PSDE cere CEC să verifice sprijinul Maiei Sandu pentru PAS: „Sfidează pe față toate regulile”. Reacția Președinției

Partidul Social Democrat European (PSDE) o acuză pe președinta Maia Sandu că ar fi încălcat principiul constituțional al neutralității politice, implicându-se direct în selectarea candidaților Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. Potrivit PSDE, sprijinul deschis acordat partidului de guvernare ar reprezenta „o abatere gravă”, motiv pentru care formațiunea cere Comisiei Electorale Centrale și altor autorități să intervină. În replică, consilierul prezidențial Igor Zaharov a declarat pentru NewsMaker că președinta doar îi îndeamnă pe „oamenii onești” să participe la alegeri, iar decizia de a adera la un partid aparține exclusiv cetățenilor.

„În momentul în care Maia Sandu, în calitate de șef al statului, elaborează personal lista electorală a PAS și îi invită direct pe potențialii candidați să se alăture acestui partid este o sfidare pe față a tuturor regulilor și normelor, iar favorizarea deschisă a acestui partid reprezintă o imixtiune abuzivă și ilegală în procesul electoral și o tentativă clară de influențare a rezultatelor alegerilor. Reiterăm că această conduită contravine Articolului 77 din Constituție, care definește rolul Președintelui ca garant al suveranității și integrității statului, și jurisprudenței Curții Constituționale, care, în hotărârile nr. 32/2016, 2/2017 și 24/2017, a reafirmat că Președintele trebuie să rămână detașat de partidele politice”, precizează PSDE.

Formațiunea politică solicită public Comisiei Electorale Centrale (CEC) și tuturor instituțiilor abilitate să examineze acțiunile șefei statului în raport cu prevederile Constituției și ale legislației în vigoare, să stabilească dacă PAS a obținut un avantaj politic „neloial” prin implicarea directă a președintei Maia Sandu și să aplice măsurile legale necesare, inclusiv sancționarea PAS.

„Dacă și această încălcare flagrantă a legii va fi trecută cu vederea sau, mai mult, va fi justificată de instituțiile de drept, vom avea tot temeiul să afirmăm că alegerile din 28 septembrie au fost deja fraudate. Nimeni nu este mai presus de lege, nici măcar președintele Republicii Moldova”, a mai precizat PSDE conform comunicatului emis.

Contactat de NewsMaker, consilierul președintei, Igor Zaharov, a declarat, în reacție, că șefa statului îndeamnă doar „oamenii onești” să candideze și nu decide cine, unde sau când se înscrie într-un partid.

„Președinta Maia Sandu îndeamnă oamenii onești, care țin la viitorul Republicii Moldova să candideze la următoarele alegeri parlamentare. Nu Președintele decide cine, unde sau când să adere la un partid – acest lucru o fac oamenii. Salutăm însă faptul că Partidul Acțiune și Solidaritate este deschis și încurajează implicarea oamenilor noi, profesioniști — pentru a duce mai departe proiectul unei Moldove europene, drepte și prospere”, a declarat Zaharov.

Contactat de NewsMaker, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postică, a declarat că nu poate comenta solicitarea PSDE. Acesta a invocat regulamentul intern, care prevede că, în cazul depunerii unei sesizări oficiale, nu va putea participa la examinarea acesteia.

***

Amintim că, pe 15 iunie, Constantin Cheianu, scriitor și fost prezentator al emisiunii „Ora de ras” de la Jurnal TV, a anunțat că a acceptat invitația președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, de a face parte din lista PAS pentru alegerile parlamentare. Informația a fost confirmată în aceeași seară de deputatul PAS Radu Marian și o zi mai târziu de liderul PAS, Igor Grosu.

Speakerul Igor Grosu a anunțat pe 16 iunie că, pe lângă Cheianu, pe lista PAS se vor regăsi inclusiv maestrul Nicolae Botgros, fostul ministru al muncii Marcel Spătari și antreprenoarea Maria Acbaș din Comrat – care au aderat la formațiunea politică. În discursul său, Spătari a recunoscut că a acceptat să figureze pe listele partidului de guvernare la invitația șefei statului.  Detalii – AICI.

Anunțul PAS nu a trecut fără critici. În timp ce unii au acuzat implicarea directă a președintei Maia Sandu în campania partidului de guvernare, alții au scos la iveală trecutul politic al candidaților Nicolae Botgros și Maria Acbaș. PAS a făcut apel și de această dată la unitate și a îndemnat cetățenii să lase în urmă „supărările”. Detalii – AICI.

Menționăm că Maia Sandu se află la cel de-al doilea mandat de președintă a Republicii Moldova. În decembrie 2020, înainte de a fi investită în primul mandat, reprezentanții PAS anunțau că Maia Sandu a renunțat la calitatea de membră a partidului și la funcția de președintă a formațiunii. „Conform legislației în vigoare, Președintele țării nu poate fi membru de partid”, anunțau atunci reprezentanții PAS. Cu toate acestea, șefa statului a participat la cel puțin două întruniri ale Consiliului Politic Național al PAS. Detalii AICI și AICI. Lider al Partidului Acțiune și Solidaritate este Igor Grosu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Escrocheriile telefonice din Moldova: unde ajung banii luați de la victime? Cernăuțeanu a oferit detalii

În escrocheriile telefonice, cea mai mare parte a banilor este dată de victime în cash. Poliția a documentat cazuri în care sumele au ajuns la schimburi valutare, unde au fost convertite în monedă cripto și ulterior transmise în exterior, precum și cazuri în care banii au fost duși în regiunea transnistreană, iar, odată acumulați, au fost aduși din nou la Chișinău pentru conversii în cripto. Informațiile au fost comunicate de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, la „Cutia Neagră” de la TV8. Potrivit șefului IGP, call-centrele care operează escrocherii în R. Moldova își au locațiile în cel puțin trei țări.

Cernăuțeanu a declarat că, în 2025, majoritatea escrocheriilor au vizat investițiile și s-au desfășurat online, iar în martie 2026 au luat amploare escrocheriile telefonice.

Potrivit șefului IGP, cea mai mare parte a acestor bani este dată în cash de către victime.

La întrebarea ce se întâmplă cu acești bani din momentul în care sunt luați de la oameni, Cernăuțeanu a spus că, într-un caz examinat de poliție, banii au ajuns la un schimb valutar, unde au fost convertiți în monedă cripto, care ulterior era transmisă mai departe. Într-un alt caz, a adăugat șeful IGP, a fost reținută o persoană care este subiectul convertirii banilor în cripto, iar aici „este legătura dintre Republica Moldova, unde convertește și exteriorul – unde se transmit aceste mijloace financiare”. Potrivit șefului IGP, weekendul trecut a avut loc un caz în care o persoană a fost reținută în timp ce încerca să intre în regiunea transnistreană cu taxiul, având asupra sa bani. „Într-un alt caz am stabilit că, odată acumulați acești bani, erau aduși iarăși la Chișinău la aceste convertiri de cripto”, a mai spus Cernăuțeanu, cu referire la banii ajunși în regiunea transnistreană.

Întrebat despre unde se află call-centrele care operează escrocherii în Republica Moldova, șeful IGP a spus că „vorbim de cel puțin trei țări”, însă a refuzat să ofere detalii în acest sens. La precizarea prezentatoarei TV că se vorbește că una dintre ele ar fi Ucraina, Cernăuțeanu a menționat că această versiune „are dreptul la viață”.

***

Escrocheriile telefonice și online au luat amploare în Republica Moldova.

Fenomenul a ajuns în atenția Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, care a organizat pe 12 iunie audieri publice cu participarea autorităților responsabile din domeniu. Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a prezentat în cadrul audierilor o analiză statistică detaliată a evoluției escrocheriilor telefonice și online în perioada 2023-2026. Valoarea prejudiciului declarat de victime a crescut de la peste 40 de milioane de lei în 2023 la peste 130 de milioane în 2024 și la peste 272 de milioane de lei în 2025. În primele cinci luni ale anului 2026, prejudiciul estimat se ridică deja la 157 de milioane de lei, cu o valoare medie per cauză de aproximativ 89.000 de lei. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: