Prietenii Kremlinului. Ce spun experții despre planul Moscovei pentru alegerile din Moldova și avertizările SIS

Avertizarea din 5 martie a directorului Serviciului de Informații și Securitate Alexandru Musteața, potrivit căruia Rusia va încerca să se amestece în alegerile prezidențiale și parlamentare pentru a compromite aderarea Republicii Moldova la UE, a provocat reacții ironice tocmai din partea celor apropiați lui Ilan Șor, vizat în raport. Mai mult, avertizările SIS vin în contextul în care forțele pro-ruse ale Moldovei au participat concomitent la un eveniment desfășurat în Rusia. Împreună cu experții, NM a analizat contextul politic și a încercat să afle ce strategie va alege Kremlinul la viitoarele alegeri din Moldova.

Ce fel de festival este acesta și cine a participat la el?

Festivalul Mondial al Tineretului are loc în perioada 29 februarie – 7 martie în Rusia, pe teritoriul federal Sirius (aparține orașului Soci). Este de remarcat faptul că „Festivalul Mondial al Tineretului” nu este bine-cunoscutul „Festival Mondial al Tineretului și Studenților” care este organizat de Federația Mondială a Tineretului Democrat și Uniunea Internațională a Studenților.  „Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților” se desfășoară din 1947 în diferite țări ale lumii: atât socialiste, cât și capitaliste. Ultimul festival de acest gen a avut loc la Soci în 2017.

Nici „Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților”, nici Uniunea Internațională a Studenților nu au legătură cu festivalul actual. Decretul privind organizarea acestuia a fost semnat de președintele rus Vladimir Putin. Rusia a anunțat 20 de mii de participanți la festival din 190 de țări. Dar informații despre țările participante și numărul delegațiilor nu au putut fi găsite.

Facebook

În delegația moldovenească sunt 200-300 de oameni. Nu există o cifră exactă, dar acest lucru poate fi dedus din declarațiile participanților din Moldova și publicațiile de pe rețelele de socializare. Reprezentanții mai multor forțe politice pro-ruse au călătorit din Moldova la festival. În primul rând, aceasta este aripa tînără a Partidului Socialiștilor  „Garda Tânără” și tinerii din partidul pro-Șor „Renașterea”, ai căror lideri, de altfel, provin din PSRM.

La forum au sosit şi başcana Găgăuziei, Evghenia Guţul, aleasă din partea partidului ȘOR, acum neconstituțional, şi alţi reprezentanţi ai autonomiei. La festival au venit și reprezentanți ai Transnistriei, Centrului Rus pentru Știință și Cultură din Moldova și alți activiști pro-ruși din Moldova. Astfel, Kremlinul a adunat într-o singură delegație chiar și forțele politice din republică care au disensiuni între ele.

Natura evenimentului poate fi dedusă după spicheri. Astfel, patriarhul Kiril a vorbit în cadrul Festivalului, susținând invazia rusă a Ucrainei. Iar primul vicepreședinte al Comisiei Militar-Industriale a Federației Ruse, președintele Rusiei Unite, Dmitri Medvedev, a vorbit pe fondul unei hărți uriașe pe care cea mai mare parte a Ucrainei este parte a Rusiei, iar alte câteva părți fac parte din România și Polonia. „Ucraina este Rusia”, a declarat Medvedev.

Kremlinul începe să facă pariuri

Potrivit expertului WatchDog Andrei Curăraru, faptul că Moldova este reprezentată la acest festival arată că țara noastră nu s-a distanțat încă de toate formele de cooperare cu Rusia. În plus, potrivit acestuia, acest eveniment poate fi folosit și pentru formarea activiștilor care vor participa activ în campania electorală pentru viitoarele alegeri prezidențiale și parlamentare din Moldova, deoarece acolo primesc informații despre narațiunile „lumii ruse”.

Doctora în științe politice Angela Colațchi a remarcat că în cadrul festivalului Rusia „examinează îndeaproape generația tânără”, având sarcini prioritare legate de perspectiva îndepărtată. „Rusia pregătește noile generații pentru a influența în continuare alegerile din Moldova.  Nu doar la viitoarele alegeri din 2024-2025, ci și la cele ulterioare.  Putin nu are de gând să plece, de aceea Moscova vrea să mențină Moldova în zona sa de influență.  Desigur, sunt interesați să vadă cu ce respiră tinerii, inclusiv generația tânără vorbitoare de limbă rusă din Moldova”.

Fostul reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU și Consiliul Europei, analistul politic Alexei Tulbure, consideră că astfel de vizite în Rusia, „în țara care a început războiul”, sunt inacceptabile. „Fac o analogie directă între regimul rus și regimul nazist din anii 30 ai secolului trecut.  Și când oamenii merg la forumuri și se întâlnesc cu conducerea acestei țări, este ca și cum s-ar întâlni cu conducerea nazistă.  Oamenii care merg acolo împărtășesc ideile Rusiei. Apoi vin și promovează aceste idei în Moldova.  Acest lucru este periculos”, susține expertul.

De asemenea, el a atras atenția asupra declarației bașkanei Evghenia Guțul la o întâlnire recentă cu președintele Consiliului Federației Ruse, Valentina Matvienco: „Ea [Guțul] a cerut ajutor.  Să fie ajutată în confruntarea cu propriul său stat, cu propriul său guvern.  Sub ce formă își imaginează ea acest ajutor?  Să zboare câteva rachete deasupra noastră?  Acesta este un comportament nebunesc.”

Tulbure este încrezător că astfel de acțiuni ale opoziției pro-ruse reprezintă o amenințare directă la adresa securității naționale, iar astfel de politicieni „nu ar trebui să participe în viața politică a Republicii Moldova”.  Cu toate acestea, Rusia se va baza pe ei la viitoarele alegeri prezidențiale și parlamentare.  „Este evident că Moscova va cheltui mulți bani și va participa la alegerile din Republica Moldova.  Acesta este un element al războiului hibrid. Fizic ei nu ne pot ocupa, deși își doresc asta foarte mult, așa că ne vor face zile negre”, a menționat expertul.

Un singur candidat al Kremlinului

Andrei Curăraru  consideră că acum se elaborează o strategie pentru participarea Kremlinului la alegerile din Moldova.  „Fie va fi un singur candidat al opoziției și care se va opune referendumului [de aderare la UE].  Fie vor fi mai mulți candidați cu aceeași poziție pe problema dezvoltării țării și părere diferită referitor la referendum: fie pentru desfășurarea referendumului și împotriva integrării europene, fie pentru boicotarea referendumului.  Evident, acești candidați vor promova mesaje cu caracter social”, a spus Curăraru .

În același timp, expertul consideră că va fi dificil să se decidă asupra unui  candidat unic. Liderul socialist Igor Dodon, potrivit lui Curăraru, nu este cea mai bună opțiune, având în vedere ratingul în descreștere al socialiștilor în țară și sprijinul lor slab din partea Moscovei. „Acest lucru poate fi judecat cel puțin după nivelul întâlnirilor: care este rangul persoanelor cu care se întâlnesc reprezentanții lui Șor la Moscova și cu cine se întâlnesc socialiștii”, a explicat expertul.

El a mai menționat că Ilan Șor nu va putea candida din cauza dosarelor penale, precum și din cauza că se află în afara țării, iar Ion Ceban, care, potrivit lui Curăraru, este „pe jumătate” candidatul Kremlinului, este puțin probabil să dorească să se opună referendumului, pe care l-a susținut deja.

Referendumul [privind aderarea Moldovei la UE] ar putea deveni problema doar a unui candidat unic al opoziției. „Dacă candidatul unic este pentru un boicot al referendumului, atunci aceasta înseamnă automat un boicot al alegerilor prezidențiale, deoarece va fi foarte greu de explicat alegătorului de ce ar trebui să ia un buletin de vot și pe al doilea să îl refuze.  Pe de altă parte, este puțin probabil ca un candidat unic al opoziției să poată pleda în favoarea desfășurării referendumului”, crede Curăraru.

El mai sugerează că șeful Partidului pentru Dezvoltare și Consolidare a Moldovei, Ion Chicu, ar putea deveni acel candidat unic, care are șanse să arate un rezultat bun la prezidențiale datorită faptului că a fost prim-ministru. Totodată, potrivit lui Curăraru, cel mai probabil, candidatul favorit este totuși fostul bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah.  Ea este destul de activă în viața politică din Moldova, însă ratingul ei nu este încă comparabil cu cel al președintei Maia Sandu sau al altor lideri din opoziție.

Cine se ascunde în culise

Este de remarcat faptul că la festival nu au mers nici Irina Vlah, nici Ion Ceban, dar nici reprezentanți ai partidului său, MAN.

Potrivit Angelei Colațchi, la Soci nu vom vedea viitorul candidat unic. „Dacă reușesc să desemneze un candidat unic, îl vor ține în umbră până în ultimul moment.  Dacă își va demonstra legătura cu Rusia într-un stadiu atât de timpuriu, va fi supus multor critici și va pierde partea mai pro-europeană a electoratului.  Deci, dacă există un candidat pro-rus, îl vom vedea nu mai devreme de o lună și jumătate înainte de alegeri”, a conchis expertul.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: