NewsMaker/Andrei Mardari

Prerogative suplimentare pentru președinte. Șeful statului va putea declara stare de urgență

Președintele Republicii Moldova ar putea primi împuterniciri care să îi permită să instituie starea de urgență și abia apoi să ceară aprobarea deputaților. Potrivit unei inițiative legislative, în cazul în care Parlamentul nu se află în sesiune, președintele va avea dreptul să declare prin decret instituirea stării de urgență, iar ulterior să prezinte decizia Parlamentului pentru validare. Ulterior, conform procedurii, Legislativul va trebui să se convoace în termen de 24 de ore de la înregistrarea decretului, iar în caz contrar – starea de urgență va fi considerată introdusă. Aceste modificări la Legea privind regimul stării de urgență, de asediu și de război au fost propuse în data de 7 iunie de Guvern.

Ce propune PAS?

În data de 7 iunie, Guvernul a aprobat avizul deputaților PAS la un proiect de lege. Încă în luna martie, deputații Lilian Carp, Iulia Dascălu, Vasile Grădinaru și Igor Chiriac au înregistrat la Parlament un proiect de modificare a legii privind regimul stării de urgență, de asediu și de război și a altor acte normative.

În nota explicativă se menționează că proiectul a fost elaborat ca urmare a recursului Curții Constituționale, dar și pentru armonizarea cadrului legal privind regimurile de urgență, de asediu și de război. Inclusiv pentru a puncta exact termenele stării de urgență, motivul introducerii și competențele organelor de stat în timpul stării de urgență.

Legea completează lista măsurilor care pot fi aplicate în perioada stării de urgență:

  • Instituirea unui regim special de funcționare a punctelor de trecere a frontierei și un regim special de primire, ședere și documentare a cetățenilor străini.
  • Reprofilarea și schimbarea destinației și genului de activitate a instituțiilor de stat și private
  • Modificarea procedurii de numire și de revocare din funcție a șefilor întreprinderilor de stat și municipale

 

Proiectul mai prevede procedura de prelungire a stării de urgență și regulile referitoare la procedurile legale de activitatea organelor judiciare în timpul stării de urgență.

Ce a propus Guvernul?

Guvernul a propus, după identificarea la modul practic a unui „spectru larg de neajunsuri”, revizuirea conceptuală a prevederilor legislației privind starea de urgență și a recomandat „să se ia în calcul posibilitatea elaborării unei legi noi”. În același timp a propus o serie de amendamente la proiectul existent.

Guvernul propune completarea listei privind motivele de introducere a stării de urgență cu un punct nou:

  • Prezența unei amenințări la adresa bunăstării economice și securității energetice a statului, care impune prevenirea, reducerea și eliminarea consecințelor acesteia.

Guvernul mai propune extinderea listei privind atribuțiile Comisiei pentru Situații Excepționale cu nouă puncte, printre care limitarea  dreptului de port armă a persoanelor fizice, restricții privind prețurile și comercializarea unor produse, dreptul de a aloca bani din fondul de rezervă, etc.

Guvernul propune introducerea unui articol nou privind atribuțiile Ministerului Apărării pe perioada stării de urgență.

Mai mult, cabinetul de miniștri propune un șir de modificări, conform cărora, forțele armate vor putea reacționa la amenințări militare fără a fi introdusă starea de urgență. Guvernul susține că unele prevederi din lege contravin articolului 87 din Constituție, care îi oferă dreptul șefului statului de a întreprinde măsuri pentru a riposta agresiunii fără introducerea stării de urgență.

În plus, Guvernul propune să i se acorde dreptul șefului statului nu doar de a propune, dar și de a introduce starea de urgență cu aprobarea Parlamentului.

Șeful statului va institui stare de urgență „în cazul apariției premiselor ce presupun iminența apariției unui pericol pentru securitatea națională sau ordinea constituțională ceea ce face necesară apărarea statului de drept, menținerea sau restabilirea stării de legalitate”.

În acest caz șeful statului se adresează imediat Parlamentului cu propunerea de a institui starea de urgență. „Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, președintele Republicii Moldova declară prin decret instituirea regimului stării de urgență și îl prezintă imediat Parlamentului pentru validare. Parlamentul se convoacă de drept în termen de 24 de ore de la înregistrarea decretului de instituire a stării de urgență. Neconvocarea Parlamentului în termen de 24 de ore va fi considerată drept acceptare a propunerii președintelui Republicii Moldova”, se menționează în proiect.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Chișinăul primește aproape €200 mln din Planul de Creștere al UE. Kos: „Moldova este printre țările care avansează cel mai bine”

Comisia Europeană a debursat aproape 200 de milioane de euro pentru Republica Moldova, după ce autoritățile au realizat 24 din cele 26 de reforme prevăzute în Planul de creștere. Anunțul a fost făcut de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 17 martie.

„Sunt foarte bucuroasă să anunț că astăzi Comisia a deblocat aproape 200 de milioane de euro pentru Republica Moldova, după ce țara a realizat încă 24 de reforme din cele 26 prevăzute în Planul de creștere. Aceasta înseamnă că Moldova este printre țările care avansează cel mai bine în implementarea reformelor”, a declarat Marta Kos.

Tot astăzi, Republica Moldova a deschis negocierile tehnice de aderare pentru ultimele trei clustere de capitole: „Competitivitate și creștere incluzivă”, „Agenda verde și conectivitate durabilă” și „Resurse, agricultură și coeziune”.

Comisara europeană a subliniat că Republica Moldova a înregistrat progrese reale în procesul de reformă, dar a atras atenția că mai este mult de lucru, în special în domenii esențiale precum justiția, combaterea corupției și consolidarea instituțiilor publice.

„Europa se confruntă cu presiuni din mai multe direcții și nu ne putem permite să pierdem timp. Moldova este importantă și pentru securitatea noastră. Țara a făcut progrese reale, dar, desigur, mai este încă mult de lucru. Și voi repeta acest lucru de fiecare dată până când vom închide ultimul capitol de negocieri.Știți ce aveți de făcut și vă puteți baza pe sprijinul nostru puternic și constant la fiecare pas. Din partea noastră, vom continua să lucrăm cu statele membre pentru a avansa procesul de extindere și pentru a ne asigura că avantajele apartenenței la familia europeană devin tot mai vizibile pentru cetățeni”, a adăugat Marta Kos.

***

Pe 10 octombrie 2024, Comisia Europeană a prezentat Planul de Creștere pentru Moldova și Facilitatea pentru Reformă și Creștere, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Aceasta include granturi de 520 de milioane de euro pentru investiții, asistență tehnică și garantarea creditelor, precum și împrumuturi de 1,5 miliarde de euro, care vor fi debursate în funcție de progresul reformelor.

Sprijinul financiar este condiționat de implementarea Agendei de Reformă, aprobată de Guvern, care cuprinde 153 de măsuri și 56 de reforme de realizat până în 2027. Agenda vizează șapte sectoare-cheie: competitivitate economică și dezvoltarea sectorului privat; conectivitate și infrastructură digitală; guvernanță economică; capital social; tranziția verde și protecția capitalului natural; securitate și eficiență energetică; și valori fundamentale.

În iulie 2025, Ursula von der Leyen a anunțat deblocarea primei tranșe din Planul de Creștere pentru Moldova, fiind vorba despre 270 de milioane de euro. Ulterior, la începutul lunii septembrie 2025, Republica Moldova a recepționat alte 18,9 milioane de euro, ca urmare a îndeplinirii a patru indicatori de reformă stabiliți de Comisie, printre care dezvoltarea unor piețe deschise și competitive de energie electrică și gaze, precum și măsuri care consolidează securitatea energetică.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: