Андрей Мардарь / NewsMaker/foto simbol

„Pre-vettingul a fost un filtru politic”. Apelul a două asociații de judecători din Moldova către Guvern și Parlament

Asociația Judecătorilor din Moldova și Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției” au venit cu o declarație, pe 10 martie, cu privire la reforma justiției din țara noastră. Acestea se arată îngrijorate de așa-numitul „vetting” al judecătorilor. Asociațiile menționează că puterea politică nu respectă opiniile critice cu privire la concept. „Această evaluare extraordinară a judecătorilor și procurorilor pare să fie mai degrabă o promisiune electorală”, comunică asociațiile. Cele din urmă „constată cu regret că exercițiul de pre-vetting a eșuat”. Prin urmare, asociațiile fac un apel către Guvern și Parlament pentru a fi adoptate legi „care să contribuie la îmbunătățirea stării lucrurilor în justiție”. 

Reprezentanții asociațiilor „își exprimă îngrijorarea cu privire la conceptul reformei judiciare propus de Guvern, în partea ce se referă la evaluarea externă extraordinară a judecătorilor, așa-numitul „vetting” al judecătorilor”.

Asociațiile spun că se înregistrează o „politizare excesivă a acestui concept de reformă și proiectele de lege propuse spre adoptare, în regim de urgență”.

„La moment în Parlament există o majoritate parlamentară (63 de deputați) a unui singur partid. Este vorba despre același partid care a format și Guvernul și din același partid de guvernare este și președintele Republicii Moldova. Respectiv, în asemenea condiții, devine greu de respectat recomandarea Comisiei de la Veneția, care accentuează că pentru o evaluare externă extraordinară a judecătorilor naționali, este nevoie de un consens larg în societate pe acest subiect”, se arată în declarația asociațiilor.

Consens larg, comunică asociațiile, înseamnă includerea în procesul consultărilor a actorilor implicați – „în primul rând judecătorii și procurorii vizați, opoziția parlamentară și extraparlamentară, dar și societatea civilă care exprimă inclusiv opinii critice cu privire la acest concept”.

„Acest lucru nu este respectat de către puterea politică, deoarece majoritatea parlamentară deținută îi conferă posibilitatea de a adopta legi fără dezbateri publice autentice la acest subiect. Astfel, această evaluare extraordinară a judecătorilor și procurorilor, pare să fie mai degrabă o promisiune electorală, lipsită de argumente juridice, dar și de perspective de îmbunătățire reală a stării lucrurilor în sistemul justiției”, comunică asociațiile.

Acestea mai spun că „experiența prevetting-ului este una controversată”.

„Din 28 de candidați judecători la alegerile pentru membru CSM – doar 5 au trecut așa numitul ”pre-vetting”. Hotărârile Comisiei Pre-Vetting publicate pe pagina oficială a comisiei (vetting.md) au trezit mai multe semne de întrebare și dubii rezonabile cu privire la independența și integritatea proprie a Comisiei Pre-Vetting”, susțin asociațiile.

Ele mai adaugă că „percepția publică, dar și percepția sistemului judecătoresc este că de fapt, pre-vettingul a fost un filtru politic, fiind împiedicați judecătorii incomozi politicului să candideze la alegeri pentru funcții de conducere în sistemul judiciar”. Totodată, asociațiile „constată cu regret că exercițiul de pre-vetting a eșuat”.

Prin urmare asociațiile fac apel „la responsabilitate din partea puterii politice, Guvernului și Parlamentului cu privire la promovarea și adoptarea unor legi care să contribuie la îmbunătățirea stării lucrurilor în justiție”.

Îmbunătățirea stării lucrurilor, potrivit asociațiilor, poate avea loc „prin colaborarea celor trei puteri în stat, conform Constituției și la renunțarea la idei care contribuie la înrăutățirea stării lucrurilor, la blocaje administrative, create de viduri legislative, din care au de suferit, în primul rând cetățenii Republicii Moldova”.

***

Pe 2 martie 2023, Înaltul Comisar European pentru Justiție Didier Reynders, care efectua o vizită la Chișinău, a declarat că autoritățile moldovenești trebuie să implementeze toate recomandările Comisiei de la Veneția. Totodată, el a spus că implementarea acestora va fi urmărită de Europa, menționând că importantă nu este viteza, ci calitatea.

Cu privire la sistemul judecătoresc, Didier Reynders a menționat că sprijină procesul de vetting a candidaților.

„Acest lucru este în conformitate cu opinia Comisiei de la Veneția cu privire la Curtea Supremă de Justiție în particular. Eu salut implementarea din partea Moldovei a recomandărilor din partea Comisiei de la Veneția cu privire la reformele date și cu privire la vetting în general. UE este angajată să continue să sprijine Moldova în eforturile de reformare inclusiv pentru un eficient vetting în instituțiile de top din justiție, astfel încât să fie pe deplin în conformitate cu standardele europene”, a precizat Reynders.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Vom avea mai multe clase cu predare în limba ucraineană? Rohovei: „Sper să vedem rezultate concrete ale cooperării noastre”

Gestionarea procesului de introducere a claselor cu predare în limba ucraineană în școlile din Republica Moldova presupune o coordonare strânsă între autoritățile moldovene și partenerii ucraineni. Declarația a fost făcută de ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, în emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova. Potrivit diplomatului, există planuri concrete pentru deschiderea unor clase cu predare integrală sau parțială în limba ucraineană, iar rezultatele vor fi vizibile în curând.

Rohovei a subliniat că, în prezent, majoritatea elevilor ucraineni din Moldova studiază în școli cu predare în limba rusă. Totuși, accesul la educația în limba maternă este esențial pentru păstrarea identității și culturii ucrainene.

„În ceea ce privește sistemul de învățământ, consider că orice sistem, indiferent de limba de predare, stă la baza formării unui om. Cei șapte ani de acasă se datorează părinților, însă școala joacă un rol foarte important. Dacă un elev este de etnie ucraineană sau găgăuză și are posibilitatea să studieze în limba natală, acest lucru este esențial pentru formarea sa viitoare”, a precizat ambasadorul.

Diplomatul a menționat că există provocări tehnice și logistice, precum pregătirea profesorilor calificați, dar dialogul constant cu Ministerul Educației și Ministerul Culturii oferă cadrul necesar pentru implementarea măsurilor. În prezent, există deja catedre de limbă și literatură ucraineană în școlile cu predare în limba rusă, iar autoritățile se angajează să extindă accesul la învățământul în limba ucraineană.

„Sper ca în curând să vedem rezultate concrete ale cooperării noastre bilaterale. Vor fi școli cu predare în limba ucraineană și școli cu predare mixtă, în limba română și ucraineană. Cred că va veni și momentul când vom obține o pace durabilă și justă în Ucraina, iar mulți absolvenți ai școlilor din Republica Moldova care vor dori să-și continue studiile în Ucraina și să devină cadre didactice acolo vor avea această posibilitate”

Paun Rohovei, a mai spus că există toată deschiderea și înțelegerea necesară pentru a asigura dreptul minorităților, nu doar ucrainene, să studieze parțial sau integral în limba natală.

„Noi am făcut pași concreți în această direcție, deși unele rezultate nu sunt imediat vizibile. Sunt sigur că vor fi mai multe școli cu predare în limba ucraineană, iar dialogul strâns cu Ministerul Educației și Ministerul Culturii asigură continuitatea acestor eforturi”, a concluzionat Rohovei.

În Republica Moldova, aproximativ 3.600 de copii refugiați din Ucraina sunt integrați în școlile și grădinițele din țară în acest an, primind sprijin educațional și financiar pentru a participa la procesul de învățământ. Totodată, numărul claselor dedicate refugiaților cu predare în limba ucraineană a fost dublat. În prezent, însă, oportunitatea de a studia într-o clasă cu predare în limba ucraineană rămâne disponibilă doar la Gimnaziul „Taras Șevcenko” din capitală.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: