foto simbol

Polițist din R. Moldova – bănuit că a ajutat o persoană să evadeze din închisoare: a fost reținut

Un polițist din Republica Moldova a fost reținut pentru 72 de ore, fiind bănuit de complicitate la evadarea unei persoane din închisoare. Informația a fost confirmată pentru NewsMaker de ofițera de presă a Inspectoratului General al Poliției (IGP), Mariana Bețivu. Precizăm că informația privind reținerea a fost publicată inițial de Puls Media, care a menționat că polițistul este suspectat în cazul evadării din Penitenciarul nr. 13.

„Confirmăm reținerea unui angajat al instituției noastre bănuit de complicitate la evadarea unei persoane private de libertate”, a declarat pentru NewsMaker ofițera de presă a IGP.

Ea a adăugat că polițistul a fost reținut pentru 72 de ore.

„Menționăm că instituția noastră nu tolerează abaterile de la lege, indiferent de funcția sau gradul persoanei implicate”, a adăugat ofițera de presă.

Amintim că, pe 5 iunie, o deținută în vârstă de 23 de ani, originară din Ucraina, a evadat din Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Pe 9 iunie, ofițera de presă a IGP, Mariana Bețivu, a declarat pentru NewsMaker că tânăra s-ar putea ascunde în regiunea transnistreană, necontrolată de autoritățile constituționale. Totodată, Bețivu a anunțat că, în acest caz, a fost reținut un angajat al penitenciarului, bănuit de complicitate la evadare. Tânăra a fost condamnată, în martie 2025, la cinci ani de închisoare și o amendă de 250.000 de lei pentru implicare într-o schemă de escrocherie cunoscută sub numele „Ruda implicată în accident”. Ea a fost reținută în toamna anului 2024, fiind acuzată că a acționat ca intermediar în transmiterea sumelor fraudate către o rețea criminală. Tânăra a pledat nevinovată în instanță.

Înainte de aceasta, pe 28 aprilie, un alt deținut a evadat dintr-un penitenciar din Republica Moldova. Acesta a fost reținut pe 30 aprilie. Ulterior, în luna mai, trei deținuți au evadat din Penitenciarul nr. 8-Bender. Doi dintre aceștia au fost reținuți. Cel de-al treilea era căutat.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: