Procuratura Generală a anunțat, pe 23 septembrie, că a expediat Comisiei de la Veneția o adresare specială în vederea obținerii unei opinii cu privire la modificările adoptate, recent, de Parlament la Legea cu privire la Procuratură. De asemenea, conducerea Procuraturii a cerut Comisiei de la Veneția să se expună asupra faptului că procurorul general a fost inclus în Consiliul Suprem de Securitate.
„Suplimentar la materialele remise anterior către forul internațional, astăzi, la solicitarea Comisiei de la Veneția, Procuratura Generală a expediat o adresare specială în vederea formulării unei opinii de specialitate privind compatibilitatea modificărilor legislative operate recent în Legea cu privire la Procuratură, urmare a reformelor anunțate de majoritatea parlamentară, care, prin conținutul și viciile procedurii de legiferare, comportă riscul imixtiunilor politice în activitatea Procuraturii, precum și creează premisele unor ingerințe serioase în realizarea, la nivel național, a principiului independenței procurorilor”, se arată în declarația Procuraturii.
Prin această adresare, Procuratura mai solicită Comisiei de la Veneția să-și exprime opinia și să transmită autorităților Republicii Moldova considerentele sale inclusiv și sub aspectul admisibilității participării, ca membru de drept, a procurorului general într-un organ precum Consiliul Suprem de Securitate în condițiile cadrului legal al țării noastre.
„Concomitent, Procuratura roagă Comisia de la Veneția să se pronunțe și sub aspectul inadmisibilității presiunilor politice în raport cu instituția, având în vedere argumentele care explică riscurile comportamentului politic neloial și impactul negativ ce-l comportă lipsa de colaborare onestă asupra separării puterilor în stat”, au mai menționat reprezentanții instituției.
Comisia de la Veneția este un organism consultativ pe lângă Consiliul Europei și a fost creată în scopul explicit al consolidării justiției în țările Europei Centrale și de Est. Comisia numără 60 de state membre – cele 47 de state membre ale Consiliului Europei și alte 13 țări. Deși avizele sale sunt în general reflectate în legislația adoptată, Comisia de la Veneția nu își poate impune soluțiile, ci adoptă o abordare non-directivă bazată pe dialog. Din acest motiv, grupul de lucru vizitează întotdeauna țara în cauză și se întâlnește cu diverși actori politici implicați în această problemă pentru a asigura cea mai obiectivă viziune asupra situației, potrivit Europa Liberă.
Pe 19 august, procurorul general Alexandr Stoianoglo a anunțat că va sesiza Comisia de la Veneția pentru a solicita opinia cu privire la modificărie adoptate de majoritatea parlamentară la Legea cu privire la Procuratură. Potrivit acestuia, unul dintre scopurile amendamentelor ar fi „înlăturarea cu orice preț din funcție a Procurorului General”. Procuratura Generală și-a exprimat dezacordul cu modul în care respectivele modificări au fost promovate și adoptate și și-a exprimat convingerea că „în redacția elaborată de către un grup de deputați PAS, în frunte cu Sergiu Litvinenco, acestea riscă să producă efecte care aduc grave atingeri principiilor constituționale privind independența Procuraturii și separația puterilor în stat, subminând independența procurorilor în avantajul factorului politic”.
La 1 septembrie 2021, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, Legea pentru modificarea Legii cu privire la Procuratură a fost promulgată, iar la 3 septembrie 2021, aceasta a intrat în vigoare, fiind publicată în Monitorul Oficial.
Totodată, Alexandr Stoianoglo a sesizat Curtea Constituțională cu privire la includerea procurorului general în componența Consiliului Suprem de Securitate, prevedere care este în vigoare din 2016. Pînă la examinarea sesizării, Curtea Constituțională a refuzat să suspende prevederea.
