Politică

Precizările MAEIE cu privire la ieșirea din vigoare a Acordului de asistență tehnică și financiară dintre Moldova și România

Maxim Stratan
| 29 martie, 2021
19:01

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a venit cu precizări în legătură cu ieșirea din vigoare a Acordului de asistență tehnică și financiară dintre Republica Moldova și România. Instituția a anunțat că inițiativa de încheiere a celui de-al șaselea Protocol adițional aparține părții române, iar în perioada februarie 2019 – iulie 2020 autorităților de la București le-au fost transmise repetate solicitări pentru semnarea textului convenit.

MAEIE informează că nu s-a limitat la corespondența oficială și a abordat cu regularitate acest subiect în cadrul întrevederilor bilaterale, inclusiv cu ocazia vizitelor reciproce și reuniunilor oficialilor moldoveni și români la București și Chișinău.

„Necesitatea semnării Protocolului 6 a fost inclusă drept obiectiv distinct în foaia de parcurs, elaborată în cadrul reuniunii de la București a Grupului de lucru interministerial mixt moldo-român, desfășurată la 23 iulie 2019. Ulterior, foaia de parcurs a fost semnată la Chișinău cu ocazia vizitei ministrului român de externe. Spre regret, începând cu toamna anului 2019, partea română a evitat să ofere un răspuns concludent referitor la perspectiva realizării obiectivelor incluse în foaia de parcurs, printre acestea figurând inclusiv semnarea Protocolului 6”, se anunță în comunicatul MAEIE.

Instituția precizează că „în pofida eforturilor sus-enunțate, partea română a prezentat la 16 noiembrie 2020 un alt proiect de Protocol, care prevedea completarea Acordului cu unele condiționalități politice, care nu se regăsesc în nici un tratat bilateral încheiat de Republica Moldova, propunându-se, astfel, crearea unui precedent. Pornind de la aceste diferențe de fond, în conformitate cu legislația în vigoare, noul proiect de Protocol a fost supus unei noi proceduri de avizare în vederea adoptării de către guvern a unei noi hotărâri de aprobare a semnării Protocolului dat”.

Ulterior, „partea moldovenească a formulat și prezentat părții române, în februarie 2021, propunerile care făceau posibilă semnarea tratatului”. Cu toate acestea, MAIEI susține că „partea română a respins propriul proiect prezentat în decembrie 2018, a refuzat orice discuții sau negocieri pe textul de compromis propus în februarie 2021 de partea moldovenească și a insistat pe semnarea Protocolului exclusiv în forma prezentată de România în noiembrie 2020”.

Prin urmare, în cadrul consultărilor bilaterale din 15 martie curent, care s-au desfășurat la insistența oficială a părții moldovenești din 26 februarie 2021, s-a constatat că semnarea și ratificarea Protocolului 6 în ultima versiune propusă de partea română putea să aibă loc doar până pe 23 decembrie 2020 – data demisiei guvernului Republicii Moldova.

Începând cu 23 decembrie 2020 și până la numirea unui nou executiv la Chișinău, guvernul demisionar nu avea și nu are dreptul să încheie tratate internaționale, care implică angajamente financiare pentru Republica Moldova, precum și nu avea și nu are dreptul să adopte și să prezinte parlamentului spre examinare proiecte de legi de ratificare.

„Astfel, părțile au constatat inexistența din momentul demisiei guvernului Republicii Moldova la 23 decembrie 2020 și până la numirea unui nou guvern a circumstanțelor care ar permite semnarea și ratificarea Protocolului 6 și, implicit, pentru menținerea valabilității Acordului din 2010, indiferent de acceptarea, sau neacceptarea de către Republica Moldova a contraproiectului român din noiembrie 2020”, se mai anunță în comunicat.

Totodată, „ambele părți au subliniat existența reciprocă a bunelor intenții și a dorinței continuării acordării de către România și, respectiv, recepționării de către Republica Moldova a asistenței financiare nerambursabile. În acest sens, partea română a informat despre intenția de a elabora și prezenta un nou proiect al Acordului privind asistența tehnică și financiară nerambursabilă, care ar urma să substituie Acordul din anul 2010”.

Menționăm că Republica Moldova a ratat peste €60 mln, de care urma să beneficieze în cadrul Acordului privind programul de asistență tehnică și financiară din partea României. Anunțul a fost făcut în seara de 28 martie, de către președinta țării, Maia Sandu. Șefa statului a precizat că acest lucru s-a întâmplat din cauza că „guvernul Chicu a refuzat să semneze Protocolul 6”, necesar pentru extinderea Acordului. Ulterior, fostul premier Ion Chicu a declarat că a solicitat de două ori negocierea și semnarea Protocolului 6, respingând acuzațiile aduse.

acord, ministerul afacerilor externe, românia

Știri similare

Externe

România l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. A doua oară în această săptămână

Externe

„Au fost foarte aproape s-o dea jos”. Dronă rusească, din nou în spațiul aerian al României

Viață

„Nu ține de personalul medical, ci de sistem”. Familia lui Gheorghe Urschi, după ce a solicitat transferul

Mihaela Conovali
| 14 septembrie, 2025
18:50

Laura Urschi, una dintre fiicele lui Gheorghe Urschi, a mulțumit echipei medicale pentru intervenția chirurgicală și îngrijirea acordată tatălui său. Totodată, ea a spus că sistemului medical îi „rămâne să însușească comunicarea cu pacienții”, inclusiv „empatia față de pacient și rudele acestuia”. Laura Urschi a adăugat că pentru familia sa rămâne o provocare tranziția de la tratamentul spitalicesc la cel de acasă. „Suntem recunoscători medicilor care ne ghidează pe acest drum și răspund la apelurile noastre, fără să ne reproșeze că există pe lume copii bolnavi, iar noi ne batem capul de sănătatea lui tata care are peste 70 ani”, a mai spus ea.

Într-un mesaj postat pe Facebook, Laura Urschi a mulțumit echipei medicale de la Institutul de Medicină Urgentă pentru intervenția chirurgicală efectuată și pentru îngrijirea acordată în perioada post-operatorie: „Vă mulțumim din toată inima!”.

Laura Urschi susține că s-a făcut „ceea ce sistemul nostru medical permite la momentul actual”. „În comparație cu anul 2011 sistemul a evoluat, dar mai rămâne încă să însușească – comunicarea cu pacienții, adaptarea comportamentului la situația specială a pacientului, transparența în tratamentele aplicate mai ales la pacienții care dezvoltă ușor reacții adverse severe la diferite medicamente, empatia față de pacient și rudele acestuia, oferirea informației clare și scrise cu privire la îngrijirea pacientului post-operator la domiciliu. Dar toate astea nu țin de personalul medical, ci de management, politici și sistem”, a adăugat fiica lui Gheorghe Urschi.

Ea a mai spus că, pentru familie, rămâne o provocare tranziția de la tratamentul aplicat în spital — perfuzii, injecții și alimentare parenterală (intravenoasă) — la tratamentul la domiciliu, constând în pastile și alimentare enterală.

„Avem multe întrebări și multe neclarități. Citim toată informația pe care ne-o oferă internetul și suntem recunoscători medicilor care ne ghidează pe acest drum și răspund la apelurile noastre, fără să ne reproșeze că există pe lume copii bolnavi, iar noi ne batem capul de sănătatea lui tata care are peste 70 ani. Așa medici empatici îs puțini, cu regret, și sistemul deseori îi persecută pentru deschiderea și grija de care dau dovadă”, a menționat Laura Urschi.

Ea a mai spus că îi este neclar „ordinul Ministerului Sănătății cu privire la faptul că la domiciliu personalul medical nu are dreptul să pună pacienților injecții intr-venos sau perfuzii – act la care se face trimitere de unii medici de fiecare dată când avem vreo urgență de așa gen”. „Poate așa act nu există și unii medici mint? Poate acesta prevede și excepții și atunci ei iarăși mint?”, a comunicat Laura Urschi.

***

Pe 12 septembrie, familia lui Gheorghe Urschi a cerut ajutor pentru a-l transfera pe maestru din Institutul de Medicină Urgentă în alt spital, „la altă terapie intensivă pentru tratament și stabilizare”. Într-o postare pe Facebook, familia a declarat că maestrul a suferit o intervenție chirurgicală la sfârșitul lunii august și că, în prezent, starea sa post-operatorie este complicată, manifestând febră, inclusiv hemoglobină scăzută. Familia a făcut apel către instituțiile medicale din Chișinău, dar și către ministra Sănătății Ala Nemerenco.

Reprezentanții Institutului de Medicină Urgentă au declarat că „personalul medical a acționat conform protocoalelor în vigoare și în interesul pacientului”. Totodată, Institutul a menționat că Gheorghe Urschi este „evaluat în mod constant de consilii medicale multidisciplinare, inclusiv în ceea ce privește statutul neurologic pentru a asigura cea mai bună conduită terapeutică”. Spitalul a mai precizat că starea de sănătate a lui Gheorghe Urschi permite de câteva zile transferul către o secție de profil sau chiar externarea, „însă acest demers este amânat din cauza refuzului exprimat zilnic de rude din diverse motive”.

Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a declarat pentru ProTV că Gheorghe Urschi „a ieșit dintr-o stare gravă” și că „despre care obiecții putem vorbi atunci când un pacient merge spre însănătoșire?”. „Dacă dumnealor au alte dorințe și vor în alte spitale… noi un spital mai bun ca acesta nu avem. Acesta este cel mai bune”, a spus ministra.

***

Gheorghe Urschi s-a născut pe 18 ianuarie 1948, în satul Cotiujenii Mari, raionul Șoldănești. Este actor, regizor și umorist. În 2012 a fost distins cu „Ordinul Republicii”, iar în 2019 a primit Premiul Național.

A părăsit scena în 2011, după ce a suferit un atac cerebral.