NewsMaker/Andrei Mardari

Prerogative suplimentare pentru președinte. Șeful statului va putea declara stare de urgență

Președintele Republicii Moldova ar putea primi împuterniciri care să îi permită să instituie starea de urgență și abia apoi să ceară aprobarea deputaților. Potrivit unei inițiative legislative, în cazul în care Parlamentul nu se află în sesiune, președintele va avea dreptul să declare prin decret instituirea stării de urgență, iar ulterior să prezinte decizia Parlamentului pentru validare. Ulterior, conform procedurii, Legislativul va trebui să se convoace în termen de 24 de ore de la înregistrarea decretului, iar în caz contrar – starea de urgență va fi considerată introdusă. Aceste modificări la Legea privind regimul stării de urgență, de asediu și de război au fost propuse în data de 7 iunie de Guvern.

Ce propune PAS?

În data de 7 iunie, Guvernul a aprobat avizul deputaților PAS la un proiect de lege. Încă în luna martie, deputații Lilian Carp, Iulia Dascălu, Vasile Grădinaru și Igor Chiriac au înregistrat la Parlament un proiect de modificare a legii privind regimul stării de urgență, de asediu și de război și a altor acte normative.

În nota explicativă se menționează că proiectul a fost elaborat ca urmare a recursului Curții Constituționale, dar și pentru armonizarea cadrului legal privind regimurile de urgență, de asediu și de război. Inclusiv pentru a puncta exact termenele stării de urgență, motivul introducerii și competențele organelor de stat în timpul stării de urgență.

Legea completează lista măsurilor care pot fi aplicate în perioada stării de urgență:

  • Instituirea unui regim special de funcționare a punctelor de trecere a frontierei și un regim special de primire, ședere și documentare a cetățenilor străini.
  • Reprofilarea și schimbarea destinației și genului de activitate a instituțiilor de stat și private
  • Modificarea procedurii de numire și de revocare din funcție a șefilor întreprinderilor de stat și municipale

 

Proiectul mai prevede procedura de prelungire a stării de urgență și regulile referitoare la procedurile legale de activitatea organelor judiciare în timpul stării de urgență.

Ce a propus Guvernul?

Guvernul a propus, după identificarea la modul practic a unui „spectru larg de neajunsuri”, revizuirea conceptuală a prevederilor legislației privind starea de urgență și a recomandat „să se ia în calcul posibilitatea elaborării unei legi noi”. În același timp a propus o serie de amendamente la proiectul existent.

Guvernul propune completarea listei privind motivele de introducere a stării de urgență cu un punct nou:

  • Prezența unei amenințări la adresa bunăstării economice și securității energetice a statului, care impune prevenirea, reducerea și eliminarea consecințelor acesteia.

Guvernul mai propune extinderea listei privind atribuțiile Comisiei pentru Situații Excepționale cu nouă puncte, printre care limitarea  dreptului de port armă a persoanelor fizice, restricții privind prețurile și comercializarea unor produse, dreptul de a aloca bani din fondul de rezervă, etc.

Guvernul propune introducerea unui articol nou privind atribuțiile Ministerului Apărării pe perioada stării de urgență.

Mai mult, cabinetul de miniștri propune un șir de modificări, conform cărora, forțele armate vor putea reacționa la amenințări militare fără a fi introdusă starea de urgență. Guvernul susține că unele prevederi din lege contravin articolului 87 din Constituție, care îi oferă dreptul șefului statului de a întreprinde măsuri pentru a riposta agresiunii fără introducerea stării de urgență.

În plus, Guvernul propune să i se acorde dreptul șefului statului nu doar de a propune, dar și de a introduce starea de urgență cu aprobarea Parlamentului.

Șeful statului va institui stare de urgență „în cazul apariției premiselor ce presupun iminența apariției unui pericol pentru securitatea națională sau ordinea constituțională ceea ce face necesară apărarea statului de drept, menținerea sau restabilirea stării de legalitate”.

În acest caz șeful statului se adresează imediat Parlamentului cu propunerea de a institui starea de urgență. „Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, președintele Republicii Moldova declară prin decret instituirea regimului stării de urgență și îl prezintă imediat Parlamentului pentru validare. Parlamentul se convoacă de drept în termen de 24 de ore de la înregistrarea decretului de instituire a stării de urgență. Neconvocarea Parlamentului în termen de 24 de ore va fi considerată drept acceptare a propunerii președintelui Republicii Moldova”, se menționează în proiect.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Usatîi i-a cerut explicații lui Grosu: „Mi-ați tăiat 75% din salariu”. Reacție: Asta-i regula în Parlament VIDEO

Deputatul și liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a anunțat că a fost penalizat pentru absența de la trei ședințe ale Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Usatîi a spus că i-a fost redus cu 75% salariul și că luna aceasta va primi aproximativ 3990 de lei. Deputatul a menționat că o dispoziție în acest sens a fost semnată de președintele Parlamentului, Igor Grosu. În replică, Grosu a declarat că aceasta este o prevedere a regulamentului Parlamentului, iar pentru a nu fi penalizat, un deputat trebuie să prezinte o cerere motivată în care să explice de ce lipsește.

Înainte de ședința Parlamentului, Usatîi le-a spus jurnaliștilor că a fost informat, printr-o scrisoare semnată de Grosu, că este penalizat pentru că nu a participat la trei ședințe ale Comisiei parlamentare. „M-au penalizat. Am primit acum o scrisoare de la domnul Grosu. (…) Eu n-am lipsit de la nicio ședință în plen. (…) Asta e doar pentru absențele la ședințele comisiei, dar eu, în plen, am spus că, dacă nu dați opoziției comisia de anchetă privind escrocheriile bancare, eu boicotez. (…) Eu oricum toți banii îi donez. (…) Întrebarea e alta: cum poți să pedepsești un deputat doar pentru absență la ședința comisiilor?”, a comunicat Usatîi.

Între timp, la ședința Parlamentului, Usatîi s-a adresat lui Grosu: „Mi-ați tăiat 75% din salariu și mi-ați lăsat pe luna asta 3989 de lei 99 de bani. (…) Penalizarea nu-i prea dură, domnule președinte?”.

În replică, Grosu a spus că „așa scrie în regulament”. „Colegii dumneavoastră, juriști sau asistenții din fracțiune, trebuiau să vă atenționeze. Trebuie să prezinți o cerere motivată de ce lipsești. Nu sunteți dumneavoastră primul și, din păcate, n-o să fiți nici ultimul. Asta-i regula în Parlament. Până la dumneavoastră au fost și din cei care de 100% au fost lipsiți. Iată, acum ne invită în instanță. (…) Regula nu-i de ieri, de azi. Regula-i de ani de zile”, a adăugat Grosu.

Ulterior, Usatîi a cerut modificarea regulamentului Parlamentului, iar Grosu i-a propus să vină cu un amendament. „Dreptul muncii în general spune că, dacă lipsești mai mult de 4 ore la locul de muncă, trebuie de dat afară, dar noi suntem aici în alte condiții”, a reacționat președintele Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp.

„Înțeleg, sunt suprapuneri în agendă, aveți deplasări, aveți diferite situații, depuneți cererea. Este o procedură pe care unii deputați o respectă, alții, admit din necunoaștere, din lipsă de experiență, dar nu putem face excepții”, a conchis președintele Parlamentului.

Amintim că, pe 4 iunie, Usatîi a anunțat că va renunța la funcția de vicepreședinte și la calitatea de membru al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Ulterior a spus că decizia este „în semn de boicot”. Pe 11 iunie, Igor Grosu declara că un deputat trebuie să se regăsească într-o comisie. Pe 2 iulie, Usatîi a fost întrebat de jurnaliști dacă nu a părăsit comisia pentru securitate națională. „Domnul Grosu a spus că orice deputat obligatoriu trebuie să fie măcar într-o comisie. Eu, dacă ei vor ridica întrebarea în plen și mă vor exclude de acolo, nu e o problemă. Mie mi-i totuna, că o să fiu în comisia agricultură, că rămân în securitatea națională”, a declarat acesta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: