captură video

Procurorii anticorupție au aplicat sechestre pe mai multe bunuri ale fostului șef de stat Igor Dodon

Procurorii anticorupție au aplicat sechestre pe mai multe bunuri ale fostului șef de stat, Igor Dodon, cercetat pentru corupere activă, acceptarea finanțării partidului politic, trădare de patrie și îmbogățire ilicită. Ex-președintele a fost invitat la PA, pentru a i se aduce la cunoștință acest lucru, scrie TV8.

O echipă TV8 l-a surprins pe Igor Dodon intrând clădirea PA. Acesta nu a făcut prea multe declarații.

Nici procurorul de caz, Dumitru Iarmaliuc nu a oferit detalii și nici nu a specificat ce bunuri ale familiei lui Igor Dodon au fost trecute sub sechestru.

Înainte să se prezinte la Procuratură, însă, fostul șef de stat a scris o postare la acest subiect pe Facebook. Acesta spune că ar fi fost puse sechestre inclusiv pe bunuri ale rudelor sale.

„Procurorii aserviți politic au înțeles că dacă dosarul intentat împotriva mea nu are succes juridic, atunci trebuie de făcut jocuri și gesturi propagandistice. Iar un element al acestui teatru propagandistic este să fie pus sechestru pe un șir de bunuri de-ale mele și ale rudelor, inclusiv pe active pe care nu le am în proprietate, fie sunt în gaj în bănci (adică îngheață și imobilizează toate bunurile rudelor mele dobândite corect și licit, până la decizia finală a instanței de judecată care poate dura câțiva ani). Scopul puterii și a echipei de procurori subordonați politic este evident – să prelungească telenovela dosarului Dodon, ca lumea să aibă ce discuta și să dea uitării pentru câteva zile sărăcia și haosul din țară”, a scris Dodon.

Fostul președinte Igor Dodon va mai sta încă 30 de zile în arest preventiv la domiciliu. Decizia a fost luată pe 21 iunie de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. Restricțiile nu s-au modificat, au spus procurorii de caz după pronunțarea hotărârii. Pe de altă parte, Dodon a declarat că decizia va fi contestată la Curtea de Apel.

De menționat că, Igor Dodon figurează într-un dosar penal în care este învinuit de îmbogățire ilicită, corupere pasivă, trădare de patrie și acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală. Asta după ce în mai 2020 deputatul Iurie Reniță a publicat un video în care se vede cum Igor Dodon primește o pungă neagră de la fostul politician Vlad Plahotniuc.

În dosarul „Kuliok” este vizat și fratele Galinei Dodon, Petru Merineanu, care a fost plasat în arest în Penitenciarul nr. 13, precum și soția fostului șef al statului, Galina Dodon, căreia i se încriminează complicitate la îmbogățire ilicită. Oamenii legii susțin că fostul cuplu prezidențial ar deține personal și prin intermediari bunuri care depășesc suma de 21 mln de lei. Asta cu toate că au declarat venituri de doar 3 mln lei. După audierea din 16 iunie, fostei prime-doamne a Republicii Moldova i-a fost aplicată interdicția de a părăsi țara pe un termen de 60 de zile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova vrea să fie membru UE cu drepturi depline. Maia Sandu: Nu am fost abordați niciodată pentru o altă modalitate de aderare

Președinta Maia Sandu a declarat că autoritățile de la Chișinău pledează pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană cu drepturi depline. Afirmația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă din 22 ianuarie, după ce presa internațională a scris că Bruxelles-ul ia în considerare să permită statelor candidate să intre în blocul comunitar fără drepturi depline de vot la început.

Noi susținem, bineînțeles, aderarea Republicii Moldova cu drepturi depline. Și repet: nu am avut niciodată, nu am fost abordați niciodată de reprezentanți ai Uniunii Europene despre o altă modalitate de aderare. (…) Continuăm să discutăm și continuăm să promovăm poziția noastră – Republica Moldova să adere cu drepturi depline”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai spus că, actualmente, în rândul statelor membre ale UE există o discuție despre modul de luare a deciziilor în cadrul Uniunii Europene.

Vreau să fie foarte clar aici: această discuție pornește evident de la problemele cu care se confruntă astăzi Uniunea Europeană, atunci când un stat membru sau două state membre opresc decizii importante pentru că au acest drept de veto. Și în momentul în care se pune în discuție extinderea Uniunii Europene, iar asta înseamnă că vor fi mai multe state membre, e clar și e normal ca statele membre să-și pună problema cum va funcționa procesul de luare a deciziilor. Noi ne dorim să aderăm cu drepturi depline și sperăm că Uniunea Europeană va identifica mecanismele corecte, așa încât procesul de luare a deciziilor să nu poată fi blocat de un stat sau altul. Ne dorim să aderăm la o Uniune Europeană care este funcțională, care poate să ia decizii”, a adăugat ea.

Amintim că, pe 16 ianuarie, Politico a relatat că Bruxelles-ul ar analiza posibilitatea de a permite țărilor candidate să adere la UE fără drepturi de vot depline, la început. Potrivit publicației, inițiativa este luată în considerare pentru a atenua îngrijorările statelor membre că extinderea blocului comunitar va complica luarea deciziilor care necesită acord unanim. Îngrijorările au apărut în contextul în care guvernele populiste, precum cele din Ungaria și Slovacia, au pus în mod repetat veto la anumite hotărâri — ceea ce face procesul decizional mai dificil și lent.

Printre competențele care ar putea fi limitate se numără dreptul de a bloca sancțiuni și alte hotărâri care necesită acordul tuturor statelor UE.

Comisia Europeană ia în calcul scenariul acordării drepturilor de vot depline noilor membri ai blocului comunitar după ce UE își „va reforma modul de funcționare”, potrivit Politico.

***

Republica Moldova a devenit țară candidată la aderare la Uniunea Europeană în iunie 2022, iar doi ani mai târziu a început oficial negocierile de aderare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: