Platforma DA

Platforma DA cere CEC să interzică transportului organizat al alegătorilor la secțiile de votare

Platforma Demnitate și Adevăr (DA) a depus la Comisia Electorală Centrală (CEC) un demers prin care a cerut adoptarea unei Hotărâri speciale cu privire la interzicerea transportului organizat al alegătorilor la secțiile de votare în ziua alegerilor parlamentare anticipate. Potrivit reprezentanților formațiunii, există riscul de fraudare a procesului electoral prin folosirea transportării ilegale a alegătorilor de către unii concurenți electorali.

Într-un comunicat de presă publicat pe 28 iunie, Platforma DA amintește că, anul trecut, a fost singurul partid politic care a depus un denunț pe subiectul transportării organizate a alegătorilor la secțiile de votare la alegerile prezidențiale. Denunțul l-a vizat chiar pe președintele raionului Dubăsari, Grigore Filipov, care a fost acuzat că s-ar fi ocupat nemijlocit de asemenea practici vicioase.

Transportarea organizată a alegătorilor din regiunea de est a Republicii Moldova trebuie să fie calificată ca o formă gravă de încălcare a standardelor recunoscute pe plan internațional pentru organizarea alegerilor libere și democratice.  Asemenea încălcări creează precondiții pentru a pune la îndoială legalitatea și legitimitatea alegerilor, oferindu-le unor concurenți politici instrumentul de fraudare și manipulare electorală”, se arată în declarația Platformei DA.

***

Alegerile parlamentare anticipate se vor desfășura pe 11 iulie. Pentru alegătorii din regiunea transnistreană vor fi deschise 41 secții de votare, deși, înițial, CEC intenționa constituirea a 44 de secții. Ulterior, membrii Comisiei și-au revizuit decizia și au renunțat la trei secții din comuna Corjova, raionul Dubăsari și Bender. CEC a argumentat că a recurs la această inițiativă întrucât, în urma discuțiilor cu Comisia Unificată de Control și cu Inspectoratul General al Poliției, a ajuns la concluzia că oamenilor legii le va fi dificil să controleze transparența și legalitatea procesului electoral în cele trei secții de votare menționate.

Ulterior, în cadrul videoblogului său, Igor Dodon a declarat că, de fapt, autoritățile transnistrene nu au permis accesul forțelor de ordine de la Chișinău pentru a supraveghea procesul de vot în cele trei secții de votare. Autoritățile de facto din stânga Nistrului au refuzat să comenteze informația.

În cadrul scrutinului prezidențial din 2020, CEC a interzis candidaților și altor persoane care acționează în interesul candidaților în ziua alegerilor, organizarea transportului pentru a aduce alegătorii la secțiile de votare. Agenția Națională Transport Auto (ANTA) a monitorizat unitățile de transport în ziua alegerilor prezidențiale. Între orele 7:00 și 21:00 a fost interzisă circulația vehiculelor cu mai mult de 8 locuri pentru pasageri. Măsura nu a vizat cursele regulate.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

politiadefrontiera.ro

Acte românești false pentru persoane din R. Moldova, Ucraina și Rusia? Peste 200 de percheziții în România (VIDEO)

În România au fost efectuate peste 200 de percheziții într-un dosar care vizează o rețea ce, cu ajutorul unor funcționari publici, ar fi obținut acte de identitate românești false pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Rusia.

Poliția de Frontieră Română a anunțat că, pe 1 iulie, au fost efectuate 206 percheziții la sediile unor instituții publice și la locuințele unor persoane fizice. Acțiunile fac parte dintr-o cauză penală în care sunt vizați funcționari publici din județul Botoșani, suspectați de luare de mită și fals informatic. În cauză sunt cercetate și persoane care ar fi oferit mită, acestea fiind suspectate, de asemenea, de fals în înscrisuri oficiale și folosirea documentelor false.

Ancheta vizează destructurarea unei rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici de la serviciul de evidență a populației și o primărie, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea. Aceste documente au fost eliberate pentru persoane născute în Federația Rusă, Ucraina și Republica Moldova.

Potrivit instituției române, datele nereale se referă la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit niciodată la adresa respectivă, dar și la alte atribute de identificare a persoanei, respectiv nume, prenume, data nașterii, locul nașterii, totul cu scopul obținerii de către beneficiar a unui act de identitate, a cetățeniei române și, după caz, a domiciliului sau a reședinței în România.

„Datele menționate, care în unele cazuri prezintă o identitate diferită de cea reală a beneficiarilor – în condițiile în care marea lor majoritate au depus certificate de cetățenie română anterior falsificate – sunt incluse în Registrul Național de Evidență a Persoanelor. În mod concret, beneficiarii au obținut cărți de identitate pe baza unor certificate care atestau dobândirea cetățeniei române și care anterior au fost falsificate, cu stabilirea domiciliului la imobile aparținând unor cetățeni români care nu erau titularii spațiului respectiv și chiar fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de Evidență a Persoanelor”, a comunicat Poliția de Frontieră Română.

Potrivit instituției române, în anii 2023-2024, pe raza unui serviciu de evidență a populației și-au stabilit domiciliul în mod fictiv 7.000 de persoane născute în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova sau alte state, foste republici sovietice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: