Poliția britanică a dezvăluit, în premieră, numele celui de-al treilea cetățean rus care a încercat să îl ucidă pe Serghei Skripal

Poliția britanică a dezvăluit, în premieră, numele celui de-al treilea cetățean rus care ar fi implicat în operațiunea de otrăvire a fostului agent al Serviciilor Speciale rusești Serghei Skripal și a fiicei sale, Iulia. Informația a fost publicată pe site-ul organelor de drept de la Londra. 

Generalul GRU Denis Sergheev, care potrivit autorităților britanice utiliza pseudonimul „Serghei Fedotov”, este  învinuit de tentativă de omor și a fost anunțat în urmărire.

Potrivit anchetatorilor britanici, „Fedotov” s-a întâlnit în repetate rânduri, în 2018, în centrul Londrei, cu alți doi cetățeni ruși, învinuiți de otrăvirea lui Serghei și Iulia Skripal – „Ruslan Boșirov” și „Alexandr Petrov” (Anatolii Cepiga și Alexandr Mișkin) și toți trei sunt membri ai serviciului de informații militare rus, GRU.

„Este una dintre cele mai dificile anchete care a fost vreodată desfășurată de poliția specializată în lupta cu terorismul”, a declarat unul dintre reprezentanții Scotland Yard.

Serghei Skripal și fiica sa Iulia au fost otrăviți la începutul lunii martie 2018. Marea Britanie a ajuns la concluzia că s-a utilizat substanța „Noviciok”, o neurotoxină elaborată în URSS, care poate provoca decesul. Cei doi, care au fost găsiți inconștienți în orașul britanic Salisbury, au supraviețuit atacului. Marea Britanie a acuzat deja alți doi ofițeri GRU – care au călătorit în Marea Britanie sub numele de Ruslan Boșirov și Aleksandr Petrov – că au efectuat atacul. Site-ul de anchetă Bellingcat i-a identificat ulterior pe ambii ofițeri GRU. Rusia neagă că agenții săi ar fi implicați în tentativa de omor.

GRU – al cărui nume oficial este Direcția principală a Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse – nu este o entitate nouă. A existat de zeci de ani, funcționând mai întâi în paralel cu KGB și apoi, după destrămarea URSS, cu agențiile care au succedat KGB-ul : Serviciul Federal de Securitate și Serviciul de Informații Externe.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PIB-ul R. Moldova a scăzut cu 1,2% în acest an? Ministra Economiei: „încă nu e totul spus”

Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.

Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.

Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”

Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”

Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.

„Vedem semnale pozitive în economie,  în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi.  Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea  alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem  o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.

Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.

Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: