Președintele Moldovei, ales în Rusia? De ce sunt atâtea discuții despre diasporă și despre falsificarea alegerilor?
Full Article 10 minutes read

Președintele Moldovei, ales în Rusia? De ce sunt atâtea discuții despre diasporă și despre falsificarea alegerilor?

Votul diasporei la alegerile președintelui Moldovei a devenit în ultimele săptămâni un subiect al agendei electorale. Opoziția acuză guvernarea de tentativa de a falsifica alegerile din cauza deciziei CEC de a deschide mai multe secții de votare în Rusia. Socialiștii consideră că în acest mod, opoziția, în persoana Maiei Sandu, se pregătește să piardă alegerile prezidențiale. NM a analizat, împreună cu câțiva experți, de ce politicienii se ceartă cu atâta zel din cauza voturilor diasporei și cum numărul secțiilor de votare ar putea influența asupra rezultatelor alegerilor.

x

Secțiile cu năbădăi

Comisia Electorală Centrală a decis, la 26 septembrie, să deschidă în străinătate 139 de secții de votare pentru alegerile prezidențiale din Moldova.

În Italia vor fi deschise 30 de secții de votare, în Rusia – 17, în România – 13, în SUA – 12, în Franța – opt, în Marea Britanie – șapte, în Germania – șase, în Spania – cinci, în Irlanda – patru, în Polonia – trei, în Ucraina, Turcia și Israel – câte două. În alte câteva țări se va deschide câte o secție.

Inițial, CEC a transmis către MAEIE o solicitare cu privire la deschiderea peste hotare a 202 secții (din acestea, 45 – în Italia, 38 – în Rusia, 18 – în SUA, 15 – în România ș.a.). Pentru aceasta însă este necesar acordul țării unde se presupune că vor fi deschise secțiile de votare. Drept urmare, MAEIE a comunicat că a primit acordul privind deschiderea a 139 de secții. De notat că numărul acestora ar putea să se schimbe, în funcție de situația epidemiologică.

De menționat că la alegerile parlamentare din anul 2019, în Rusia au fost deschise 11 secții de votare, iar la alegerile prezidențiale precedente din anul 2016 – doar opt.

Propunerea de a majora numărul secțiilor de votare din Rusia a fost precedată de un scandal privind înregistrarea prealabilă a diasporei pentru a participa la alegerile prezidențiale. Jurnaliștii TV8 au constatat că în listele alegătorilor care s-au înregistrat pentru a vota în Rusia sunt multe persoane care nu știu că datele lor au fost utilizate pentru înregistrarea prealabilă. Ba mai mult, în listele de vot peste hotare s-au înregistrat și persoane care de mai mulți ani nu au plecat din localitatea natală.

Inspectoratul General al Poliției a comunicat că vor fi verificate listele cetățenilor Moldovei care locuiesc în Rusia și care s-au înregistrat pentru a vota la alegerile prezidențiale, iar opoziția, în persoana Partidului „Acțiune și Solidaritate”, a acuzat guvernarea de tentativă de a falsifica alegerile.

Membrii și simpatizanții PAS au organizat la 23 septembrie o acțiune de protest lângă sediul CEC, cerând alegeri corecte. Iar peste trei zile, cinci politicieni din Moldova, care intenționau să concureze pentru fotoliul prezidențial, s-au adresat cu o scrisoare deschisă către partenerii externi. Ei i-au chemat să nu admită falsificarea rezultatelor scrutinului, pe care, în opinia lor, o pregătesc președintele Igor Dodon și Partidul Socialiștilor, cu ajutorul voturilor din partea diasporei și ale locuitorilor din Transnistria.

Scrisoarea către partenerii externi a fost semnată de Maia Sandu, lidera PAS, Renato Usatîi, președintele „Partidului Nostru”, Dorin Chirtoacă, liderul Partidului Liberal, Octavian Țâcu, președintele Partidului Unității Naționale și Tudor Deliu, candidatul la funcția de președinte desemnat de Partidului Liberal Democrat.

Falsificare sau discriminare?

Un Interlocutor al NM de la PAS menționează că pentru ei, provoacă semne de întrebare decizia cu privire la majorarea bruscă a numărului de secții de votare în Rusia, mai ales în contextul scandalului ce ține de semnături. La observația reporterului NM dacă nu cumva această abordare față de alegătorii din Rusia este discriminatorie, interlocutorul NM a răspuns că nu există niciun fel de discriminare.

„Întrebarea este doar despre numărul de secții. Noi nu suntem împotrivă ca acestea să fie mai multe, dar trebuie să fim siguri că alegerile vor fi corecte. Dacă la alegerile precedente, la Moscova au fost două secții de votare, acum se propune să fie deschise opt. De ce nu patru? Prin ce se motivează această cifră?”, se întreabă reprezentantul opoziției.

Potrivit afirmațiilor sale, temerile PAS mai sunt motivate prin faptul că ei nu pot fi siguri că la secțiile de votare din Rusia nu vor fi falsificări.

„Dacă nu ne vor permite să trimitem încolo observatorii noștri, iar pe loc noi pur și simplu nu avem pe nimeni, cum putem avea încredere în rezultatele alegerilor? S-ar putea să fie scurgeri de buletine sau alte încălcări, dar noi nu vom putea afla despre aceasta”, menționează interlocutorul NM.

PSRM respinge acuzațiile de falsificare a listelor pentru înregistrarea prealabilă a alegătorilor din Rusia. Corneliu Furculiță, președintele fracțiunii parlamentare a PSRM, a comunicat jurnaliștilor că la înregistrarea prealabilă participă cetățeni „indiferent de preferințele lor politice”. El presupune că listele au fost adunate prin inițiativa civilă și a menționat că personal, nu a văzut aceste liste.

Un interlocutor al NM din PSRM a declarat că nu înțelege, despre ce posibilă falsificare vorbește opoziția. „Dacă este vorba despre listele de înregistrare prealabilă, aceasta este pur și simplu un instrument auxiliar, pentru a înțelege, unde și câte secții urmează să fie deschise. Dar nu este o procedură care impune ceva”, susține socialistul.

„Opoziția noastră modestă strigă întotdeauna despre falsificarea alegerilor, dar niciodată nu poate explica, cum anume vor fi falsificate aceste alegeri. Pe lângă faptul că președintele CEC [Dorin Cimil] este persoana pe care ei au propus-o, vor mai înainta în fiecare birou electoral câte un reprezentant al partidului. Noi suntem în minoritate în birourile și în comisiile electorale, deci, cum am putea falsifica alegerile?”, se întreabă interlocutorul NM.

Acesta a mai menționat că în cazul rezultatelor alegerilor, ultimul cuvânt și-l spune de fiecare dată Curtea Constituțională, condusă de Domnica Manole, înaintată de Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr”.

„Ei vorbesc despre falsificare, dar dacă și este cineva care poate să falsifice, sunt ei înșiși. Procesul electoral va fi monitorizat sută la sută de observatori naționali și internaționali. Astăzi, versiunea falsificării este pedalată de Maia Sandu și colegii săi, pentru că ei știu că vor pierde aceste alegeri”, susține reprezentantul PSRM.

Estimând proporționalitatea dintre numărul de secții electorale din străinătate și numărul cetățenilor Moldovei din diasporă, el subliniază că „cei mai mulți concetățeni de-ai noștri sunt în Rusia, iar pe locul al doilea este Italia”. „Eu nu vorbesc despre plafon. Așa arată cifrele și practica. Eu nu sunt clarvăzător, dar știu că în curând vor începe să spună că în Europa s-au deschis prea puține secții”, consideră interlocutorul NM.

Voturile de aur

Igor Boțan, directorul Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, a reamintit pentru NM că în anul 2016, la alegerile președintelui Moldovei, în diasporă au votat 138 de mii de cetățeni.

„Aceasta înseamnă 9% din alegători. Vă reamintesc că diferența dintre candidați în turul al doilea a fost de 4%, de aceea 9% din voturi sunt foarte multe și importante”, afirmă expertul.

Potrivit afirmațiilor sale, numărul cetățenilor Moldovei în străinătate depășește 800 mii de persoane, iar legea obligă autoritățile să ajute cetățenii din diasporă ca aceștia să poată vota.

„Luând în calcul Transnistria, noi avem în listele electorale 3 milioane 200 de mii de alegători, reiese că 800 de mii sunt peste hotare – aceasta înseamnă un sfert din numărul total al alegătorilor”, susține Boțan.

El a reamintit că pentru deschiderea secțiilor de votare în străinătate există anumite criterii: datele alegerilor precedente, înregistrarea prealabilă și numărul cetățenilor Moldovei care trăiesc în diferite țări.

„Dacă toate aceste criterii au aceeași pondere, e ușor de calculat numărul de secții care trebuie să fie deschise. Dar sunt țări democratice și sunt cu regimuri autoritare. Unele forțe politice consideră că în regimurile autoritare este posibilă intimidarea alegătorilor sau înțelegerile dintre candidați și autoritățile acelor țări pentru a influența rezultatele alegerilor”, presupune expertul, subliniind că aceasta este o problemă pe care „noi nu o putem soluționa”.

Totodată, potrivit afirmațiilor sale, există problema cu așa-numita clusterizare, când, în rezultatul înregistrării prealabile, se constată locul de ședere al persoanelor și se determină locația secției de votare, pentru ca alegătorilor din câteva localități să le fie comod să se deplaseze încolo.

„Noi nu știm cum să realizăm acest mecanism. De aceea apar speculații. Mai există un factor – pandemia. Pentru Moscova și Piter, acest criteriu se ia în considerare: la Moscova, în loc de două secții, s-au deschis șapte, deci, s-a luat în calcul pandemia. Iar la Londra, Milano, Roma și alte orașe mari, unde numărul cetățenilor noștri care au votat este enorm, nu se observă să se fi luat în considerare pandemia, acolo este același număr de secții”, subliniază expertul, adăugând că toate acestea sunt doar niște presupuneri.

Alexei Tulbure, comentator politic, fostul reprezentant permanent al Moldovei la ONU și la Consiliul Europei, consideră că poate fi înțeleasă gălăgia provocată de opoziție în legătură cu deschiderea unui număr mai mare de secții de votare în Rusia.

„Este vorba despre avantajele create din start pentru unul dintre candidați. Oricum, alegerile în condiții de pandemie sunt nefavorabile pentru un candidat proeuropean”, susține el.

Alexei Tulbure precizează că la acest subiect sunt atât de multe duscuții din cauza că la alegerile prezidențiale din anul 2016, mobilizarea diasporei din Vest a fost atât de mare, încât a permis de facto să egaleze șansele candidatului de stânga cu cele ale candidatului de dreapta. „Diaspora a demonstrat că este un factor important”, consideră expertul.

Potrivit afirmațiilor sale, în Vest, din cauza situației epidemiologice, ar putea să apară probleme privind votarea, ar putea să fie deschise mai puține secții de votare. Iar diaspora din Vest votează preponderent pentru Maia Sandu.

„Acum noi vedem o încercare de a egala șansele. Partidele proeuropene încearcă să nu-i acorde lui Dodon un avantaj clar. Situația ar putea fi influențată și de faptul că în Rusia, posibilitățile de falsificare sunt mai mari decât în Vest”, menționează Tulbure.

El a adăugat că și deschiderea secțiilor de votare pentru Transnistria este percepută de către opoziție ca fiind crearea unor condiții favorabile pentru Igor Dodon. Ce-i drept, deocamdată nu-i clar dacă transnistrenii vor putea vota pe malul drept al Nistrului în situația în care Tiraspolul a decis să prelungească carantina și restricțiile de ieșire din regiune.

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: