miercuri, ora 09:00. (…) Cel mai probabil vor fi ușile închise pentru că sunt date cu caracter personal. După aceea, vom face declarațiile”, a declarat Lilian Carp.

Amintim că, pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, în urma atacului cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale, au fost extrase neautorizat date aferente unui număr de aproximativ 750 000 de IDNP-uri. Informațiile vizate includ date de identificare (nume, prenume, data și locul nașterii), date despre membri ai familiei de gradul 1, statutul de asigurat, medic de familie, prestații sociale, pensii, dizabilitate, permisul de conducere, fotografie, vehicule și companii deținute sau administrate, precum și informații financiare, inclusiv IBAN, datorii fiscale și istoric plăți MPay. Totodată, instituția a precizat că datele aferente cardurilor nu au fost afectate.

Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a declarat că datele extrase de hackeri nu pot fi folosite direct în scopuri infracționale. În schimb, escrocii pot contacta cetățenii, prezentându-se drept reprezentanți ai băncii, ai vămii sau ai altor organe, adresându-li-se pe nume și prenume și oferindu-le alte detalii din cele sustrase, pentru a solicita date suplimentare, care „sunt deja periculoase”.

Între timp, la ședința Guvernului din 28 octombrie, prim-ministrul Vasile Tofan a anunțat că directoarea AGE, Nicoleta Colomeeț, va pleca din funcție. Oficialul a precizat că interimatul va fi asigurat de Artiom Cociu și a subliniat că, în această perioadă, AGE trebuie să pună accent mai mare pe securitatea serviciilor digitale.

La aceeași reuniune a Cabinetului de miniștri, Vasile Tofan a mai spus că Republica Moldova este ținta unor atacuri cibernetice de amploare. Potrivit lui, autoritățile au indicii despre „o campanie mai largă, cu implicarea unor actori statali străini”, iar serviciile competente investighează inclusiv implicarea acestora în incidentul recent.

Tot pe 28 octombrie, instituția prezidențială a anunțat că președinta Maia Sandu a convocat o ședință a Consiliului Național de Securitate pentru zilele următoare, în cadrul căreia va fi analizat atacul cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale și măsurile de răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: