„Principalul eveniment din lume” vs „Un nou nivel de rușine”: Cum presa din Rusia și din Occident a reflectat interviul lui Putin pentru jurnalistul american Tucker Carlson

Jurnalistul american Tucker Carlson a publicat pe site-ul său și pe rețeaua de socializare X (fosta Twitter) un interviu de două ore cu Vladimir Putin, pentru care a zburat special în Federația Rusă. Carlson nu a pus practic nicio întrebare presantă, deși a promis că va face acest lucru, iar Putin a reușit să reproducă din nou întregul set de teze preferate, inclusiv un discurs „istoric” despre relațiile dintre Rusia și Ucraina. Cu toate acestea, interviul a devenit unul dintre principalele subiecte de știri din Rusia și din lume, scrie Meduza. Publicația a făcut o analiză a știrilor difuzate de mass-media străină și rusă cu referire la conversația dintre Putin și Carlson.

Presa de stat rusă, precum și cea de propagandă, au promovat în mod activ interviul lui Putin. Conversația președintelui cu jurnalistul a fost publicată de cel puțin trei ori sub diferite forme: mai întâi, declarațiile lui Putin au fost citate pur și simplu, apoi presa a anunțat cititorii că o transcriere a interviului a apărut pe site-ul Kremlinului, iar în cele din urmă au publicat integral în limba rusă textul interviului de două ore.  După ce a fost lansat interviul, canalul de telegram pro-Kremlin Mash l-a numit „principalul eveniment din lume în acest moment”.

Însuși Tucker Carlson a spus că a petrecut cinci ore la Kremlin pentru a înregistra interviul, iar președintele rus a întârziat două ore la întâlnire. După conversație, prezentatorul TV l-a numit pe Putin „o persoană inteligentă” și a spus că respingerea Rusiei de către Occident „l-a rănit profund” pe președintele rus. „E foarte supărat din cauza asta, ochii lui scânteiau”, a spus Carlson. Potrivit jurnalistului, Rusia nu este angajată în expansiune pentru că este deja „atât de mare”, iar „mincinoșii ideologici care conduc Departamentul de Stat” vor să facă din Putin Hitler.

Carlson a adăugat că Rusia nu va ceda Crimeea de dragul unui acord de pace cu Ucraina. „Poate că nu vă place acest fapt, dar Putin va începe un război nuclear pentru a nu renunța la Crimeea. Iar Crimeea a fost motivul declanșării războiului în februarie 2022”, a spus prezentatorul.

Unul dintre principalele canale de telegram pro-război, „Rîbari”, a spus că interviul lui Putin cu un prezentator TV american „a avut efectul explodării unei bombe”. Autorii canalului cred că interviul a fost planificat și organizat în avans.

„Se spune că astăzi în multe școli, în loc de lecții, toată lumea urmărește astăzi interviul cu președintele rus Vladimir Putin. Ca și întreaga lume. Niciun alt lider din lume nu este atât de așteptat ca al nostru. Sunt mândră”, a scris șefa Ligii internet sigur, Ekaterina Mizulina, potrivit sursei citate.

În ciuda faptului că mass-media rusă citează în mod activ fragmente din publicațiile colegilor lor occidentali, conversația lui Putin cu Carlson nu a devenit principala știre în nicio media străină de top. Majoritatea publicațiilor americane și europene s-au concentrat pe declarațiile lui Putin despre jurnalistul The Wall Street Journal, Evan Gershkovich, care a fost arestat în Rusia. În special, The Wall Street Journal însuși, The New York Times, Politico, CNN, BBC, Associated Press și Financial Times au scris despre acest lucru.

Alte declarații care au interesat presa occidentală au fost declarațiile lui Putin că Rusia va lupta pentru interesele sale până la capăt, dar nu este interesată de extinderea conflictului pe teritoriul Poloniei și Letoniei (Reuters, Spiegel și Le Monde). Mass-media a citat și cuvintele lui Putin despre furnizarea de arme occidentale Ucrainei (Bloomberg, The Guardian și The Washington Post).

Potrivit purtătorului de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, John Kirby, este puțin probabil ca interviul lui Putin cu Carlson să-i facă pe americani să se răzgândească cu privire la războiul din Ucraina. „Amintiți-vă, îl ascultați pe Vladimir Putin. Nu ar trebui să iei tot ceea ce spune el la valoarea nominală”, a adăugat oficialul.

„Putin a controlat deplin această conversație, iar interlocutorul său nu a scos un cuvânt în cea mai mare parte a interviului”, scrie BBC. Germanul Spiegel notează că interviul lui Putin cu Carlson este „prima conversație detaliată” dintre președintele rus și un jurnalist american de la începutul invaziei ruse pe scară largă a Ucrainei.

„În loc să pună presiune asupra lui Putin în multe chestiuni, inclusiv acuzații de crime de război împotriva Rusiei și întemnițarea liderului opoziției Alexei Navalnîi, Carlson i-a oferit autocratului o platformă pentru a manipula publicul”, a menționat CNN. Britanicul The Guardian a numit interviul cu Putin „un nou nivel de rușine” pentru Carlson.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus pe 9 februarie că Carlson nu a coordonat în prealabil întrebările pentru interviul cu Putin, iar după difuzarea acestuia, administrația prezidențială rusă a primit „câteva zeci de solicitări” pentru un interviu cu Putin de la instituțiile de presă din marile țări ale lumii.

„Cel mai important lucru pentru noi este întotdeauna reacția oamenilor noștri”, a spus el. „Cel mai valoros și cel mai important lucru este că cât mai mulți oameni doresc să citească acest interviu”, a mai adăugat Peskov.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

După Moscova, la Minsk: Igor Dodon s-a întâlnit cu Lukașenko. Liderul PSRM vrea „relansarea legăturilor” cu Belarus

După vizita în Rusia, liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a anunțat, pe 12 iulie, că s-a întâlnit la Minsk, capitala Belarusului, cu președintele Aleksandr Lukașenko. Potrivit lui Dodon, cei doi au discutat „cooperarea comercial-economică dintre țările noastre“. Fostul președinte l-a descris pe liderul de la Minsk drept „un prieten al Moldovei” și „un adevărat gospodar care acționează în interesul poporului său”.

Într-o postare pe rețelele sociale, Igor Dodon a declarat că există „potențial considerabil pentru relansarea legăturilor dintre R. Moldova și Belarus, în special în domeniile agriculturii, industriei farmaceutice și celei ușoare”.

Astăzi, la Minsk, am avut o întrevedere de lucru cu Președintele Republicii Belarus, Aleksandr Grigorievici Lukașenko – un prieten al Moldovei, un adevărat gospodar, care întotdeauna gândește și acționează în interesul poporului său. După alegerile parlamentare din Moldova, ne vom concentra asupra următoarelor obiective: eliminarea barierelor din calea comerțului reciproc și stabilirea unei logistici durabile; intensificarea activității comisiei interguvernamentale moldo-belaruse; relansarea și dezvoltarea cooperării în cadrul CSI și UEEA; organizarea de forumuri de afaceri și extinderea dialogului între camerele de comerț și industrie; realizarea de proiecte comune, inclusiv crearea unui agrohub modern în Moldova cu participarea companiilor belaruse; studierea și aplicarea experienței belaruse în industrie – pentru noi, acest lucru este deosebit de important pe fondul procesului de dezindustrializare prin care trece Moldova în ultimii ani”, a scris Dodon în postarea sa.

La scurt timp, detalii suplimentare despre întâlnire au fost oferite de serviciul de presă al președintelui Belarusului. În comunicatul oficial se menționează că Lukașenko l-a salutat pe Dodon cu expresia: „Ești viu!”, la care acesta a răspuns: „Nu vor avea parte de asta.”

„Sunteți rupți de noi din cauza războiului, din păcate. Logistica s-a complicat. Dar lumea e mică. Nu există situații fără ieșire. Așadar, dacă conducerea Moldovei, dacă poporul Moldovei va dori să revină la colaborarea noastră și să o dezvolte, să știți că pentru noi nu sunteți un străin acolo. Suntem gata, prin dumneavoastră – dacă veți fi de acord –, să oferim sprijin și să refacem tot ce s-a pierdut în acești ani”, a declarat Lukașenko.

Amintim că în ultima perioadă a fost de mai multe ori în Rusia. Pe 10 iulie, acesta a anunțat că a avut o întrevedere cu vicepremierul Guvernului Federației Ruse, Alexandr Novak, la Moscova. Liderul PSRM a menționat că a discutat cu oficialul rus despre reluarea livrărilor de gaze naturale rusești către țara noastră, după alegerile parlamentare din 28 septembrie și ulterioara „schimbare a puterii”. Potrivit imaginilor publicate de socialist, la discuții au mai participat președinta Partidului Republican „Inima Moldovei”, Irina Vlah, și liderul Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev.

La sfârșitul lunii iunie, Igor Dodon, Irina Vlah și Vasile Tarlev, alături de comunista Diana Caraman și socialista Zinaida Greceanîi, s-au aflat la un forum economic internațional în Sankt-Petersburg, Rusia. În marja evenimentului, politicienii s-au întâlnit cu ministrul adjunct al Energiei, Pavel Sorokin. Potrivit lui Dodon, în cadrul întrevederii s-a discutat despre „cooperarea bilaterală în domeniul energetic” și „revenirea la achizițiile directe de energie”.

Gazul este unul din principalele subiecte cu care opoziția pro-rusă a atacat formațiunea de guvernământ pro-europeană PAS, mai ales după începerea crizei energetice provocate de invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei. Asta deși, în 2022, concernul rus Gazprom a majorat semnificativ prețurile pentru gazul destinat Republicii Moldova, iar ulterior a restrâns cantitățile livrate. Astfel, autoritățile țării au început să diversifice sursele de aprovizionare cu gaz, apelând la piețele europene.

Actualmente, Partidul „Inima Moldovei” și Partidul „Viitorul Moldovei” sunt formațiuni extraparlamentare, iar PSRM se află în opoziție și nu sunt factori de decizie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: