Președintele Republicii Moldova nu va mai putea fi „deconectat pentru cinci minute”, dar va putea fi suspendat din funcție și demis dacă nu-și va îndeplini obligațiile constituționale. Curtea Constituțională va decide dacă președintele a încălcat „grav” Constituția într-un caz sau altul. NM și experții au analizat, cum noua decizie a CC va modifica sistemul politic al Republicii Moldova și rolul președintelui, cum va funcționa noul mecanism de suspendare din funcție a șefului statului, dacă el respectă Constituția și dacă nu va provoca noua hotărâre a CC noi situații de impas.
Nu este o sesizare inutilă
Curtea Constituțională și-a anunțat decizia, la 6 august, referitoare la sesizarea lui Igor Munteanu, deputat al Partidului „Demnitate și Adevăr”. Sesizarea viza procedura de numire a candidatului la funcția de premier și la acțiunile președintelui în acest sens.
Pentru Munteanu, această chestiune nu este inutilă. La momentul adresării sale cărte CC – 16 iunie – Platforma DA promova ideea demiterii guvernului condus de Ion Chicu și numirea unui guvern propriu. În calitate de candidați la funcția de premier din partea DA erau menționați însuși Igor Munteanu și colegii săi de partid – Andrei Năstase și Alexandru Slusari.
Președintele Igor Dodon a declarat de mai multe ori că oricum, nu va susține candidatura la funcția de prim-ministru care va fi înaintată de majoritatea parlamentară cu participarea deputaților transfugi sau a „șor”-ilor. Iar la formarea majorității și numirea noului cabinet de miniștri, DA ar fi trebuit, oricum, să accepte susținerea din partea deputaților Partidului „Șor” și ai grupului Pro Moldova, format din „migranții” din Partidul Democrat.
În general, ambițiile de premier ale lui Munteanu și ale colegilor săi de partid, oricum s-ar fi lovit, la un moment dat, de poziția președintelui. În această legătură, Munteanu a solicitat CC să elucideze următoarele întrebări:
- Are șeful statului un drept discreționar de a desemna orice candidat la funcția de prim-ministru, fără a ține cont de faptul că majoritatea parlamentară, în procesul consultărilor, îi propune să desemneze un candidat concret la funcția de prim-ministru?
- Este obligat șeful statului să desemneze candidatul majorității parlamentare la funcția de prim-ministru, propus în timpul consultărilor cu fracțiunile parlamentare sau nu?
- Dacă șeful statului refuză să desemneze candidatul agreat de majoritatea parlamentară și recomandat în cursul consultărilor între președinte și fracțiunile parlamentare, poate fi constatată starea de incompatibilitate temporară a președintelui de a-și exercita atribuțiile?
- În situația constatată de incompatibilitate temporară a președintelui de a-și exercita funcțiile, este obligată persoana care asigură interimatul funcției de președinte să refuze să desemneze candidatul la funcția de prim-ministru, agreat de majoritatea parlamentară sau să desemneze un alt candidat?
Președintele răspunde
Curtea Constituțională a menționat în decizia sa că practica „suspendărilor temporare ale președintelui”, care era aplicată periodic de Partidul Democrat începând cu anul 2017, când Vladimir Plahotniuc era la guvernare, era neconstituțională. Magistrații au reamintit că în luna iunie 2019, și Comisia de la Veneția a declarat că acest mecanism contravine Constituției. Comisia de la Veneția a remarcat atunci că un președinte interimar poate fi numit dacă șeful statului este incapabil sau a fost suspendat din funcție pentru încălcarea Constituției.
Pentru inițierea procedurii de suspendare din funcție a președintelui vor fi suficiente voturile a 34 de deputați din parlament. După aceasta, CC trebuie să se expună, dacă fapta președintelui a fost sau nu o încălcare gravă a Constituției. Dacă CC va declara încălcarea gravă a Constituției, chestiunea cu privire la suspendarea din funcție a președintelui este propusă pentru a fi votată în parlament.
Pentru suspendarea din funcție a președintelui, va fi nevoie de voturile a două treimi din deputați. După aceasta, în decurs de 30 de zile, trebuie să fie organizat un referendum pentru demiterea șefului statului. Președintele se consideră demis în cazul în care numărul celor care vor vota pentru aceasta nu va fi mai mic decât numărul cetățenilor care l-au votat la alegeri, dar nu mai puțin din jumătate din alegătorii care au participat la referendum.
Totodată, magistrații au menționat că președintele nu poate să impună parlamentului propriul candidat la funcția de premier și să respingă candidatul propus de majoritatea parlamentară, din cauza că președintele și candidatul „au diferite viziuni politice”. În acest caz, el ar încălca obligația constituțională „de a fi imparțial și neutru”.
Președintele este obligat să susțină candidatul propus „de majoritatea parlamentară absolută, formalizată”. Dacă însă nu există majoritate, după consultările cu fracțiunile parlamentare, președintele desemnează un candidat la discreția sa, adică poate face acest lucru indiferent de pozițiile fracțiunilor parlamentare.
În încheiere, magistrații au subliniat că criteriile de suspendare a președintelui „pot fi extinse”, dacă se vor analiza alte articole ale Constituției.
Exegeții Constituției
Contactat de NM, Stanislav Pavlovschi, fost judecător la CEDO, a subliniat importanța faptului că CC a declarat neconstituțională „deconectarea pentru cinci minute a președintelui”. La fel, Pavlovschi a menționat că, potrivit deciziei Curții Constituționale, dacă președintele a respins candidatul majorității parlamentare absolute, formalizate, unicul model de acțiuni este inițierea procedurii de impeachment.
Totodată, Pavlovschi a menționat că președintele va avea posibilitatea să propună candidatul său dacă majoritatea parlamentară nu va fi formată. Expertul a adăugat că în Constituție nu există o definiție a „încălcării grave a Constituției”, de aceea, în fiecare cazaparte, CC va lua decizii în mod individual.
Pavlovschi nu a oferit o prognoză, în ce caz refuzul de a susține candidatura la funcția de premier va fi considerat o încălcare suficient de gravă: „În orice caz, Curtea Constituțională va interpreta acest lucru”.
Fostul vicepremier al Republicii Moldova, Alexandr Muravschi a menționat pe pagina sa de Facebook că procedura descrisă în decizia Curții Constituționale ar putea fi una „de impas”. De exemplu, dacă referendumul pentru demiterea președintelui a eșuat. „Astfel, președintele a rămas în funcție. Însă candidatul majorității nu este desemnat. Ce-i de făcut? Suspendarea temporară din funcție este neconstituțională, iar suspendarea totală a eșuat”, a scris Muravschi.
El a mai menționat că în acest caz, se poate considera că „poporul nu a susținut parlamentul”. „Acum, președintele trebuie să anunțe dizolvarea parlamentului și, în decurs de 60 de zile, trebuie să fie organizate alegeri parlamentare”, a subliniat el.
Alexandru Arsenie, expert în drept constituțional, este de părere că decizia CC nu este bazată pe Constituție. El a subliniat că în Legea Supremă nici măcar nu există termenul „majoritatea parlamentară absolută, formalizată”.
Arsenie a reamintit că art. 98 al Constituției permite președintelui, după consultări cu fracțiunile parlamentare, să propună un candidat pentru funcția de premier. Iar acesta, la rândul său, trebuie să elaboreze programul guvernului, lista viitorilor miniștri și să le prezinte parlamentului. După aceasta, parlamentul trebuie să decidă, dacă îi va înainta vot de încredere. Arsenie a precizat că la momentul discutării cu președintele a candidaturii la funcția de premier, în țară trebuie să fie o majoritate parlamentară, iar atunci când candidatul își va prezenta programul, în parlament ar putea fi deja o altă majoritate parlamentară. „Conform art. 77 al Constituției, președintele nu este implicat în jocurile partidelor politice”, a menționat expertul.
În ce privește demiterea președintelui în cazul în care el va refuza să susțină premierul propus de majoritatea parlamentară, Arsenie a menționat că președintele nu poate încălca ceea ce „nu prevede Constituția”. „Nu există nicio infracțiune care nu este prevăzută de lege”, a concluzionat expertul.
