PSDE cere CEC să verifice sprijinul Maiei Sandu pentru PAS: „Sfidează pe față toate regulile”. Reacția Președinției

Partidul Social Democrat European (PSDE) o acuză pe președinta Maia Sandu că ar fi încălcat principiul constituțional al neutralității politice, implicându-se direct în selectarea candidaților Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. Potrivit PSDE, sprijinul deschis acordat partidului de guvernare ar reprezenta „o abatere gravă”, motiv pentru care formațiunea cere Comisiei Electorale Centrale și altor autorități să intervină. În replică, consilierul prezidențial Igor Zaharov a declarat pentru NewsMaker că președinta doar îi îndeamnă pe „oamenii onești” să participe la alegeri, iar decizia de a adera la un partid aparține exclusiv cetățenilor.

„În momentul în care Maia Sandu, în calitate de șef al statului, elaborează personal lista electorală a PAS și îi invită direct pe potențialii candidați să se alăture acestui partid este o sfidare pe față a tuturor regulilor și normelor, iar favorizarea deschisă a acestui partid reprezintă o imixtiune abuzivă și ilegală în procesul electoral și o tentativă clară de influențare a rezultatelor alegerilor. Reiterăm că această conduită contravine Articolului 77 din Constituție, care definește rolul Președintelui ca garant al suveranității și integrității statului, și jurisprudenței Curții Constituționale, care, în hotărârile nr. 32/2016, 2/2017 și 24/2017, a reafirmat că Președintele trebuie să rămână detașat de partidele politice”, precizează PSDE.

Formațiunea politică solicită public Comisiei Electorale Centrale (CEC) și tuturor instituțiilor abilitate să examineze acțiunile șefei statului în raport cu prevederile Constituției și ale legislației în vigoare, să stabilească dacă PAS a obținut un avantaj politic „neloial” prin implicarea directă a președintei Maia Sandu și să aplice măsurile legale necesare, inclusiv sancționarea PAS.

„Dacă și această încălcare flagrantă a legii va fi trecută cu vederea sau, mai mult, va fi justificată de instituțiile de drept, vom avea tot temeiul să afirmăm că alegerile din 28 septembrie au fost deja fraudate. Nimeni nu este mai presus de lege, nici măcar președintele Republicii Moldova”, a mai precizat PSDE conform comunicatului emis.

Contactat de NewsMaker, consilierul președintei, Igor Zaharov, a declarat, în reacție, că șefa statului îndeamnă doar „oamenii onești” să candideze și nu decide cine, unde sau când se înscrie într-un partid.

„Președinta Maia Sandu îndeamnă oamenii onești, care țin la viitorul Republicii Moldova să candideze la următoarele alegeri parlamentare. Nu Președintele decide cine, unde sau când să adere la un partid – acest lucru o fac oamenii. Salutăm însă faptul că Partidul Acțiune și Solidaritate este deschis și încurajează implicarea oamenilor noi, profesioniști — pentru a duce mai departe proiectul unei Moldove europene, drepte și prospere”, a declarat Zaharov.

Contactat de NewsMaker, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postică, a declarat că nu poate comenta solicitarea PSDE. Acesta a invocat regulamentul intern, care prevede că, în cazul depunerii unei sesizări oficiale, nu va putea participa la examinarea acesteia.

***

Amintim că, pe 15 iunie, Constantin Cheianu, scriitor și fost prezentator al emisiunii „Ora de ras” de la Jurnal TV, a anunțat că a acceptat invitația președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, de a face parte din lista PAS pentru alegerile parlamentare. Informația a fost confirmată în aceeași seară de deputatul PAS Radu Marian și o zi mai târziu de liderul PAS, Igor Grosu.

Speakerul Igor Grosu a anunțat pe 16 iunie că, pe lângă Cheianu, pe lista PAS se vor regăsi inclusiv maestrul Nicolae Botgros, fostul ministru al muncii Marcel Spătari și antreprenoarea Maria Acbaș din Comrat – care au aderat la formațiunea politică. În discursul său, Spătari a recunoscut că a acceptat să figureze pe listele partidului de guvernare la invitația șefei statului.  Detalii – AICI.

Anunțul PAS nu a trecut fără critici. În timp ce unii au acuzat implicarea directă a președintei Maia Sandu în campania partidului de guvernare, alții au scos la iveală trecutul politic al candidaților Nicolae Botgros și Maria Acbaș. PAS a făcut apel și de această dată la unitate și a îndemnat cetățenii să lase în urmă „supărările”. Detalii – AICI.

Menționăm că Maia Sandu se află la cel de-al doilea mandat de președintă a Republicii Moldova. În decembrie 2020, înainte de a fi investită în primul mandat, reprezentanții PAS anunțau că Maia Sandu a renunțat la calitatea de membră a partidului și la funcția de președintă a formațiunii. „Conform legislației în vigoare, Președintele țării nu poate fi membru de partid”, anunțau atunci reprezentanții PAS. Cu toate acestea, șefa statului a participat la cel puțin două întruniri ale Consiliului Politic Național al PAS. Detalii AICI și AICI. Lider al Partidului Acțiune și Solidaritate este Igor Grosu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: