Justiție

Șters și de la capăt – dosarul Sandler va fi reexaminat. Poziția procurorilor (UPDATE)

Stela Untila, Ольга Гнаткова
| 1 octombrie, 2020
13:32

Procurorii vor participa activ la cercetările care vizează dosarul fostului director al Gimnaziului-internat Nr.3 din capitală Igor Sandler și al omului de afaceri Vladimir Drebot. Urmează să fie cercetate din nou toate probele și audiați martorii. Asta după ce Curtea de Apel a decis eliberarea acestora și a restituit dosarul spre examinare în instanța de fond. Informația a fost confirmată pentru NM de către secretarul de presă al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Anterior, Sandler și Drebot au fost condamnați la 17,5 și 17 ani de închisoare pentru trafic de copii și exploatare sexuală a minorilor.

Pe 24 septembrie, Curtea de Apel a trimis spre rejudecare dosarul în care sunt vizați Sandler și Drebot. Astfel, procesul de judecată va fi reluat de la început, inclusiv audierea martorilor. Partea acuzării va fi reprezentată de PCCOCS.

Secretarul de presă al PCCOCS Emil Gaitur a confirmat pentru NM că Curtea de Apel a decis rejudecarea dosarului, din cauza încălcărilor comise în timpul formării completului de judecată în cadrul primei instanțe. Acesta a subliniat că acuzarea va cerceta cu minuțiozitate dovezile.

„Curtea de Apel a constatat încălcări admise de instanța de fond ale prevederilor legale, care țin de schimbarea completului de judecată. Prin urmare, cauza a fost restituită spre examinare în instanța de fond, ceea ce înseamnă că și acuzatorul de stat o va reexamina.
PCCOCS nu renunță la acuzare și va solicita condamnarea potrivit legii a celor care se fac vinovați de încălcarea ei”, a precizat Gaitur.

UPDATE (5 octombrie 2020) În textul inițial al știrii se menționa că procurorii vor insista pentru „pedeapsa precedentă” a bănuiților, adică la 17,5 și 17 ani de închisoare pentru Sandler și Drebot. Ulterior, PCCOCS a precizat că este devreme pentru a concluziona ceea ce va cere procurorul de caz. PCCOCS va reprezenta acuzarea și nu renunță la poziția sa. Dar decizia privind pedeapsa pe care o vor cere procurorii va fi luată numai după examinarea tuturor probelor din dosar. De menționat că în astfel de situații, nu este exclus ca martorii să își schimbe declarațiile.

„În continuare, procurorii PCCOCS vor susține acuzarea de stat, în baza învinuirii înaintate în rechizitoriu. Urmează să fie cercetate din nou toate probele și audiați martorii”, a precizat Emil Gaitur.

Amintim că, în septembrie 2018, Sandler a fost condamnat la 17,5 ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de trafic de copii în scop de exploatare sexuală. Un alt învinuit în acest dosar – omul de afaceri Vladimir Drebot a fost condamnat la 17 ani de închisoare. Instanța i-a obligat pe cei doi să achite o sumă de circa 900 mii de lei victimei, drept daune morale.

Dosarul a devenit de interes public. Potrivit acuzării, Sandler l-a obligat pe unul dintre elevii internetului să presteze servicii sexuale lui Drebot. „Cu permisiunea directorului, copilul dintr-o familie social-vulnerabilă, din mai până în septembrie 2017 a locuit într-un apartament închiriat de businessman, unde a fost exploatat sexual. În septembrie, copilul a fost salvat de către autoritățile tutelare”, a precizat Procuratura. În afară de asta, potrivit procurorilor, copiii din instituția respectivă erau supuși abuzurilor și unor tratamente crude, erau pedepsiți aspru pentru rezultate slabe sau încălcarea disciplinei. Conducerea internatului, avocații și Sandler însuși au negat informațiile.

Dosarul a fost discutat și în parlament, iar guvernul a dispus efectuarea unor verificări în internatul condus de Sandler.

Pe 24 septembrie 2020, Curtea de Apel Chișinău a decis rejudecarea dosarului, iar Sandler și Drebot au fost eliberați chiar în sala de judecată. Aceștia nu au nicio restricție de circulație. Apărătorul lor susține că cei doi sunt nevinovați, în timp ce avocatul părții vătămate pune la îndoială decizia Curții de Apel și susține că situația este în avanajul învinuiților.

gaitur, PCCOCS, top, дребот, Сандлер

Știri similare

Politică

Gaidarji îi răspunde lui Buzu în disputa privind reforma administrativ-teritorială în Găgăuzia: „Cel care a ales să manipuleze este domnul Buzu”

Video

(VIDEO) Guțul folosește apă murdară/Moldova oferă reducere Ucrainei/Tiraspolul ascunde un fugar polonez?

Viață

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Ana-Maria Dolghii
| 12 august, 2026
19:17

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

„Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

„Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

„Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

„Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

„Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.