Proiectul caritabil „Povestea de iarnă” a bucurat ochii publicului cu două concerte la Palatul Național

Proiectul caritabil „Povestea de iarnă” a bucurat ochii publicului cu două concerte la Palatul Național. În data de 25 și 26 decembrie, Lupii lui Calancea, Surorile Osoianu și Guz au încins atmosfera sărbătorilor de iarnă, cu un repertoriu inedit de colinde și piese din moși strămoți, dar toate interpretate într-un stil modern.

Am avut parte de două zile pline de aplauze, de lacrimi de fericire și o sală întreagă de public însetat de muzică bună.

În perioada 30 decembrie 2022 – 11 ianuarie 2023, Lupii lui Calancea se vor avânta în Drumeții, vizitând mai multe localități din țară și răspândind POVESTEA DE IARNĂ prin muzică și daruri.

Lupii lui Calancea, Surorile Osoianu, Guz și Media Show Grup, alături de Art Garage, Line Production și MS-Prod, aducem sincere mulțumiri publicului, echipei Palatului Național, și desigur partenerilor noștri: Primăria Municipiului Chișinău, Asociația pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului, OTP Bank, Brodețchi, Cărturești, Aqua Uniqa, Tedi, NewsMaker.md, JurnalTV.md, HIT FM, Unimedia, Shok.md, Diez.md, Unica.md, Ea.md, ZUGO, Ziarul de Gardă, realitatea.md, Agora.md.

Vă invităm să urmăriți detalii despre Drumețiile care vor avea loc, pe paginile de socializare ORIGINI și Lupii lui Calancea.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

O oră de muncă în Republica Moldova va costa cel puțin 37,28 de lei, începând cu anul 2026

Începând cu 1 ianuarie 2026, o oră de muncă în Republica Moldova va fi remunerată cu cel puțin 37,28 lei, ceea ce corespunde unui salariu minim lunar de 6 300 de lei pentru un program complet de muncă de 169 de ore. Proiectul de ajustare a salariului minim, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, se regăsește pe ordinea de zi a ședinței Guvernului din 17 decembrie. Comparativ cu anul curent, salariul minim nominal va crește cu 500 de lei, transmite IPN.

În cazul în care durata timpului de muncă este, potrivit legii, mai mică de 40 de ore pe săptămână, salariul minim pe oră se va calcula prin raportarea salariului minim lunar la numărul mediu de ore prevăzute.

Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale, propunerea de ajustare a salariului minim la 6 300 de lei „ia în considerare atât nevoile salariaților, cât și condițiile economice și bugetare actuale”. Creșterea de 500 de lei reprezintă o majorare de 15% față de anul curent și, totodată, o dublare a salariului minim comparativ cu anul 2021.

În anul 2021, salariul minim a fost de 2 935 de lei, iar în 2022 – 3 500 de lei. Acesta a ajuns la 4 000 de lei în 2023, când a fost unificat pentru sectorul real și cel bugetar. În 2024, salariul minim a crescut cu 1 000 de lei, până la 5 000 de lei, iar în 2025 a constituit 5 500 de lei.

Pentru angajații din sectorul bugetar care au salarii sub 6 300 de lei, Guvernul a aprobat plăți compensatorii începând cu 1 ianuarie, menite să acopere diferența dintre remunerația obținută și nivelul salariului minim stabilit pentru anul viitor.

Sindicatele susțin că majorarea salariului minim la doar 6 300 de lei nu este suficientă și nu răspunde angajamentelor asumate de Guvern de a asigura, până în 2030, un raport de minimum 50% față de salariul mediu.

Pentru anul viitor este prognozat un salariu mediu de 17 400 de lei, astfel că salariul minim de 6 300 de lei reprezintă doar 36,21% din acesta.

(VIDEO) Plahotniuc va vorbi despre „kuliok”/ Cozi pentru compensații la Chișinău/ Scandal în AUR Moldova

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Averea fostului șef al SPPS, verificată de ani
— Recean are o nouă funcție. Cu ce se va ocupa fostul premier?
— Sub povara facturilor, pensionarii s-au grăbit să ridice compensațiile
— Primul martor din partea lui Plahotniuc. Ce a declarat fosta șefă a Victoriabank?
— CEDO constată încălcări ale drepturilor îN Transnistria de către Rusia
— Fostul ministru al mediului, exclus din AUR
— Stare de urgență în economie, reintrodusă în Transnistria
— Plafoane salariale în autoritățile de reglementare
— Risc de recrutare: moldovenii din Rusia, avertizați de MAE
— Edineț și Bălți: peste 700 de permise de conducere vor fi anulate
— Primul martor în dosarul lui Plahotniuc. Ce a declarat fosta șefă a Victoriabank?
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Facebook/Maia Sandu

Maia Sandu participă la conferința pentru instituirea Comisiei Internaționale de Reclamații pentru Ucraina. Discurs alături de Zelenski

Președinta Maia Sandu participă la conferința diplomatică dedicată adoptării Convenției privind instituirea Comisiei Internaționale de Reclamații pentru Ucraina, care are loc la Haga. Anunțul a fost făcut de Președinția de la Chișinău într-un comunicat din 15 decembrie.

Potrivit instituției, Maia Sandu va deschide conferința, alături de prim-ministrul neerlandez Dick Schoof, președintele ucrainean Vladimir Zelenski și secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset.

Pe agenda vizitei se regăsesc, de asemenea, întrevederi cu președintele Zelenski, prim-ministrul Schoof, președinții ambelor camere ale parlamentului neerlandez, precum și o discuție cu experții în relații internaționale, găzduită în Clingendael Institute.

Convenția privind instituirea Comisiei Internaționale de Reclamații pentru Ucraina este elaborată sub egida Consiliului Europei. Republica Moldova deține președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei în perioada noiembrie 2025-mai 2026.

Comisia Internațională de Reclamații pentru Ucraina este un mecanism internațional instituit sub egida Consiliului Europei, având ca scop examinarea și soluționarea cererilor de despăgubire pentru prejudiciile cauzate de agresiunea rusă împotriva Ucrainei. Comisia reprezintă etapa următoare instituirii Registrului de Daune pentru Ucraina, convenit de șefii de stat și de guvern la Summitul Consiliului Europei de la Reykjavík (până în prezent, 44 de state și Uniunea Europeană au aderat la Registru, care a primit deja peste 80 000 de cereri). Comisia va avea mandatul de a examina, evalua și soluționa cererile depuse în Registru și de a stabili, de la caz la caz, cuantumul despăgubirilor datorate.

Скриншот

Lukoil pierde infrastructura petrolieră de la Aeroport. Munteanu: În 20 de zile, statul va deveni proprietar

Republica Moldova va prelua infrastructura petrolieră aeroportuară de la compania „Lukoil-Moldova”, în termen de 20 de zile. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Alexandru Munteanu într-un videoclip publicat pe rețelele de socializare.

Alexandru Munteanu a comunicat că Consiliul pentru examinarea investițiilor în domeniile de importanță pentru securitatea statului a decis pe 15 decembrie să refuze aprobarea activității investiționale a „Lukoil-Moldova” pe teritoriul țării noastre și de a reveni la situația anterioară anului 2005, când au fost preluate bunurile complexului petrolier „Aeroport”. Companiei i-a fost acordat un termen de 20 de zile pentru ale transmite în proprietatea statului.

Premierul a menționat că hotărârea Consiliului vine ca consecință a neîndeplinirii de către companie „a mai multor cerințe” stabilite în mai 2024.

Ca urmare a deciziei de azi – de revenire la situația de dinainte de 2005 – în 20 de zile statul Republica Moldova va deveni proprietarul infrastructurii petroliere aeroportuare. Această decizie este necesară pentru asigurarea unei funcționări nepericlitate a furnizării de petrol pentru aeronave, precum și pentru protejarea securității naționale și a obiectelor de infrastructură critică”, a spus șeful Guvernului.

Amintim că Aeroportul Internațional Chișinău a preluat în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, în baza unui contract de comodat semnat pe 12 noiembrie. Procesul de predare-primire a avut loc a doua zi, pe 13 noiembrie.

Pe 20 noiembrie, Aeroportul Internațional Chișinău a preluat integral procesul de alimentare a aeronavelor, activitate care era până atunci realizată de compania „Lukoil-Moldova”. Decizia a survenit după ce Autoritatea Aeronautică Civilă a autorizat aeroportul să furnizeze combustibil de tip JET A-1, în urma preluării temporare a terminalului petrolier.

Dodon atacă decretul prezidențial prin care Recean și Popescu au fost numiți emisari speciali la Curtea Constituțională

Liderul Partidului Socialiștilor din Moldova și fostul președinte al țării, Igor Dodon, a aunțat că a depus o sesizare la Curtea Constituțională, privind decretul de numire a „emisarului special”. Dodon susține că decretul este emis fără temei constituțional și riscă să încalce principiile statului de drept și separației puterilor. Liderul socialist avertizează că atribuțiile „emisarului” ating domenii precum politica externă și securitatea, fără jurământ de credință sau control parlamentar.

Într-un stat de drept, scopul nu justifică încălcarea Constituției, indiferent de bunele intenții declarate. Dar se pare că nici bune intenții nu stau la origine, ci interesele private ale unui grup cocoțat la conducerea țării, care vrea să își consolideze controlul politic asupra tuturor instituțiilor statului și vrea să își permanentizeze guvernarea, sfidând direct și brutal principiile democrației și ale statului de drept”, a spus acesta.

Fostul șef al statului susține că această funcție nu ar avea bază legală, deoarece „nu există funcția de „emisar”, ori reglemntat de vreo lege.

„Funcția a fost creată doar printr-un regulament intern al Aparatului Președintelui, deși regulamentele NU pot crea funcții noi – asta se face doar prin lege, votată de Parlament. Atribuții cu impact constituțional. „Emisarul” reprezintă Președintele în țară și peste hotare, cooperează cu instituții de securitate, promovează imaginea statului, atrage finanțări și expertiză internațională. Aceste atribuții țin de politica externă, securitate și executiv, domenii strict reglementate de Constituție. Totodată, „emisarii” nu depun jurământ de credință țării”, potrivit lui Dodon.

Potrivit liderului socialist, proiectul de sesizare la Curtea Constituțională a fost elaborat de juriști și experți în drept constituțional și a fost transmis și altor colegi din opoziție. Dodon a invitat societatea, specialiștii și experții să analizeze argumentele invocate.

Amintim că săptămâna trecută, PSRM a anunțat că este gata să inițieze procedura de impeachment împotriva președintei Maia Sandu, deși a recunoscut că nu dispune de suficiente voturi pentru a o demite. S-a întâmplat, după ce șefa statului a semnat decretele prin care i-a numit pe fostul premier Dorin Recean și pe ex-ministrul de externe Nicu Popescu în funcția de emisari speciali. Liderul PSRM Igor Dodon, susține că aceste numiri, prin decret prezidențial, reprezintă un „pas anticonstituțional”.

Președinția Republicii Moldova a negat public acuzațiile lansate de fostul președinte al țării. Instituția prezidențială a precizat că „își desfășoară activitatea în strictă conformitate cu Regulamentul Aparatului Președintelui Republicii Moldova, document public care poate fi consultat pe site-ul instituției”.

***

Reamintim că fostul premier Dorin Recean a fost numit, pe 10 decembrie, în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență. Anterior, pe 31 octombrie, fostul ministru al Afacerilor Externe, Nicu Popescu, a fost desemnat emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice.

Ambii au ajuns în Parlament pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), însă și-au depus mandatele la scurt timp. Atunci, Recean a anunțat că se retrage din viața politică pentru a reveni în mediul de afaceri, iar Popescu a explicat că renunță la mandat pentru a prelua funcția de emisar special.

Președinția a precizat, pe 10 decembrie, că „emisarul special nu deține calitatea de personal al Cabinetului Președintelui Republicii Moldova și își desfășoară activitatea cu titlu gratuit”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: