Facebook/Direcţia de Poliţie a mun.Chişinău

Salariile unor angajați ai Președinției, motiv de indignare pentru socialiști. Reacția Administrației Prezidențiale

Deputatul Partidului Socialiștilor (PSRM) a solicitat Procuraturii Generale și Serviciului de Informații și Securitate (SIS) să verifice acțiunile persoanelor responsabile de la Președinție care primesc finanțare externă. Declarația a fost făcută în cadrul unui briefing din 27 aprilie. Contactați de NM, reprezentanții Administrației Prezidențiale au precizat că este vorba despre un proiect prin care o fundație germană oferă consultanță tehnică în câteva domenii, iar costurile sunt acoperite de către instituția respectivă.

„Din ultimile informații publice am aflat cu toții că Președinția Republicii Moldova este controlată din exterior și acționează în interesele forțelor străine. În presă a apărut un răspuns a șefului aparatului prezidențial Andrei Spânu, care recunoaște că în instituția prezidențială activează mai multe persoane plătite de către o fundație germană, dar care nu sunt angajați ai Președinției. Este clar că cine plătește, acela și are interese și dă indicații. Noi, ca popor, ce obținem?”, s-a întrebat Nicolae Pascaru.

Potrivit deputatului, persoanele care nu sunt angajate oficial la Președinție, dar care au acces la secretele de stat, reprezintă o amenințare directă la adresa securității și suveranității statului.

Contactați de NM, reprezentanții Administrației Prezidențiale au precizat că este vorba despre un proiect de asistență tehnică din partea Fundației Konrad Adenauer de care beneficiază Președinția Republicii Moldova. Domeniile vizate sunt justiția, reformele sectoriale și comunicare.

„Această colaborare se bazează pe Memorandumul de Înțelegere semnat între Aparatul Președintelui și Fundația Konrad Adenauer la data de 1 ianuarie 2021. Memorandumul prevede obținerea consultanței, în funcție de necesități, pe domeniile enunțate mai sus. Toate costurile aferente proiectului sunt gestionate direct de Fundația Konrad Adenauer”, a precizat purtătoarea de cuvânt a Președinției, Sorina Ștefârță.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: