Андрей Мардарь / NewsMaker/foto simbol

„Pre-vettingul a fost un filtru politic”. Apelul a două asociații de judecători din Moldova către Guvern și Parlament

Asociația Judecătorilor din Moldova și Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției” au venit cu o declarație, pe 10 martie, cu privire la reforma justiției din țara noastră. Acestea se arată îngrijorate de așa-numitul „vetting” al judecătorilor. Asociațiile menționează că puterea politică nu respectă opiniile critice cu privire la concept. „Această evaluare extraordinară a judecătorilor și procurorilor pare să fie mai degrabă o promisiune electorală”, comunică asociațiile. Cele din urmă „constată cu regret că exercițiul de pre-vetting a eșuat”. Prin urmare, asociațiile fac un apel către Guvern și Parlament pentru a fi adoptate legi „care să contribuie la îmbunătățirea stării lucrurilor în justiție”. 

Reprezentanții asociațiilor „își exprimă îngrijorarea cu privire la conceptul reformei judiciare propus de Guvern, în partea ce se referă la evaluarea externă extraordinară a judecătorilor, așa-numitul „vetting” al judecătorilor”.

Asociațiile spun că se înregistrează o „politizare excesivă a acestui concept de reformă și proiectele de lege propuse spre adoptare, în regim de urgență”.

„La moment în Parlament există o majoritate parlamentară (63 de deputați) a unui singur partid. Este vorba despre același partid care a format și Guvernul și din același partid de guvernare este și președintele Republicii Moldova. Respectiv, în asemenea condiții, devine greu de respectat recomandarea Comisiei de la Veneția, care accentuează că pentru o evaluare externă extraordinară a judecătorilor naționali, este nevoie de un consens larg în societate pe acest subiect”, se arată în declarația asociațiilor.

Consens larg, comunică asociațiile, înseamnă includerea în procesul consultărilor a actorilor implicați – „în primul rând judecătorii și procurorii vizați, opoziția parlamentară și extraparlamentară, dar și societatea civilă care exprimă inclusiv opinii critice cu privire la acest concept”.

„Acest lucru nu este respectat de către puterea politică, deoarece majoritatea parlamentară deținută îi conferă posibilitatea de a adopta legi fără dezbateri publice autentice la acest subiect. Astfel, această evaluare extraordinară a judecătorilor și procurorilor, pare să fie mai degrabă o promisiune electorală, lipsită de argumente juridice, dar și de perspective de îmbunătățire reală a stării lucrurilor în sistemul justiției”, comunică asociațiile.

Acestea mai spun că „experiența prevetting-ului este una controversată”.

„Din 28 de candidați judecători la alegerile pentru membru CSM – doar 5 au trecut așa numitul ”pre-vetting”. Hotărârile Comisiei Pre-Vetting publicate pe pagina oficială a comisiei (vetting.md) au trezit mai multe semne de întrebare și dubii rezonabile cu privire la independența și integritatea proprie a Comisiei Pre-Vetting”, susțin asociațiile.

Ele mai adaugă că „percepția publică, dar și percepția sistemului judecătoresc este că de fapt, pre-vettingul a fost un filtru politic, fiind împiedicați judecătorii incomozi politicului să candideze la alegeri pentru funcții de conducere în sistemul judiciar”. Totodată, asociațiile „constată cu regret că exercițiul de pre-vetting a eșuat”.

Prin urmare asociațiile fac apel „la responsabilitate din partea puterii politice, Guvernului și Parlamentului cu privire la promovarea și adoptarea unor legi care să contribuie la îmbunătățirea stării lucrurilor în justiție”.

Îmbunătățirea stării lucrurilor, potrivit asociațiilor, poate avea loc „prin colaborarea celor trei puteri în stat, conform Constituției și la renunțarea la idei care contribuie la înrăutățirea stării lucrurilor, la blocaje administrative, create de viduri legislative, din care au de suferit, în primul rând cetățenii Republicii Moldova”.

***

Pe 2 martie 2023, Înaltul Comisar European pentru Justiție Didier Reynders, care efectua o vizită la Chișinău, a declarat că autoritățile moldovenești trebuie să implementeze toate recomandările Comisiei de la Veneția. Totodată, el a spus că implementarea acestora va fi urmărită de Europa, menționând că importantă nu este viteza, ci calitatea.

Cu privire la sistemul judecătoresc, Didier Reynders a menționat că sprijină procesul de vetting a candidaților.

„Acest lucru este în conformitate cu opinia Comisiei de la Veneția cu privire la Curtea Supremă de Justiție în particular. Eu salut implementarea din partea Moldovei a recomandărilor din partea Comisiei de la Veneția cu privire la reformele date și cu privire la vetting în general. UE este angajată să continue să sprijine Moldova în eforturile de reformare inclusiv pentru un eficient vetting în instituțiile de top din justiție, astfel încât să fie pe deplin în conformitate cu standardele europene”, a precizat Reynders.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CinemaHora 2025. Chișinău a devenit pentru a treia oară centrul dialogului cinematografic european

În perioada 13–14 decembrie, Chișinăul a găzduit cea de-a treia ediție a CinemaHora Forum, care a reunit reprezentanți ai instituțiilor europene de finanțare, experți în distribuție, directori de festivaluri, programatori, producători și cineaști din Europa.

Dacă primele două ediții au fost orientate spre cooperare, coproducții și impactul filmului, ediția din acest an a fost dedicată unui subiect esențial în evoluția unei industrii cinematografice: distribuția, circulația și promovarea filmului.

În deschiderea forumului, directoarea Centrului Național al Cinematografiei, Valentina Iusuphodjaev, a oferit poate cea mai clară radiografie a industriei locale. 

„Nu suntem în cele mai bune condiții pentru film, trebuie să o spun. Dar chiar și cu resurse mici, dacă vrei să faci, poți. În patru ani suntem deja în alt punct. Ne mișcăm bine și repede. […] Cred că, deși suntem o industrie foarte mică, suntem deja mai maturi și avem nevoie să înțelegem cum mergem mai departe.”

Ea a subliniat că mobilitatea cineaștilor, dezvoltarea festivalurilor, adoptarea mecanismului de cash rebate și armonizarea cadrului legislativ sunt pași concreți care au schimbat vizibil industria locală.

În același timp, Secretarul de Stat la Ministerul Culturii, Andrei Chistol, a accentuat importanța forumului pentru parcursul european al Republicii Moldova.

„Pentru noi este important să avem o platformă de comunicare între industrie și factorii de decizie. Asemenea evenimente aduc expertiză, oportunități și vizibilitate pentru Moldova. CinemaHora face parte din procesul nostru de integrare europeană.” 

Agenda evenimentului a fost una amplă și a cuprins discuții despre piața de distribuție, accesul la fonduri europene, potențialul cinematografiei ca instrument de diplomație culturală, rolul arhivelor în revitalizarea patrimoniului și direcțiile actuale în marketingul și promovarea filmelor.

Ziua 1 a adus în prim-plan mecanismele de finanțare și distribuție europeană, prezentarea pieței de film din România și o sesiune de pitching cu 17 proiecte locale în diferite stadii de dezvoltare. Această sesiune a confirmat rolul CinemaHora nu doar ca spațiu de discuție, ci și ca platformă de promovare a cinematografiei naționale, oferind cineaștilor moldoveni vizibilitate, feedback profesionist și prime contacte cu potențiali parteneri, distribuitori și reprezentanți ai festivalurilor.

Ziua 2 a continuat cu discuții despre diplomația culturală prin film, circuitul festivalier internațional, modele de revitalizare a arhivelor și noile abordări în marketingul și distribuția cinematografică.

De ce au fost importante aceste paneluri pentru noi, ca industrie?
Pentru că au pus pe masă, foarte concret, ce funcționează în Europa și ce putem adapta și noi: cum punem pe picioare un sistem de distribuție, cum accesăm fonduri europene, cum intrăm mai ușor în circuitul festivalier, cum protejăm patrimoniul cinematografic și cum pregătim un proiect ca să aibă șanse reale să circule în afara țării. Au fost două zile care ne-au dat direcție și repere pentru următorii ani.

În acest context, CinemaHora 2025 s-a confirmat ca o platformă care sprijină direct cineaștii, le oferă acces la expertiză internațională și facilitează vizibilitatea la un nivel înalt, atât prin dialog cu experți europeni, cât și prin conectarea proiectelor locale la rețele internaționale.

Forumul a fost organizat de Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova, cu susținerea strategică a Ministerului Culturii și Innovate Moldova, finanțat de Suedia și Marea Britanie și cu implicarea mai multor instituții publice și private din Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: