Prietenii Kremlinului. Ce spun experții despre planul Moscovei pentru alegerile din Moldova și avertizările SIS

Avertizarea din 5 martie a directorului Serviciului de Informații și Securitate Alexandru Musteața, potrivit căruia Rusia va încerca să se amestece în alegerile prezidențiale și parlamentare pentru a compromite aderarea Republicii Moldova la UE, a provocat reacții ironice tocmai din partea celor apropiați lui Ilan Șor, vizat în raport. Mai mult, avertizările SIS vin în contextul în care forțele pro-ruse ale Moldovei au participat concomitent la un eveniment desfășurat în Rusia. Împreună cu experții, NM a analizat contextul politic și a încercat să afle ce strategie va alege Kremlinul la viitoarele alegeri din Moldova.

Ce fel de festival este acesta și cine a participat la el?

Festivalul Mondial al Tineretului are loc în perioada 29 februarie – 7 martie în Rusia, pe teritoriul federal Sirius (aparține orașului Soci). Este de remarcat faptul că „Festivalul Mondial al Tineretului” nu este bine-cunoscutul „Festival Mondial al Tineretului și Studenților” care este organizat de Federația Mondială a Tineretului Democrat și Uniunea Internațională a Studenților.  „Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților” se desfășoară din 1947 în diferite țări ale lumii: atât socialiste, cât și capitaliste. Ultimul festival de acest gen a avut loc la Soci în 2017.

Nici „Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților”, nici Uniunea Internațională a Studenților nu au legătură cu festivalul actual. Decretul privind organizarea acestuia a fost semnat de președintele rus Vladimir Putin. Rusia a anunțat 20 de mii de participanți la festival din 190 de țări. Dar informații despre țările participante și numărul delegațiilor nu au putut fi găsite.

Facebook

În delegația moldovenească sunt 200-300 de oameni. Nu există o cifră exactă, dar acest lucru poate fi dedus din declarațiile participanților din Moldova și publicațiile de pe rețelele de socializare. Reprezentanții mai multor forțe politice pro-ruse au călătorit din Moldova la festival. În primul rând, aceasta este aripa tînără a Partidului Socialiștilor  „Garda Tânără” și tinerii din partidul pro-Șor „Renașterea”, ai căror lideri, de altfel, provin din PSRM.

La forum au sosit şi başcana Găgăuziei, Evghenia Guţul, aleasă din partea partidului ȘOR, acum neconstituțional, şi alţi reprezentanţi ai autonomiei. La festival au venit și reprezentanți ai Transnistriei, Centrului Rus pentru Știință și Cultură din Moldova și alți activiști pro-ruși din Moldova. Astfel, Kremlinul a adunat într-o singură delegație chiar și forțele politice din republică care au disensiuni între ele.

Natura evenimentului poate fi dedusă după spicheri. Astfel, patriarhul Kiril a vorbit în cadrul Festivalului, susținând invazia rusă a Ucrainei. Iar primul vicepreședinte al Comisiei Militar-Industriale a Federației Ruse, președintele Rusiei Unite, Dmitri Medvedev, a vorbit pe fondul unei hărți uriașe pe care cea mai mare parte a Ucrainei este parte a Rusiei, iar alte câteva părți fac parte din România și Polonia. „Ucraina este Rusia”, a declarat Medvedev.

Kremlinul începe să facă pariuri

Potrivit expertului WatchDog Andrei Curăraru, faptul că Moldova este reprezentată la acest festival arată că țara noastră nu s-a distanțat încă de toate formele de cooperare cu Rusia. În plus, potrivit acestuia, acest eveniment poate fi folosit și pentru formarea activiștilor care vor participa activ în campania electorală pentru viitoarele alegeri prezidențiale și parlamentare din Moldova, deoarece acolo primesc informații despre narațiunile „lumii ruse”.

Doctora în științe politice Angela Colațchi a remarcat că în cadrul festivalului Rusia „examinează îndeaproape generația tânără”, având sarcini prioritare legate de perspectiva îndepărtată. „Rusia pregătește noile generații pentru a influența în continuare alegerile din Moldova.  Nu doar la viitoarele alegeri din 2024-2025, ci și la cele ulterioare.  Putin nu are de gând să plece, de aceea Moscova vrea să mențină Moldova în zona sa de influență.  Desigur, sunt interesați să vadă cu ce respiră tinerii, inclusiv generația tânără vorbitoare de limbă rusă din Moldova”.

Fostul reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU și Consiliul Europei, analistul politic Alexei Tulbure, consideră că astfel de vizite în Rusia, „în țara care a început războiul”, sunt inacceptabile. „Fac o analogie directă între regimul rus și regimul nazist din anii 30 ai secolului trecut.  Și când oamenii merg la forumuri și se întâlnesc cu conducerea acestei țări, este ca și cum s-ar întâlni cu conducerea nazistă.  Oamenii care merg acolo împărtășesc ideile Rusiei. Apoi vin și promovează aceste idei în Moldova.  Acest lucru este periculos”, susține expertul.

De asemenea, el a atras atenția asupra declarației bașkanei Evghenia Guțul la o întâlnire recentă cu președintele Consiliului Federației Ruse, Valentina Matvienco: „Ea [Guțul] a cerut ajutor.  Să fie ajutată în confruntarea cu propriul său stat, cu propriul său guvern.  Sub ce formă își imaginează ea acest ajutor?  Să zboare câteva rachete deasupra noastră?  Acesta este un comportament nebunesc.”

Tulbure este încrezător că astfel de acțiuni ale opoziției pro-ruse reprezintă o amenințare directă la adresa securității naționale, iar astfel de politicieni „nu ar trebui să participe în viața politică a Republicii Moldova”.  Cu toate acestea, Rusia se va baza pe ei la viitoarele alegeri prezidențiale și parlamentare.  „Este evident că Moscova va cheltui mulți bani și va participa la alegerile din Republica Moldova.  Acesta este un element al războiului hibrid. Fizic ei nu ne pot ocupa, deși își doresc asta foarte mult, așa că ne vor face zile negre”, a menționat expertul.

Un singur candidat al Kremlinului

Andrei Curăraru  consideră că acum se elaborează o strategie pentru participarea Kremlinului la alegerile din Moldova.  „Fie va fi un singur candidat al opoziției și care se va opune referendumului [de aderare la UE].  Fie vor fi mai mulți candidați cu aceeași poziție pe problema dezvoltării țării și părere diferită referitor la referendum: fie pentru desfășurarea referendumului și împotriva integrării europene, fie pentru boicotarea referendumului.  Evident, acești candidați vor promova mesaje cu caracter social”, a spus Curăraru .

În același timp, expertul consideră că va fi dificil să se decidă asupra unui  candidat unic. Liderul socialist Igor Dodon, potrivit lui Curăraru, nu este cea mai bună opțiune, având în vedere ratingul în descreștere al socialiștilor în țară și sprijinul lor slab din partea Moscovei. „Acest lucru poate fi judecat cel puțin după nivelul întâlnirilor: care este rangul persoanelor cu care se întâlnesc reprezentanții lui Șor la Moscova și cu cine se întâlnesc socialiștii”, a explicat expertul.

El a mai menționat că Ilan Șor nu va putea candida din cauza dosarelor penale, precum și din cauza că se află în afara țării, iar Ion Ceban, care, potrivit lui Curăraru, este „pe jumătate” candidatul Kremlinului, este puțin probabil să dorească să se opună referendumului, pe care l-a susținut deja.

Referendumul [privind aderarea Moldovei la UE] ar putea deveni problema doar a unui candidat unic al opoziției. „Dacă candidatul unic este pentru un boicot al referendumului, atunci aceasta înseamnă automat un boicot al alegerilor prezidențiale, deoarece va fi foarte greu de explicat alegătorului de ce ar trebui să ia un buletin de vot și pe al doilea să îl refuze.  Pe de altă parte, este puțin probabil ca un candidat unic al opoziției să poată pleda în favoarea desfășurării referendumului”, crede Curăraru.

El mai sugerează că șeful Partidului pentru Dezvoltare și Consolidare a Moldovei, Ion Chicu, ar putea deveni acel candidat unic, care are șanse să arate un rezultat bun la prezidențiale datorită faptului că a fost prim-ministru. Totodată, potrivit lui Curăraru, cel mai probabil, candidatul favorit este totuși fostul bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah.  Ea este destul de activă în viața politică din Moldova, însă ratingul ei nu este încă comparabil cu cel al președintei Maia Sandu sau al altor lideri din opoziție.

Cine se ascunde în culise

Este de remarcat faptul că la festival nu au mers nici Irina Vlah, nici Ion Ceban, dar nici reprezentanți ai partidului său, MAN.

Potrivit Angelei Colațchi, la Soci nu vom vedea viitorul candidat unic. „Dacă reușesc să desemneze un candidat unic, îl vor ține în umbră până în ultimul moment.  Dacă își va demonstra legătura cu Rusia într-un stadiu atât de timpuriu, va fi supus multor critici și va pierde partea mai pro-europeană a electoratului.  Deci, dacă există un candidat pro-rus, îl vom vedea nu mai devreme de o lună și jumătate înainte de alegeri”, a conchis expertul.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: