EPC Moldova

„Pun foarte multe întrebări”. Țările rezervate față de aderarea Moldovei la UE

Olanda, Danemarca, Suedia, Austria sunt printre statele care „pun foarte multe întrebări”, iar Republica Moldova mai are de muncă în a le convinge că este gata să înceapă negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Întrebările statelor sunt predominant legate de corupție și domeniul justiției. Precizările au fost făcute de ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Nicu Popescu. Oficialul a spus că el nu le-ar numi „state reticente, pentru că și cetățenii noștri pun exact aceleași întrebări”. 

La emisiunea „În Profunzime” de la Pro TV Chișinău, Popescu a fost întrebat dacă „există vreun risc sau e o certitudine că în toamnă vom fi invitați ca să deschidem negocierile?”.

„Nu există lucruri certe în viitor, în special atunci când ne referim la o decizie care depinde de 27 de state membre, fiecare cu propriile cicluri electorale, cu propriii experți. Optimismul vine de la faptul că lucrurile se mișcă. Interlocutorii noștri înregistrează acest lucru, apreciază acest lucru, vorbesc public de acest lucru. Inclusiv acest summit ne-a permis să discutăm cu state cu care noi nu prea am avut șansa să discutăm în detalii, explicându-le evenimentele și procesele pozitive. Pentru că la nivel de șefi de state, la nivel de miniștri, noi nu avem interacțiuni atât de frecvente cu cea mai mare parte a statelor din UE. Acest summit ne-a permis să explicăm fiecărui șef de stat sau Guvern din Uniunea Europeană că lucrurile în Republica Moldova avansează, oligarhii din Republica Moldova nu mai au aceeași influență ca anterior, aeroportul nu mai este gestionat de oligarhi, Șor este condamnat”, a comunicat Popescu.

Întrebat care sunt statele unde mai avem de muncă în procesul de convingere, ministrul a răspuns: „Deci, sunt state cu diferite preocupări. Sunt state care au o abordare mai geopolitică, care spun: deschidem ușile, accelerăm cât mai repede posibil aderarea Moldovei, a Ucrainei, a Macedoniei de Nord, a Albaniei”.

„Sunt state care sprijină extinderea, inclusiv spre Republica Moldova, dar pun foarte multe întrebări, predominant legate de corupție și domeniul justiției. Deci, eu nu le-aș numi state reticente pentru că și cetățenii noștri pun exact aceleași întrebări. Da, știm bine că state precum Olanda, Danemarca, Suedia, Austria pun întrebări, dar și cetățenii noștri tot pun aceleași întrebări, pentru că cetățenii noștri tot nu vor ca instituțiile noastre să fie corupte. În acest sens, eu cred că cu toții ne mișcăm în aceeași direcție. Avem aceleași așteptări de la statul Republica Moldova, dar deja pe partea diplomatică este important să explicăm atunci când progrese există”, a conchis Popescu.

***

În mai 2023, Nicu Popescu a declarat într-un interviu pentru NM că scopul autorităților este ca, până la sfârșitul anului 2023, să convingă Comisia Europeană că Moldova este gata să înceapă negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Potrivit lui Popescu, țara noastră trebuie să arate că are progrese și că procesele din justiție încep să se miște – „și ele se mișcă nu doar pe hârtie”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Promo-LEX: mesaje despre „lichidarea autonomiei” și suprimarea limbii ruse, amplificate artificial înaintea alegerilor din Găgăuzia. Raport

Promo-LEX a identificat cazuri cu potențial de utilizare a resurselor administrative, promovare prin pagini anonime și amplificare artificială a unor mesaje în mediul online, în contextul alegerilor din Găgăuzia. Cheltuielile estimate pentru promovarea candidaților la funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară se ridică la cel puțin 52 978 de lei, potrivit primului raport al misiunii de observare.

Raportul acoperă perioada 3 iulie – 13 octombrie, anterioară începerii campaniei electorale pentru scrutinurile din 15 noiembrie.

Din suma estimată, 21 568 de lei reprezintă cheltuieli pentru promovarea candidaților la funcția de Bașcan, iar 13 128 de lei – pentru alegerile în Adunarea Populară, în etapa desemnării și înregistrării candidaților. Alte 18 282 de lei au fost estimate pentru perioada anterioară desemnării, toate fiind atribuite promovării lui Fiodor Gagauz.

Calculele includ publicitate, spoturi, transport, evenimente și valoarea muncii voluntarilor. Până la 13 octombrie, 14 dintre cei 92 de candidați independenți la Adunarea Populară anunțaseră deschiderea conturilor „Fond electoral”, însă niciun concurent nu declarase cheltuieli.

Resurse administrative și campanii online

Observatorii au documentat 293 de activități ale potențialilor concurenți electorali și 14 cazuri cu potențial de utilizare a resurselor administrative. Printre acestea se numără asumarea meritelor pentru investiții publice, folosirea canalelor instituționale în scop de promovare și implicarea funcționarilor sau a aleșilor locali în activități cu tentă electorală.

Raportul menționează redistribuirea a 1,53 milioane de lei între circumscripții în perioada electorală și promovarea candidaturii primarului Oleg Garizan pe pagina Primăriei Copceac.

În mediul online, pagina „Omega Jurnal” a difuzat cel puțin 24 de reclame în limba rusă în favoarea lui Fiodor Gagauz. Candidatura acestuia a fost promovată și de pagina „pravda.md” și de conturile prezentatoarei Nina Dimoglo.

Promo-LEX a mai identificat mesaje despre presupusa „lichidare a autonomiei”, suprimarea limbii ruse și a identității culturale și pretinsa ingerință a Uniunii Europene. Narativul privind „lichidarea autonomiei” a fost distribuit de cel puțin 70 de conturi, acumulând 7 444 de reacții, 3 154 de comentarii și 1 428 de distribuiri.

Asociația a recomandat autorităților electorale să monitorizeze spațiul online și offline pentru a identifica implicarea terților și comportamentul inautentic coordonat.

135 de candidați pentru Adunarea Populară

Pentru Adunarea Populară au fost înregistrați 135 de candidați: 92 independenți și 43 desemnați de partide. Femeile reprezintă doar 17% din total, cu 23 de candidate.

Pentru funcția de bașcan candidează opt persoane: cinci independenți și trei desemnați de partide. Trei candidați participă concomitent la ambele scrutine, iar alegerea aceleiași persoane în ambele funcții ar putea impune organizarea unui nou scrutin.

Alegerile din 15 noiembrie sunt primele scrutine regionale organizate integral în baza Codului electoral național, cu implicarea Comisiei Electorale Centrale și a Consiliului Electoral Central al Găgăuziei. Scrutinurile au loc după mai multe tentative eșuate de organizare, pe fondul disputelor privind delimitarea competențelor dintre autoritățile centrale și cele regionale.

Promo-LEX a recomandat armonizarea legislației privind statutul special al Găgăuziei cu Codul electoral, clarificarea condițiilor de eligibilitate și transferarea competenței de acreditare a observatorilor către CEC.

Bugetul aprobat pentru organizarea alegerilor este de 13,6 milioane de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: