Popescu explică rolul său ca emisar special: „Voi lucra cu doamna președintă, Parlamentul, Guvernul” VIDEO

Nicu Popescu a spus că funcția de emisar special al președintelui Republicii Moldova pentru afaceri europene și parteneriate strategice presupune lucrul cu Maia Sandu, cu Parlamentul și cu Guvernul. El a menționat că, în această nouă funcție, va ajuta instituțiile statului să lucreze pentru aducerea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

NewsMaker l-a întrebat pe Popescu ce presupune funcția de emisar special al președintelui Republicii Moldova pentru afaceri europene și parteneriate strategice.

„Cu toții, ca societate, ca guvernare, ca oameni împuterniciți politic de către cetățenii Republicii Moldova, atât partidul de guvernare, cât și partidele de opoziție, cu toții trebuie să facem un efort pentru a asigura pacea, stabilitatea, calmul și un viitor prosper pentru țara noastră. Acest lucru înseamnă integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și în continuare voi contribui la acest proces din această nouă postură. (…) Voi coopera, voi asigura și voi ajuta instituțiile noastre să lucreze pentru aducerea țării noastre, Republica Moldova, în Uniunea Europeană în calitate de emisar special al doamnei președintă Maia Sandu. Evident, voi lucra cu doamna președintă, dar în cadrul acestui efort comun de echipă evident voi coopera și voi conlucra strâns cu Parlamentul, cu Guvernul, cu Mihai Popșoi, cu Cristina Gherasimov, care au și ei funcțiile lor. Cu toții vom lucra pentru a aduce țara noastră în Uniunea Europeană pe acele zeci și zeci de domenii și procese care trebuie asigurate”, a răspuns el.

Întrebat care vor fi primele sale inițiative în noua funcție, Popescu a răspuns: „Continuăm lucrul de aducere a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. A început demult. Eu, evident, am avut un aport crucial la acel moment când am depus cererea de aderare, când am obținut decizia de deschidere a negocierilor. (…) Nu cred că este cazul să vorbim de primele inițiative, pentru că de fapt este un lucru pe care îl continuăm cu toții”.

***

Pe 31 octombrie, Maia Sandu a semnat un decret pentru numirea lui Nicu Popescu în funcția de emisar special al președintelui Republicii Moldova pentru afaceri europene și parteneriate strategice. Între timp, Nicu Popescu a anunțat că, pentru a contribui la procesul de aderare la UE, renunță la mandatul de deputat și preia funcția de emisar special.

Nicu Popescu a deținut anterior funcția de viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe și integrării europene.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

airport.md

12 ani de călătorii fără vize în spațiul Schengen: câți cetățeni ai Moldovei au beneficiat de regimul liberalizat

Pe 28 aprilie 2026 se împlinesc 12 ani de la abolirea de către Uniunea Europeană a regimului de vize pentru călătoriile de scurtă durată ale cetățenilor Republicii Moldova în Spațiul Schengen. Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe, pe parcursul celor 12 ani de călătorii fără vize în Spațiul Schengen, peste 2,7 milioane de moldoveni au beneficiat de acest regim.

Potrivit Ministerului de Externe, din 28 aprilie 2014 și până la 20 aprilie 2026, peste 2,7 milioane de moldoveni au beneficiat de acest regim, efectuând aproape 21 de milioane de călătorii în Uniunea Europeană.

Date comparative pe ani

Numărul beneficiarilor care au călătorit în Spațiul Schengen a crescut de la circa 158 de mii în 2014 la aproximativ 891 de mii în 2019. Doar 0,3-0,4% dintre călători în acea perioadă au fost refuzați la intrare, iar 0,5-0,7% au vizat cazuri de ședere ilegală. 

În 2020, numărul beneficiarilor a scăzut de 2,4 ori față de 2019 (de la 890 974 la 366 254), iar numărul călătoriilor – de 2,9 ori (de la 2 322 787 la 793 243). În 2021, au fost înregistrați 614 873 de beneficiari și 1 297 528 de călătorii. Potrivit Ministerului, circulația s-a redus din cauza restricțiilor de călătorie impuse de statele membre ale Uniunii Europene în contextul pandemiei de Covid-19. Rata refuzurilor de intrare și a șederilor ilegale a ajuns în 2020 la 1,1% și, respectiv, 2,6%. În 2021, refuzurile au scăzut la 0,6%, iar șederile ilegale au crescut la 2,78%. 

Pe parcursul anilor 2022-2025, numărul beneficiarilor s-a stabilizat la aproximativ 1 milion anual (2022 – 991 514, 2023 – 1 045 329, 2024 – 1 001 987, 2025 – 1 007 064), iar numărul călătoriilor – la circa 2,5 milioane pe an. Refuzurile de intrare au înregistrat o ușoară creștere (de la 0,2% în 2022 la 0,44% în 2025), în timp ce cazurile de ședere ilegală au scăzut (de la 1,63% în 2022 la 0,74% în 2025). 

Precizările Ministerului de Externe

Ministerul a precizat că libera circulație presupune respectarea regulilor de intrare și ședere în Spațiul Schengen, inclusiv a celor prevăzute în articolul 6 al Codului Frontierelor Schengen.

În același timp, Ministerul a amintit că, începând cu 10 aprilie 2026, Uniunea Europeană a introdus Sistemul de intrare/ieșire (EES) la frontierele externe. „Acesta nu schimbă regulile de intrare și ședere în Spațiul Schengen, dar poate prelungi timpul de verificare și colectare a datelor”, a precizat Ministerul.

Din Spațiul Schengen fac parte 26 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (cu excepția Irlandei), precum și Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: