„Principalul eveniment din lume” vs „Un nou nivel de rușine”: Cum presa din Rusia și din Occident a reflectat interviul lui Putin pentru jurnalistul american Tucker Carlson

Jurnalistul american Tucker Carlson a publicat pe site-ul său și pe rețeaua de socializare X (fosta Twitter) un interviu de două ore cu Vladimir Putin, pentru care a zburat special în Federația Rusă. Carlson nu a pus practic nicio întrebare presantă, deși a promis că va face acest lucru, iar Putin a reușit să reproducă din nou întregul set de teze preferate, inclusiv un discurs „istoric” despre relațiile dintre Rusia și Ucraina. Cu toate acestea, interviul a devenit unul dintre principalele subiecte de știri din Rusia și din lume, scrie Meduza. Publicația a făcut o analiză a știrilor difuzate de mass-media străină și rusă cu referire la conversația dintre Putin și Carlson.

Presa de stat rusă, precum și cea de propagandă, au promovat în mod activ interviul lui Putin. Conversația președintelui cu jurnalistul a fost publicată de cel puțin trei ori sub diferite forme: mai întâi, declarațiile lui Putin au fost citate pur și simplu, apoi presa a anunțat cititorii că o transcriere a interviului a apărut pe site-ul Kremlinului, iar în cele din urmă au publicat integral în limba rusă textul interviului de două ore.  După ce a fost lansat interviul, canalul de telegram pro-Kremlin Mash l-a numit „principalul eveniment din lume în acest moment”.

Însuși Tucker Carlson a spus că a petrecut cinci ore la Kremlin pentru a înregistra interviul, iar președintele rus a întârziat două ore la întâlnire. După conversație, prezentatorul TV l-a numit pe Putin „o persoană inteligentă” și a spus că respingerea Rusiei de către Occident „l-a rănit profund” pe președintele rus. „E foarte supărat din cauza asta, ochii lui scânteiau”, a spus Carlson. Potrivit jurnalistului, Rusia nu este angajată în expansiune pentru că este deja „atât de mare”, iar „mincinoșii ideologici care conduc Departamentul de Stat” vor să facă din Putin Hitler.

Carlson a adăugat că Rusia nu va ceda Crimeea de dragul unui acord de pace cu Ucraina. „Poate că nu vă place acest fapt, dar Putin va începe un război nuclear pentru a nu renunța la Crimeea. Iar Crimeea a fost motivul declanșării războiului în februarie 2022”, a spus prezentatorul.

Unul dintre principalele canale de telegram pro-război, „Rîbari”, a spus că interviul lui Putin cu un prezentator TV american „a avut efectul explodării unei bombe”. Autorii canalului cred că interviul a fost planificat și organizat în avans.

„Se spune că astăzi în multe școli, în loc de lecții, toată lumea urmărește astăzi interviul cu președintele rus Vladimir Putin. Ca și întreaga lume. Niciun alt lider din lume nu este atât de așteptat ca al nostru. Sunt mândră”, a scris șefa Ligii internet sigur, Ekaterina Mizulina, potrivit sursei citate.

În ciuda faptului că mass-media rusă citează în mod activ fragmente din publicațiile colegilor lor occidentali, conversația lui Putin cu Carlson nu a devenit principala știre în nicio media străină de top. Majoritatea publicațiilor americane și europene s-au concentrat pe declarațiile lui Putin despre jurnalistul The Wall Street Journal, Evan Gershkovich, care a fost arestat în Rusia. În special, The Wall Street Journal însuși, The New York Times, Politico, CNN, BBC, Associated Press și Financial Times au scris despre acest lucru.

Alte declarații care au interesat presa occidentală au fost declarațiile lui Putin că Rusia va lupta pentru interesele sale până la capăt, dar nu este interesată de extinderea conflictului pe teritoriul Poloniei și Letoniei (Reuters, Spiegel și Le Monde). Mass-media a citat și cuvintele lui Putin despre furnizarea de arme occidentale Ucrainei (Bloomberg, The Guardian și The Washington Post).

Potrivit purtătorului de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, John Kirby, este puțin probabil ca interviul lui Putin cu Carlson să-i facă pe americani să se răzgândească cu privire la războiul din Ucraina. „Amintiți-vă, îl ascultați pe Vladimir Putin. Nu ar trebui să iei tot ceea ce spune el la valoarea nominală”, a adăugat oficialul.

„Putin a controlat deplin această conversație, iar interlocutorul său nu a scos un cuvânt în cea mai mare parte a interviului”, scrie BBC. Germanul Spiegel notează că interviul lui Putin cu Carlson este „prima conversație detaliată” dintre președintele rus și un jurnalist american de la începutul invaziei ruse pe scară largă a Ucrainei.

„În loc să pună presiune asupra lui Putin în multe chestiuni, inclusiv acuzații de crime de război împotriva Rusiei și întemnițarea liderului opoziției Alexei Navalnîi, Carlson i-a oferit autocratului o platformă pentru a manipula publicul”, a menționat CNN. Britanicul The Guardian a numit interviul cu Putin „un nou nivel de rușine” pentru Carlson.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus pe 9 februarie că Carlson nu a coordonat în prealabil întrebările pentru interviul cu Putin, iar după difuzarea acestuia, administrația prezidențială rusă a primit „câteva zeci de solicitări” pentru un interviu cu Putin de la instituțiile de presă din marile țări ale lumii.

„Cel mai important lucru pentru noi este întotdeauna reacția oamenilor noștri”, a spus el. „Cel mai valoros și cel mai important lucru este că cât mai mulți oameni doresc să citească acest interviu”, a mai adăugat Peskov.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Congresul Mondial al Viei și Vinului: 14 rezoluții strategice adoptate pentru viitorul industriei vitivinicole

Congresul Mondial al Viei și Vinului, care s-a desfășurat la Chișinău în perioada 16-20 iunie, s-a încheiat cu adoptarea a 14 rezoluții noi în domeniile Viticultură, Oenologie, Economie, Drept, Siguranță și Sănătate. Acestea au fost adoptate în cadrul celei de-a 23-a Adunări Generale a OIV, organizată la finalul congresului. Rezoluțiile se remarcă prin importanța lor strategică, conturând direcții clare privind: măsuri profilactice și intervenții pentru eradicarea epidemiilor de Flavescense dorée la vița-de-vie, noi prevederi pentru băuturile spirtoase de origine vitivinicolă, prin actualizarea standardului internațional OIV ce ține de etichetare, un nou formular de punctaj propus pentru competițiile internaționale de vinuri, dar și noi ghiduri privind educația și comunicarea în vederea reducerii consumului excesiv de vin.

„A fost o mare onoare pentru Republica Moldova să găzduiască acest congres internațional, unde au fost abordate cele mai stringente provocări cu care se confruntă sectorul vitivinicol la nivel global. Evenimentul reprezintă o recunoaștere importantă pentru țara noastră și confirmă faptul că vinurile moldovenești, promovate sub brandul de țară Wine of Moldova, se bucură de apreciere internațională pentru calitatea lor. Dincolo de sesiunile oficiale, cel mai valoros rezultat al acestui congres sunt relațiile profesionale și colaborările care s-au legat aici”, a declarat Ștefan Iamandi, director al Oficiului Național al Viei și Vinului.

„Sectorul vitivinicol din Republica Moldova a trecut, în ultimii ani, prin numeroase schimbări, cauzate de multiple crize. Cu toate acestea, a reușit să devină mai rezilient, mai modern, mai calitativ și să se impună pe piețele internaționale. Vreau să le mulțumesc tuturor participanților, care au ales să fie alături de noi în cadrul acestui eveniment extrem de important pentru Republica Moldova”, a menționat Ludmila Catlabuga, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare. 

În cadrul Adunării Generale, OIV a acordat Distincții de Merit pentru patru persoane care s-au remarcat prin contribuțiile sale valoroase la activitatea Organizației. Este vorba despre Christiane Blum (Luxemburg), Ann Mohlén Årling (Suedia), Ricardo F. Nuñez (Argentina), dar și profesorul Gheorghe Arpentin din Republica Moldova. Acesta este considerat un lider al sectorului vitivinicol, atât la nivel național, cât și internațional.

„Gheorghe Arpentin este o personalitate bine cunoscută atât în Moldova, cât și la nivel internațional, mai ales datorită activității sale ca director al Oficiului Național al Viei și Vinului – o funcție pe care a deținut-o timp de mai mulți ani. În această calitate, el a avut un rol esențial în transformarea sectorului vitivinicol din Moldova, contribuind la modernizarea acestuia și la lansarea brandului de țară Wine of Moldova. Am avut ocazia să colaborez direct cu profesorul Arpentin în cadrul unui proiect important pentru industria vinului, iar această experiență mi-a consolidat respectul față de viziunea sa clară și integritatea profesională”, a afirmat John BARKER, Director General al Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV). 

Timp de 5 zile, în jur de 500 de experți naționali și internaționali au analizat tendințele industriei vitivinicole și au căutat soluții la provocările momentului, în cadrul a 300 de sesiuni de discuții. De asemenea, oaspeții au avut parte și de mai multe vizite tehnice la cele mai renumite vinării din Republica Moldova.

„Acest eveniment a fost extrem de important pentru noi, deoarece marchează o nouă etapă a centenarului OIV. Suntem cu adevărat entuziasmați să colaborăm și să reunim oameni din întreaga lume, pentru a valorifica referințele științifice internaționale în sectorul vinului și pentru a găsi soluții la provocările cu care ne confruntăm. Dacă vorbim despre vinul din Moldova, calitatea vinului, precum și raportul preț-calitate sunt absolut excepționale”, a precizat Adrian Oelofse, reprezentant al industriei vinului din Africa de Sud.

„Cred cu tărie că vinul nu aparține unei singure națiuni – este rezultatul unei moșteniri colective, construită prin schimb de cunoștințe. Suntem 51 de state în cadrul OIV, care învățăm constant unii de la alții, iar această diversitate ne face mai puternici. Nu cunoșteam aproape nimic despre tradiția vinicolă a Moldovei înainte de a ajunge aici, dar acest congres ne-a oferit tuturor oportunitatea de a învăța, de a descoperi și de a construi punți valoroase între culturile vitivinicole”, a menționat Fernanda Spinelli, președinta Subcomisiei pentru Metode de Analiză din cadrul Organizației Internaționale a Viei și Vinului din Brazilia.

Evenimentul a fost organizat de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV). Republica Moldova este membră a Organizației Internaționale a Viei și Vinului din 3 aprilie 2001, fiind prima țară din CSI care a aderat la OIV. În 2024, Organizația Internațională a Viei și Vinului a marcat 100 de ani, iar congresul din Moldova a deschis cel de-al doilea centenar al organizației.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: