Partidul Național Moldovenesc

PNM propune înlocuirea raioanelor și municipiilor cu județe. Galbur: „A funcționat foarte bine până la ocupația sovietică”

Partidul Național Moldovenesc (PNM) propune ca Republica Moldova să treacă la sistemul de organizare teritorială în județe. Formațiunea politică susține că acest lucru va permite statului să economisească anual peste 1 miliard de lei, care ar putea fi redirecționați pentru finanțarea altor proiecte de dezvoltare. Inițiativa a fost prezentată de liderul PNM, Dragoș Galbur, într-un mesaj video publicat pe 16 iulie.

Republica Moldova este astăzi prinsă într-un sistem administrativ moștenit direct din perioada sovietică. 32 de raioane, 13 municipii, 2 unități teritoriale autonome – o schemă artificială impusă de Moscova încă în anii ’40, care a rămas neschimbată chiar și după independență. Un sistem gândit pentru o populație mare, dar care astăzi nu mai corespunde nici din punct de vedere demografic, nici financiar. Noi, Partidul Național Moldovenesc, considerăm că a venit timpul unei reforme reale. O reformă care nu doare să simplifice structura administrativă a statului, ci să o facă mai eficientă, mai coerentă și mai aproape de oameni. (…) Propunem revenirea la ceea ce a existat și a funcționat foarte bine până la ocupația sovietică: sistemul de organizare în județe”, a comunicat liderul PNM, Dragoș Galbur.

Astfel, formațiunea propune reorganizarea teritorială în 9 județe: Bălți, Cahul, Chișinău, Edineț, Lăpușna (cu reședința la Hîncești), Orhei, Soroca, Tighina (cu reședință de facto la Căușeni) și Ungheni. De asemenea, conform inițiativei, Găgăuzia va avea statut de autonomie cu viziune de integrare în județul Cahul, iar stânga Nistrului rămâne unitate distinctă până la soluționarea conflictului.

Doar prin trecerea de la 32 de raioane la 9 județe statul ar putea economisi anual peste 1 miliard de lei. Este o sumă uriașă care astăzi se duce pe salarii, sedii, secretare, șefi de direcție și tot felul de hârțoage. Acești bani am putea să-i investim în școli, drumuri, spitale sau programe reale pentru tineri și vârstnici”, a adăugat politicianul.

Precizăm că inițiativa PNM a fost prezentată la două zile după ce Republica Moldova a intrat oficial în perioada electorală pentru alegerile parlamentare, care vor fi organizate pe 28 septembrie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Atac masiv asupra Ucrainei, inclusiv cu Oreșnik? Rusia: „Răspuns la atacul asupra reședinței președintelui Federației Ruse”

Ucraina a raportat un atac masiv al Rusiei în noaptea de 8 spre 9 ianuarie. La Kiev s-a anunțat despre 4 morți și 24 de răniți. La Lvov s-au raportat explozii și s-a anunțat că, cel mai probabil, orașul a fost atacat cu racheta balistică „Oreșnik”. De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării a declarat că, noaptea trecută, a „răspuns la atacul terorist al regimului de la Kiev asupra reședinței președintelui Federației Ruse din regiunea Novgorod” și au fost efectuate bombardamente inclusiv cu „sistemul mobil de rachete cu bazare terestră de rază medie „Oreșnik””.

Ce se comunică în Ucraina

Pe 8 ianuarie, către ora 24:00, primarul din Lvov, Andrei Sadovoi, a anunțat că în oraș se aud explozii. „Dacă a fost vorba despre „Oreșnik” – momentan nu se știe. Informațiile vor fi furnizate de militari”, a scris Sadovoi pe o rețea de socializare. El a mai spus că a fost atacat un obiect de infrastructură critică și a izbucnit un incendiu.

În dimineața zilei de 9 ianuarie, primarul a raportat, cu referire la forțele aeriene ale țării, că lovitura asupra orașului a fost efectuată cu o rachetă balistică. „Ținta aeriană se deplasa pe o traiectorie balistică cu o viteză de aproximativ 13 mii de kilometri pe oră — aceasta este o viteză extrem de mare. Acesta este primul caz de utilizare a unui astfel de tip de lovitură asupra Lvov de la începutul războiului la scară largă. Orașul se află la mai puțin de 70 de kilometri de granița cu Uniunea Europeană. Este un semnal clar pentru partenerii noștri internaționali: războiul Rusiei nu se oprește în fața niciunei granițe. Între timp, Ministerul Apărării al inamicului declară că acest „Oreșnik” ar fi „răzbunare” pentru un presupus atac asupra reședinței dictatorului rus. Nimic nou din partea unei țări de ucigași și mincinoși”, a adăugat primarul.

Forțele aeriene ale Ucrainei au declarat că „tipul rachetei cu care agresorii ruși au atacat orașul va fi stabilit după examinarea tuturor elementelor acesteia”.

La Kiev, urmare a atacului nocturn, s-a raportat despre 4 morți și 24 de răniți. Conform poliției, printre cei decedați este un lucrător medical, iar printre răniți – angajați ai Serviciului de Situații de Urgență.

Ce declară Rusia

Ministerul rus al Apărării a declarat că noaptea trecută, „ca răspuns la atacul terorist al regimului de la Kiev asupra reședinței președintelui Federației Ruse din regiunea Novgorod”, forțele armate „au efectuat o lovitură masivă cu armament de înaltă precizie, cu rază lungă de acțiune, de pe platforme terestre și maritime, inclusiv cu sistemul mobil de rachete cu bazare terestră de rază medie „Oreșnik”, precum și cu drone de atac, asupra unor obiective de importanță critică de pe teritoriul Ucrainei”.

„Obiectivele loviturii au fost atinse. Au fost distruse obiective de producere a dronelor, care au fost utilizate în cadrul atacului terorist, precum și obiective ale infrastructurii energetice care asigurau funcționarea complexului militar-industrial al Ucrainei. Orice acțiuni teroriste din partea regimului criminal ucrainean nu vor rămâne nici pe viitor fără răspuns”, se arată în declarația Ministerului rus al Apărării.

***

Amintim că, pe 29 decembrie, ministrul de externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a afirmat că Ucraina a atacat cu drone una dintre reședințele oficiale ale președintelui rus din regiunea Novgorod, însă Rusia le-a distrus fără a provoca prejudicii. Lavrov a declarat că atacul nu va rămâne fără răspuns și a sugerat că trecerea autorităților ucrainene la o „politică a terorismului de stat” ar putea determina Kremlinul să-și revizuiască poziția de negociere.

Președintele Ucrainei a calificat afirmația despre atac drept „o minciună”, susținând că principalul obiectiv al Kremlinului este să întrerupă „realizările muncii comune” ale Ucrainei cu Trump.

Liderul american a declarat că informația despre atac „l-a înfuriat foarte mult”, că „acum nu este momentul” pentru astfel de operațiuni și a recunoscut că Washingtonul nu deține dovezi că raidul cu drone a avut loc cu adevărat, a relatat Meduza. Ulterior, Trump a spus că nu crede afirmațiile Moscovei cu privire la pretinsul atac ucrainean.

Publicația The Wall Street Journal a scris, cu trimitere la sursele sale, că Agenția Centrală de Informații (CIA) a SUA consideră că Ucraina nu a încercat să atace reședința lui Putin. CIA a ajuns la concluzia că, în noaptea de 29 decembrie, dronele ucrainene au încercat să atace un obiectiv militar în aceiași regiune cu reședința în cauză, însă ținta nu se află în apropierea acesteia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: