NewsMaker/Andrei Mardari

Prerogative suplimentare pentru președinte. Șeful statului va putea declara stare de urgență

Președintele Republicii Moldova ar putea primi împuterniciri care să îi permită să instituie starea de urgență și abia apoi să ceară aprobarea deputaților. Potrivit unei inițiative legislative, în cazul în care Parlamentul nu se află în sesiune, președintele va avea dreptul să declare prin decret instituirea stării de urgență, iar ulterior să prezinte decizia Parlamentului pentru validare. Ulterior, conform procedurii, Legislativul va trebui să se convoace în termen de 24 de ore de la înregistrarea decretului, iar în caz contrar – starea de urgență va fi considerată introdusă. Aceste modificări la Legea privind regimul stării de urgență, de asediu și de război au fost propuse în data de 7 iunie de Guvern.

Ce propune PAS?

În data de 7 iunie, Guvernul a aprobat avizul deputaților PAS la un proiect de lege. Încă în luna martie, deputații Lilian Carp, Iulia Dascălu, Vasile Grădinaru și Igor Chiriac au înregistrat la Parlament un proiect de modificare a legii privind regimul stării de urgență, de asediu și de război și a altor acte normative.

În nota explicativă se menționează că proiectul a fost elaborat ca urmare a recursului Curții Constituționale, dar și pentru armonizarea cadrului legal privind regimurile de urgență, de asediu și de război. Inclusiv pentru a puncta exact termenele stării de urgență, motivul introducerii și competențele organelor de stat în timpul stării de urgență.

Legea completează lista măsurilor care pot fi aplicate în perioada stării de urgență:

  • Instituirea unui regim special de funcționare a punctelor de trecere a frontierei și un regim special de primire, ședere și documentare a cetățenilor străini.
  • Reprofilarea și schimbarea destinației și genului de activitate a instituțiilor de stat și private
  • Modificarea procedurii de numire și de revocare din funcție a șefilor întreprinderilor de stat și municipale

 

Proiectul mai prevede procedura de prelungire a stării de urgență și regulile referitoare la procedurile legale de activitatea organelor judiciare în timpul stării de urgență.

Ce a propus Guvernul?

Guvernul a propus, după identificarea la modul practic a unui „spectru larg de neajunsuri”, revizuirea conceptuală a prevederilor legislației privind starea de urgență și a recomandat „să se ia în calcul posibilitatea elaborării unei legi noi”. În același timp a propus o serie de amendamente la proiectul existent.

Guvernul propune completarea listei privind motivele de introducere a stării de urgență cu un punct nou:

  • Prezența unei amenințări la adresa bunăstării economice și securității energetice a statului, care impune prevenirea, reducerea și eliminarea consecințelor acesteia.

Guvernul mai propune extinderea listei privind atribuțiile Comisiei pentru Situații Excepționale cu nouă puncte, printre care limitarea  dreptului de port armă a persoanelor fizice, restricții privind prețurile și comercializarea unor produse, dreptul de a aloca bani din fondul de rezervă, etc.

Guvernul propune introducerea unui articol nou privind atribuțiile Ministerului Apărării pe perioada stării de urgență.

Mai mult, cabinetul de miniștri propune un șir de modificări, conform cărora, forțele armate vor putea reacționa la amenințări militare fără a fi introdusă starea de urgență. Guvernul susține că unele prevederi din lege contravin articolului 87 din Constituție, care îi oferă dreptul șefului statului de a întreprinde măsuri pentru a riposta agresiunii fără introducerea stării de urgență.

În plus, Guvernul propune să i se acorde dreptul șefului statului nu doar de a propune, dar și de a introduce starea de urgență cu aprobarea Parlamentului.

Șeful statului va institui stare de urgență „în cazul apariției premiselor ce presupun iminența apariției unui pericol pentru securitatea națională sau ordinea constituțională ceea ce face necesară apărarea statului de drept, menținerea sau restabilirea stării de legalitate”.

În acest caz șeful statului se adresează imediat Parlamentului cu propunerea de a institui starea de urgență. „Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, președintele Republicii Moldova declară prin decret instituirea regimului stării de urgență și îl prezintă imediat Parlamentului pentru validare. Parlamentul se convoacă de drept în termen de 24 de ore de la înregistrarea decretului de instituire a stării de urgență. Neconvocarea Parlamentului în termen de 24 de ore va fi considerată drept acceptare a propunerii președintelui Republicii Moldova”, se menționează în proiect.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Noi informații despre atacul din Polonia. Președinta Maia Sandu: „Moldova este alături de voi”

Șase persoane au fost ucise în atacul armat din orașul polonez Cracovia, iar alte 16 au fost rănite. Ministrul de Interne al Poloniei a declarat că, potrivit informaților preliminare, atacul ar putea avea legătură cu faptul că suspectul împărtășea viziuni de extremă dreapta. Între timp, în locuința suspectului, un cetățean polonez în vârstă de 24 de ani, au fost descoperite cadavrele a trei persoane. Președinta Maia Sandu și Ministerul Afacerilor Externe au transmis mesaje de condoleanțe în urma atacului armat, adăugând că Republica Moldova este solidară cu poporul polonez în aceste momente dificile.

„Profund întristată de atacul din Cracovia. Gândurile noastre se îndreaptă către victime, familiile și apropiații acestora, precum și către poporul polonez. Moldova este alături de voi”, a scris Maia Sandu pe o rețea de socializare.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a transmis condoleanțe familiilor și celor apropiați victimelor. „Republica Moldova este solidară cu Polonia și cu poporul polonez în aceste momente dificile”, a adăugat Ministerul.

Premierul Vasile Tofan a declarat că „poporul Republicii Moldova este alături de prietenii noștri polonezi în aceste momente de doliu”.

Ce se știe despre atacul armat

Potrivit BBC, atacul armat a avut loc sâmbătă, 7 noiembrie, în jurul orei 15:00, ora locală, în cea mai mare piață din centrul vechi al Cracoviei, o zonă populară printre turiști.

Focurile de armă au fost trase dintr-un autoturism. Un cetățean polonez în vârstă de 24 de ani a ucis șase persoane, iar alte 16 au fost rănite. Printre răniți se numără doi polițiști, iar unul dintre ei se află în stare gravă. Printre persoanele decedate se numără patru femei și doi bărbați. Poliția a anunțat că printre victime se află un cetățean britanic. Alte trei victime sunt cetățeni polonezi. Cinci dintre răniți sunt cetățeni ai Austriei, Germaniei, Portugaliei, Rusiei și Marii Britanii.

Poliția a deschis focul și l-a reținut pe atacator, care se află la spital cu răni provocate de gloanțe. Ministrul de Interne al Poloniei a declarat că, potrivit informaților preliminare, atacul ar putea avea legătură cu faptul că suspectul împărtășea viziuni de extremă dreapta.

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că în locuința suspectului au fost descoperite cadavrele a două femei și ale unui bărbat. „Există motive întemeiate să credem că este vorba despre membri ai familiei sale apropiate”, a declarat Tusk. El a mai spus că, din motive de securitate, pentru inspectarea locuinței atacatorului a fost utilizată o dronă. „Știm că în interiorul casei s-ar putea afla o cantitate considerabilă a arme”, a adăugat Tusk.

Actualizare 10.50: Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a declarat că, potrivit informațiilor disponibile la această oră, printre victimele atacului armat din Cracovia nu se numără cetățeni moldoveni. „Totodată, precizăm că, până în prezent, la Ambasada Republicii Moldova din Polonia nu au fost înregistrate solicitări de asistență consulară în legătură cu acest incident”, a menționat instituția.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: