NewsMaker/Andrei Mardari

Prerogative suplimentare pentru președinte. Șeful statului va putea declara stare de urgență

Președintele Republicii Moldova ar putea primi împuterniciri care să îi permită să instituie starea de urgență și abia apoi să ceară aprobarea deputaților. Potrivit unei inițiative legislative, în cazul în care Parlamentul nu se află în sesiune, președintele va avea dreptul să declare prin decret instituirea stării de urgență, iar ulterior să prezinte decizia Parlamentului pentru validare. Ulterior, conform procedurii, Legislativul va trebui să se convoace în termen de 24 de ore de la înregistrarea decretului, iar în caz contrar – starea de urgență va fi considerată introdusă. Aceste modificări la Legea privind regimul stării de urgență, de asediu și de război au fost propuse în data de 7 iunie de Guvern.

Ce propune PAS?

În data de 7 iunie, Guvernul a aprobat avizul deputaților PAS la un proiect de lege. Încă în luna martie, deputații Lilian Carp, Iulia Dascălu, Vasile Grădinaru și Igor Chiriac au înregistrat la Parlament un proiect de modificare a legii privind regimul stării de urgență, de asediu și de război și a altor acte normative.

În nota explicativă se menționează că proiectul a fost elaborat ca urmare a recursului Curții Constituționale, dar și pentru armonizarea cadrului legal privind regimurile de urgență, de asediu și de război. Inclusiv pentru a puncta exact termenele stării de urgență, motivul introducerii și competențele organelor de stat în timpul stării de urgență.

Legea completează lista măsurilor care pot fi aplicate în perioada stării de urgență:

  • Instituirea unui regim special de funcționare a punctelor de trecere a frontierei și un regim special de primire, ședere și documentare a cetățenilor străini.
  • Reprofilarea și schimbarea destinației și genului de activitate a instituțiilor de stat și private
  • Modificarea procedurii de numire și de revocare din funcție a șefilor întreprinderilor de stat și municipale

 

Proiectul mai prevede procedura de prelungire a stării de urgență și regulile referitoare la procedurile legale de activitatea organelor judiciare în timpul stării de urgență.

Ce a propus Guvernul?

Guvernul a propus, după identificarea la modul practic a unui „spectru larg de neajunsuri”, revizuirea conceptuală a prevederilor legislației privind starea de urgență și a recomandat „să se ia în calcul posibilitatea elaborării unei legi noi”. În același timp a propus o serie de amendamente la proiectul existent.

Guvernul propune completarea listei privind motivele de introducere a stării de urgență cu un punct nou:

  • Prezența unei amenințări la adresa bunăstării economice și securității energetice a statului, care impune prevenirea, reducerea și eliminarea consecințelor acesteia.

Guvernul mai propune extinderea listei privind atribuțiile Comisiei pentru Situații Excepționale cu nouă puncte, printre care limitarea  dreptului de port armă a persoanelor fizice, restricții privind prețurile și comercializarea unor produse, dreptul de a aloca bani din fondul de rezervă, etc.

Guvernul propune introducerea unui articol nou privind atribuțiile Ministerului Apărării pe perioada stării de urgență.

Mai mult, cabinetul de miniștri propune un șir de modificări, conform cărora, forțele armate vor putea reacționa la amenințări militare fără a fi introdusă starea de urgență. Guvernul susține că unele prevederi din lege contravin articolului 87 din Constituție, care îi oferă dreptul șefului statului de a întreprinde măsuri pentru a riposta agresiunii fără introducerea stării de urgență.

În plus, Guvernul propune să i se acorde dreptul șefului statului nu doar de a propune, dar și de a introduce starea de urgență cu aprobarea Parlamentului.

Șeful statului va institui stare de urgență „în cazul apariției premiselor ce presupun iminența apariției unui pericol pentru securitatea națională sau ordinea constituțională ceea ce face necesară apărarea statului de drept, menținerea sau restabilirea stării de legalitate”.

În acest caz șeful statului se adresează imediat Parlamentului cu propunerea de a institui starea de urgență. „Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, președintele Republicii Moldova declară prin decret instituirea regimului stării de urgență și îl prezintă imediat Parlamentului pentru validare. Parlamentul se convoacă de drept în termen de 24 de ore de la înregistrarea decretului de instituire a stării de urgență. Neconvocarea Parlamentului în termen de 24 de ore va fi considerată drept acceptare a propunerii președintelui Republicii Moldova”, se menționează în proiect.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Primele alegeri pentru Duma de Stat a Rusiei de la începutul războiului: Unde sunt deschise secții în Moldova

În Rusia au început, pe 18 septembrie, alegerile pentru Duma de Stat. Acestea sunt primele alegeri parlamentare ruse de la declanșarea invaziei la scară largă în Ucrainei, în februarie 2022. Scrutinul, organizat inclusiv în teritoriile ucrainene ocupate, se va încheia pe 20 septembrie.

Cetățenii ruși urmează să aleagă 450 de deputați. Jumătate dintre aceștia vor fi desemnați în circumscripții uninominale, în care alegătorii votează pentru un candidat concret. Celelalte 225 de mandate vor fi repartizate pe liste de partid.

Niciunul dintre cele 10 partide înscrise în cursa electorală nu a condamnat războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Partidul liberal „Iabloko”, care s-a pronunțat constant împotriva războiului, a fost admis inițial în cursă, dar ulterior a fost exclus de Curtea Supremă a Rusiei din motive pe care formațiunea le consideră formale și motivate politic. Câțiva reprezentanți ai partidului participă totuși în circumscripții uninominale, scrie DW.

Scrutinul a fost extins și în Crimeea, precum și în alte regiuni ucrainene ocupate de Rusia. Militarii implicați în război și locuitorii acestor teritorii au putut vota anticipat, de la sfârșitul lunii august până pe 17 septembrie. Ucraina a declarat alegerile organizate în teritoriile ocupate ilegale, iar rezultatele acestora – nule.

Observatorii susțin că rezultatele votării din aceste regiuni vor fi practic imposibil de verificat. Autoritățile ruse nu au publicat date despre componența comisiilor electorale regionale și nici adresele secțiilor de votare. Totodată, nu a fost asigurată supravegherea video publică, iar utilizarea urnelor mobile a fost permisă.

Potrivit DW, înaintea scrutinului, surse, inclusiv media, apropiate puterii de la Moscova au început să distribuie înregistrări în care se sugerează că eventualele imagini cu fraude electorale sau introducerea mai multor buletine în urne ar putea fi generate cu ajutorul inteligenței artificiale.

Secții de votare în Republica Moldova

Pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova a fost autorizată o singură secție de votare. Aceasta se află la Ambasada Federației Ruse din Chișinău și a fost coordonată cu autoritățile moldovene.

Moscova și-a anunțat intenția de a deschide însă încă 16 secții de votare în regiunea transnistreană, controlată de administrația nerecunoscută de la Tiraspol. Informațiile privind numărul acestora sunt însă contradictorii: pe site-ul așa-numitei comisii electorale de la Tiraspol sunt publicate 15 adrese, în timp ce liderul nerecunoscut al regiunii, Vadim Krasnoselski, a declarat, pe 17 septembrie, că în stânga Nistrului vor fi deschise 17 secții.

Ministerul Afacerilor Externe și Biroul politici de reintegrare de la Chișinău au declarat în repetate rânduri că deschiderea secțiilor fără acordul autorităților constituționale este inacceptabilă și reprezintă o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău au protestat oficial față de intenția Moscovei.

Lista și adresele secțiilor de votare care urmează a fi deschise în regiunea transnistreană, conform site-ului pretinsei comisii electorale de la Tiraspol:


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: