sputnik.md

Precizările MAEIE cu privire la ieșirea din vigoare a Acordului de asistență tehnică și financiară dintre Moldova și România

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a venit cu precizări în legătură cu ieșirea din vigoare a Acordului de asistență tehnică și financiară dintre Republica Moldova și România. Instituția a anunțat că inițiativa de încheiere a celui de-al șaselea Protocol adițional aparține părții române, iar în perioada februarie 2019 – iulie 2020 autorităților de la București le-au fost transmise repetate solicitări pentru semnarea textului convenit.

MAEIE informează că nu s-a limitat la corespondența oficială și a abordat cu regularitate acest subiect în cadrul întrevederilor bilaterale, inclusiv cu ocazia vizitelor reciproce și reuniunilor oficialilor moldoveni și români la București și Chișinău.

„Necesitatea semnării Protocolului 6 a fost inclusă drept obiectiv distinct în foaia de parcurs, elaborată în cadrul reuniunii de la București a Grupului de lucru interministerial mixt moldo-român, desfășurată la 23 iulie 2019. Ulterior, foaia de parcurs a fost semnată la Chișinău cu ocazia vizitei ministrului român de externe. Spre regret, începând cu toamna anului 2019, partea română a evitat să ofere un răspuns concludent referitor la perspectiva realizării obiectivelor incluse în foaia de parcurs, printre acestea figurând inclusiv semnarea Protocolului 6”, se anunță în comunicatul MAEIE.

Instituția precizează că „în pofida eforturilor sus-enunțate, partea română a prezentat la 16 noiembrie 2020 un alt proiect de Protocol, care prevedea completarea Acordului cu unele condiționalități politice, care nu se regăsesc în nici un tratat bilateral încheiat de Republica Moldova, propunându-se, astfel, crearea unui precedent. Pornind de la aceste diferențe de fond, în conformitate cu legislația în vigoare, noul proiect de Protocol a fost supus unei noi proceduri de avizare în vederea adoptării de către guvern a unei noi hotărâri de aprobare a semnării Protocolului dat”.

Ulterior, „partea moldovenească a formulat și prezentat părții române, în februarie 2021, propunerile care făceau posibilă semnarea tratatului”. Cu toate acestea, MAIEI susține că „partea română a respins propriul proiect prezentat în decembrie 2018, a refuzat orice discuții sau negocieri pe textul de compromis propus în februarie 2021 de partea moldovenească și a insistat pe semnarea Protocolului exclusiv în forma prezentată de România în noiembrie 2020”.

Prin urmare, în cadrul consultărilor bilaterale din 15 martie curent, care s-au desfășurat la insistența oficială a părții moldovenești din 26 februarie 2021, s-a constatat că semnarea și ratificarea Protocolului 6 în ultima versiune propusă de partea română putea să aibă loc doar până pe 23 decembrie 2020 – data demisiei guvernului Republicii Moldova.

Începând cu 23 decembrie 2020 și până la numirea unui nou executiv la Chișinău, guvernul demisionar nu avea și nu are dreptul să încheie tratate internaționale, care implică angajamente financiare pentru Republica Moldova, precum și nu avea și nu are dreptul să adopte și să prezinte parlamentului spre examinare proiecte de legi de ratificare.

„Astfel, părțile au constatat inexistența din momentul demisiei guvernului Republicii Moldova la 23 decembrie 2020 și până la numirea unui nou guvern a circumstanțelor care ar permite semnarea și ratificarea Protocolului 6 și, implicit, pentru menținerea valabilității Acordului din 2010, indiferent de acceptarea, sau neacceptarea de către Republica Moldova a contraproiectului român din noiembrie 2020”, se mai anunță în comunicat.

Totodată, „ambele părți au subliniat existența reciprocă a bunelor intenții și a dorinței continuării acordării de către România și, respectiv, recepționării de către Republica Moldova a asistenței financiare nerambursabile. În acest sens, partea română a informat despre intenția de a elabora și prezenta un nou proiect al Acordului privind asistența tehnică și financiară nerambursabilă, care ar urma să substituie Acordul din anul 2010”.

Menționăm că Republica Moldova a ratat peste €60 mln, de care urma să beneficieze în cadrul Acordului privind programul de asistență tehnică și financiară din partea României. Anunțul a fost făcut în seara de 28 martie, de către președinta țării, Maia Sandu. Șefa statului a precizat că acest lucru s-a întâmplat din cauza că „guvernul Chicu a refuzat să semneze Protocolul 6”, necesar pentru extinderea Acordului. Ulterior, fostul premier Ion Chicu a declarat că a solicitat de două ori negocierea și semnarea Protocolului 6, respingând acuzațiile aduse.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NM Espresso: Despre „cadourile electorale”, blocarea Telegram/TikTok în Moldova și descoperirea unui cimitir medieval în centrul Chișinăului

Alegeri: resurse administrative, «cadouri», fake news

În Moldova se folosesc din ce în ce mai intens resursele administrative în scop electoral, iar acest fenomen riscă să devină «normă electorală». Aceasta se spune într-un raport al asociației Promo‑Lex, care semnalează forme proeminente de utilizare a resursei administrative: promovarea proiectelor guvernamentale în formate greu de distins de publicitate politică. Asta se referă, printre altele, la programele «Buget Plus» și «Moldova poate». Iar ajutorul în valoare de 300 milioane lei pentru elevii din capitală și activitatea intensă a primarului Ion Ceban au fost calificate drept «cadouri electorale».

Potrivit Promo‑Lex, 91% din abuzurile electorale documentate în 2024 au avut conexiuni cu PAS și președinta Maia Sandu. PAS a răspuns că «Guvernul trebuie să comunice acțiunile sale într-o formă accesibilă și ușor de înțeles pentru cetățeni».

CEC a exprimat îngrijorare față de un deepfake în care președinta Comisiei, Angelica Caraman, este prezentată spunând că UE și Franța intervin în alegerile din Moldova. În CEC consideră acest material drept o «campanie coordonată de dezinformare».

Cumpărarea de voturi și spălare de bani?

În Moldova a fost reținut un bărbat suspectat de evaziune fiscală și spălare a peste 5,8 milioane dolari prin platforme cripto. Surse NM susțin că cazul ar putea fi legat de «finanțare ilegală și mituire electorală» înainte de alegerile parlamentare, versiune confirmată de poliție.

HaiTV nu se predă

Platforma de streaming HaiTV, care difuzează posturi rusești interzise în Moldova și canale asociate lui Ilan Șor, rămâne accesibilă, iar utilizatorii continuă să primească mesaje în Viber, cu îndemnul de a o folosi în continuare.

Reprezentanții HaiTV, răspunzând purtătorului de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, care anunțase blocarea, scriu în mesaje trimise pe Viber: «Daniel Vodă a crezut că a învins, dar noi suntem mai vii ca niciodată».

Blocarea rețelelor sociale în Moldova

Autoritățile au declarat că nu intenționează să blocheze Telegram și TikTok înaintea alegerilor, catalogând zvonurile drept «speculații electorale». Guvernul afirmă că dorește doar să «protejeze oamenii», solicitând platformelor eliminarea conținutului periculos (droguri, manipulări externe, materiale nocive) și blocarea conturilor care răspândesc fake news și propagandă.

Apelul Arinei Spătaru către Maia Sandu

Lidera Partidului ALDE Moldova, Arina Spătaru, a cerut Maiei Sandu să «propună candidați cinstiți, curajoși și bine pregătiți» pentru ALDE. Spătaru a făcut această solicitare după declarația Maiei Sandu despre disponibilitatea ei de a recomanda candidați pentru Parlament nu doar pentru PAS, ci și pentru alte partide și blocuri.

Declarația a fost făcută de Maia Sandu în interviul acordat recent NM.

ALDE

Alegeri: opoziția unită și monopolul PAS

După consolidarea opoziției de stânga în cadrul «Blocului Patriotic», liderul socialiștilor Igor Dodon a declarat că poartă negocieri cu primarul Chișinăului, Ion Ceban (liderul MAN), privind o strategie comună pentru alegerile parlamentare. MAN, însă, această informație nu a confirmat. NM, în articolul «Problema celor trei forțe», a analizat perspectivele unificării opoziției, avantajele unei strategii comune și potențialele efecte ale contrapunerii cu strategiile complet opuse ale PAS.

Dodon și România

Într-un interviu acordat publicației române HotNews.ro, Dodon a numit interdicția de intrare a lui Ion Ceban în România și spațiul Schengen «o rugăminte a Maiei Sandu de a pedepsi un contracandidat». El a mai îndemnat România «să se amestece mai puțin în politica internă» și a acuzat-o pe Maia Sandu și pe Nicușor Dan de încercări de influențare a alegerilor din Moldova. În plus, Dodon a salutat posibila revenire a lui Plahotniuc, pe care îl vede ca pe un factor capabil să «destabilizeze actuala guvernare».

Extrădarea lui Plahotniuc: analiza NM

Situația privind extrădarea lui Vladimir Plahotniuc devine din ce în ce mai complexă. Procuratura susține că a trimis Greciei toate documentele necesare, avocatul spune că nu, iar Plahotniuc își dorește să revină în Moldova. În Grecia, el riscă până la 10 ani de închisoare pentru utilizare de documente false. NM a discutat cu avocatul Alexandru Bot (WatchDog.md) despre cum funcționează sistemul de extrădare și dacă dosarul penal din Grecia ar putea complica procesul.

ТАСС

Linia de înaltă tensiune Bălți—Suceava

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat o licitație pentru construirea unei linii electrice de înaltă tensiune între Bălți și județul Suceava din România. Ministerul Energiei a precizat că proiectul, în valoare de 77 milioane dolari, finanțat de BERD și Banca Europeană de Investiții, va întări securitatea energetică a țării. Se estimează finalizarea celor 48 km până în 2027.

Proiect nou PAS

PAS a lansat un proiect de modernizare energetică a blocurilor de apartamente, care va permite locatarilor să plătească cu până la 50% mai puțin pentru utilități și să regleze temperatura în mod individual. Deputatul PAS, Radu Marian, a precizat că o primă implementare a avut loc într-un bloc multietajat din Bălți — proiect finanțat din fonduri europene și realizat de antreprenori locali.

Moldova și SUA: taxe vamale

Moldova a solicitat Statelor Unite să amâne introducere taxei de 25% pentru exporturile moldovenești, pentru a avea timp să negocieze reducerea tarifelor. Ministerul Economiei speră la o perioadă de grație și scăderea ulterioară a tarifelor.

Săpături arheologice în centrul Chișinăului

În curtea Spitalului nr. 2 din Chișinău au fost descoperite opt morminte medievale, confirmând existența în acel loc a unui cimitir din secolele XV‑XVI. De asemenea, arheologii au identificat vestigii ale primei piețe comerciale din Chișinău: pavaje, structuri subterane și artefacte medievale.

Agenda zilei, 1 august:

10:00 — Ședința Consiliului Municipal Chișinău

Bună dimineața!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: