Politică

Popescu enumeră riscurile care planează asupra Moldovei, în contextul războiului din Ucraina: „Rămân foarte mari și foarte multe”

Ecaterina Arvintii
| 7 octombrie, 2022
21:51

Riscurile care planează asupra Republicii Moldova în contextul războiului din țara vecină, Ucraina, rămân „foarte mari și multe”. Declarații în acest sens au fost făcute de vicepremierului țării Nicu Popescu, în cadrul emisiunii „Puncte de reflecție” de la Vocea Basarabiei. Potrivit șefului diplomației de la Chișinău, la moment, cele mai mari riscuri la adresa țării noastre sunt de ordin militar, energetic, dar și nuclear.

„Riscurile rămân foarte mari și foarte multe. Războiul continuă și există riscul să dureze destul de mult. Faza acută parțial s-a epuizat. Armata ucraineană a reușit să elibereze anumite teritorii, dar riscurile persistă și ele sunt multiple. Există riscul de ordin militar. Acum se discută public și riscuri de ordin nuclear, dar avem și riscuri pentru securitatea noastră energetică. Acest război creează o problemă majoră pentru toți cetățenii noștri, indiferent de preferințele lor de ordin politic”, a declarat Nicu Popescu.

Referindu-se la felul în care Moldova își asigură securitatea în condițiile în care este stat neutru, Nicu Popescu a spus că neutralitatea nu înseamnă izolare. Vicepremierul susține că, ținând cont de contextul regional actual, este esențial ca Republica Moldova să își fortifice capacitățile militare și să-și consolideze sectorul de apărare și securitate. Popescu declară că acest lucru nu ar atenta și nici nu ar încălca în niciun fel statutul de neutralitate al țării noastre.

„Trebuie să fortificăm capacitățile noastre militare, dar și din sectorul de securitate. Este obligația noastră să o facem. (…) Neutralitatea nu presupune izolare. Din contra, trebuie să ne construim parteneriate care sa ajute statul să se protejeze. Avem nevoie de o armată modernă, care să protejeze cetățenii de orice tip de atac. Statele neutre au nevoie de o armată funcțională, or statele neutre investesc mult mai mult în securitate, pentru că ele trebuie să se apere singure, comparativ cu statele protejate de alianțe militare”, a mai declarat ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene.

Șeful diplomației de la Chișinău recunoaște că statutul de neutralitate al Republicii Moldova este ignorat de Federația Rusă, însă se arată convins că autoritățile vor obține retragerea trupelor ruse, care staționează ilegal în stânga Nistrului, pe cale diplomatică și pașnică.

De menționat că, de la începutul invaziei Federației Ruse în Ucraina, autoritățile de la Chișinău au declarat, în repetate rânduri, despre necesitatea dotării Armatei Naționale. „Dacă Rusia încearcă să vină peste noi, ce facem, trimitem armata cu sapa?”, s-a întrebat preșdinta Maia Sandu la Moldova 1, după ce a declarat că sistemul de apărare al Republicii Moldova este foarte slab. Ulterior, președinta a dat asigurări că Republica Moldova „nu cumpără armament”, iar „autoritățile nu vor cheltui banii publici în acest scop”.

Amintim că Consiliul Uniunii Europene a adoptat la sfârșitul lunii iunie o măsură de asistență în cadrul Instrumentului European pentru Pace (IEP) în valoare de 40 de milioane de euro în beneficiul Forțelor Armate ale Republicii Moldova. Măsura de asistență își propune să consolideze capacitățile unităților de logistică, mobilitate, comandă și control, apărare cibernetică, recunoaștere aeriană fără pilot și comunicații tactice ale Forțelor Armate ale Moldovei prin furnizarea de echipamente neletale, provizii și servicii relevante, inclusiv instruire legată de echipament.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Moldova, nicu popescu, război, riscuri, top, ucraina

Știri similare

Externe

„Este Geran-2, de proveniență rusească”. Nicușor Dan a prezentat concluziile anchetei de la Galați FOTO

Politică

Turul doi al alegerilor locale noi: se aleg primarii în trei localități, inclusiv la Orhei și Taraclia

Politică

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Mihaela Conovali
| 31 mai, 2026
16:48

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul.

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.