Puneți-vă măștile! Câți locuitori ai Moldovei au încălcat măsurile de carantină în ultimul an

Timp de un an (de la 7 martie 2020 până la 7 martie 2021) polițiștii au înregistrat 22,9 mii de cazuri de nerespectare a legislației sanitare. Despre aceasta ne-a comunicat pentru NM Inspectoratul General al Poliției (IGP) prin intermediul platformei VreaunInfo.md.

IGP ne-a comunicat că în această perioadă, s-au înregistrat 414,6 mii de diferite contravenții. 22 936 dintre aceste cazuri vizează încălcarea măsurilor de carantină. Totodată, cei de la IGP au menționat că 801 procese-verbale cu privire la contravenții întocmite de polițiști au fost contestate în instanța de judecată.

În răspunsul oferit la solicitarea noastră nu s-a precizat, ce sancțiuni s-au stabilit pentru aceste contravenții. „În fiecare dintre aceste contravenții se stabilește o decizie individuală”, ne-au comunicat în răspunsul la solicitarea NM.

Menționăm că amenda pentru nerespectarea măsurilor de carantină constituie de la 2000 de lei până la 5000 de lei pentru persoanele fizice, iar pentru companii și întreprinderi – de la 10 000 de lei până la 35 000 de lei. Însă dacă nerespectarea a fost repetată, suma amenzii se majorează. Astfel, persoanele fizice pot fi amendate cu o sumă de la 15 000 de lei până la 25 000 de lei.

Amenzile pot fi contestate în decurs de 48 de ore din momentul întocmirii procesului-verbal. Decizia cu privire la amendă poate fi contestată și prin poșta electronică. Aceasta trebuie expediată către secția de poliție pe teritoriul căreia a avut loc contravenția. După aceasta, în decurs de 24 de ore, polițiștii trebuie să transmită plângerea în instanța de judecată. În instanță, această chestiune trebuie să fie examinată în decurs de 48 de ore.

De notat că la începutul pandemiei, în primăvara anului 2020, amenzile erau cu mult mai mari. Astfel, persoanele fizice puteau fi amendate cu o sumă care varia între 22 500 și 25 000 de lei, iar persoanele juridice – cu o sumă de la 50 000 până la 75 000 de lei. Ulterior, aceste amenzi au fost contestate la Curtea Constituțională, care le-a declarat excesive și parlamentul a redus mărimea amenzilor pentru nerespectarea legislației sanitare.

Acest material este realizat în cadrul campaniei de promovare organizată de către A.O. «Juriștii pentru Drepturile Omului» și este parte a proiectului «Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova» (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Britanică și implementat de Internews în Moldova și Freedom House, care are ca scop promovarea dezvoltării mass media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice.

Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar viziunea Ambasadei Britanice, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

Material de parteneriat

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

bbc.com/foto simbol

Confruntări la granița dintre Afganistan și Pakistan: ce spun părțile

În seara zilei de 11 octombrie, la granița dintre Afganistan și Pakistan au avut loc schimburi intense de foc, cu utilizarea mai multor tipuri de arme, inclusiv artilerie, scrie Reuters cu referire la surse din structurile de forță ale ambelor țări.

Reprezentanții Pakistanului au declarat că partea afgană a deschis focul neprovocat, la care militarii pakistanezi au răspuns „cu toată puterea”. Potrivit acestora, schimburile de foc au avut loc în mai mult de șase puncte de-a lungul graniței de 1.600 de kilometri dintre cele două țări.

În Afganistan s-a declarat că operațiunea a fost un răspuns la încălcarea spațiului aerian de către Pakistan. În această săptămână, guvernul „Taliban” a acuzat Pakistanul de încălcarea „teritoriului suveran” al Afganistanului, după ce la Kabul au avut loc două explozii.

Partea afgană a informat că luptele s-au încheiat la miezul nopții, ora locală. Autoritățile pakistaneze nu au răspuns încă solicitării Reuters de a confirma dacă confruntările au încetat.

euronews.ro/foto simbol

Reguli noi de intrare în UE: ce trebuie să știe cetățenii Republicii Moldova despre sistemul EES

Începând cu 12 octombrie 2025, în punctele de trecere a frontierei externe ale Uniunii Europene este implementat Sistemul de Intrare/Ieșire (Entry/Exit System – EES). Călătorii care părăsesc Republica Moldova prin punctul de trecere a frontierei „Costești” spre România sunt deja supuși noilor cerințe, a raportat duminică Poliția de Frontieră.

Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a declarat că acest sistem face parte din eforturile Uniunii Europene de modernizare și digitalizare a controlului la frontiere. Scopul său este să înregistreze datele despre intrarea, ieșirea și refuzul de intrare a cetățenilor din țări terțe (non-UE) în spațiul Schengen. EES se aplică tuturor cetățenilor din țări terțe, indiferent dacă au nevoie sau nu de viză pentru a călători în spațiul Schengen. În perspectivă, în cadrul acestui sistem, pașapoartele nu vor mai fi ștampilate, iar durata șederii va fi monitorizată electronic.

Ministerul Afacerilor Externe a precizat că sistemul se aplică cetățenilor statelor terțe (care nu fac parte din UE) ce efectuează șederi de scurtă durată (până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile) pe teritoriul Uniunii Europene. Țările europene care utilizează EES vor introduce sistemul treptat la frontierele lor externe, iar punerea deplină în aplicare este prevăzută până la 10 aprilie 2026. Pe durata perioadei de tranziție (aproximativ 6 luni), pașapoartele vor continua să fie ștampilate manual.

Astfel, cetățenii Republicii Moldova care călătoresc cu pașaportul biometric moldovenesc sunt supuși noilor reguli ale EES. În schimb, cei care au și cetățenia unui stat membru UE sau Schengen și călătoresc cu pașaportul acelui stat nu intră sub incidența sistemului EES.

Ce este nou în cadrul verificărilor la frontieră?

Persoana care ajunge pentru prima dată la un punct de trecere a frontierei de la lansarea EES va trebui să furnizeze date cu caracter personal. Agenții care se ocupă de controlul pașapoartelor vor scana amprentele digitale și vor fotografia fața acesteia. Aceste informații vor fi înregistrate într-un fișier digital, iar în perspectivă pașaportul nu va mai fi ștampilat.

Copiii sub 12 ani și persoanele pentru care preluarea amprentelor este fizic imposibilă nu trebuie să-și dea amprentele.

Dacă persoana a trecut deja frontierele țărilor europene care utilizează EES de mai multe ori de la lansarea sistemului, amprentele digitale și fotografia sa vor fi deja înregistrate în EES. În acest caz, agenții vor verifica doar amprentele și fotografia, ceea ce va necesita mai puțin timp. În cazuri rare, poate fi necesar ca datele persoanei să fie colectate și înregistrate din nou.

Astfel, Poliția de Frontieră a venit cu recomandări pentru cetățenii Republicii Moldova care călătoresc cu pașaportul biometric moldovenesc, pentru a evita întârzierile sau neînțelegerile la trecerea frontierei externe Schengen:

  • să se informeze din timp despre noile proceduri și cerințe din sursele oficiale ale UE;
  • să verifice valabilitatea pașaportului biometric și a altor documente de călătorie;
  • să manifeste răbdare și cooperare cu autoritățile de frontieră din statele UE în procesul de trecere a frontierei.

La Costești, primii călători au părăsit R. Moldova conform noilor reguli

Între timp, începând cu duminică, călătorii care ies din Republica Moldova prin punctul de trecere a frontierei „Costești” și se îndreaptă spre România sunt deja supuși noilor cerințe de intrare în spațiul Schengen, a raportat Poliția de Frontieră.

border.gov.md
border.gov.md
Diana Fetco / Facebook

(VIDEO) Trei ofițere de presă ale Poliției și-au donat părul femeilor care luptă cu cancerul

Trei ofițere de presă ale Poliției au ales să-și dăruiască părul femeilor diagnosticate cu cancer, afectate de pierderea podoabei capilare în urma tratamentelor oncologice. Inspectoratul General al Poliției a publicat imagini cu momentul tunderii, în care se vede cum ofițerele, care aveau părul lung, au fost tunse până aproximativ la jumătatea lungimii sau chiar mai scurt.

„Un gest născut din inimă și din dorința ca altcineva să se poată privi din nou în oglindă fără teamă. Pentru Femeia care și-a pierdut părul, dar nu și curajul. Pentru cea care plânge în tăcere, dar zâmbește copiilor săi. Sperăm că exemplul lor va inspira și alte femei să dăruiască, la rândul lor, o parte din frumusețea și bunătatea pe care o poartă”, se arată în mesajul Inspectoratului.

În februarie 2025, Ministerul Sănătății raporta că, în ultimele decenii, se constată o creștere a indicilor morbidității și mortalității prin cancer în mai multe țări, inclusiv în Republica Moldova. Anual, la nivel național, sunt înregistrate aproximativ 10.000 de cazuri de tumori maligne. Tumorile ocupă locul al doilea printre principalele cauze de deces din rândul bolilor netransmisibile, constituind 12,6% din mortalitatea generală.

Recent, la 1 octombrie, a fost marcată Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului mamar — una dintre cele mai răspândite afecțiuni oncologice în rândul femeilor. În fiecare an, în Republica Moldova sunt diagnosticate peste o mie de cazuri noi, iar fiecare a opta femeie riscă să se confrunte cu această boală. Cancerul mamar poate apărea și la vârste tinere, însă cel mai frecvent se manifestă după vârsta de 50 de ani.

Deținut din Chișinău, căutat de organele de drept: muncea în afara penitenciarului fără escortă

Un deținut care își ispășea pedeapsa în Penitenciarul nr. 9 – Pruncul, cu sediul în municipiul Chișinău, este căutat de organele de drept. Se întâmplă după ce, beneficiind de dreptul de a munci în afara penitenciarului – fără pază și escortă, s-a constatat absența acestuia. Informația a fost comunicată pentru NewsMaker de purtătorul de cuvânt al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Mihai Rotaru.

Potrivit reprezentantului ANP, deținutul își ispășea pedeapsa în sectorul de tip deschis al Penitenciarului nr.9-Pruncul. Acesta beneficia de dreptul de a munci în afara penitenciarului, fără pază și escortă.

„Imediat după constatarea absenței neautorizate, au fost inițiate măsurile legale necesare pentru identificarea și reținerea persoanei, în cooperare cu organele de drept competente”, a comunicat reprezentantul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Deținutul a fost condamnat anterior pentru trecerea ilegală a frontierei de stat. A primit o pedeapsă de 1 an de privațiune de libertate, cu executarea în penitenciar de tip deschis. Termenul de finalizare a pedepsei este iulie 2026.

Colaj NM

Cerbul implicat în accidentul din Călărași a murit: era din specia nobilă

Cerbul implicat în accidentul din raionul Călărași era din specia nobilă și a murit din cauza rănilor suferite. Informația a fost comunicată pentru NewsMaker de purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General al Poliției, Mariana Bețivu.

Potrivit reprezentantei Poliției, accidentul s-a produs pe 11 octombrie, în jurul orei 06:55, în apropierea satului Bahmut, raionul Călărași.

Cerbul nobil a fost lovit de automobilul de model Dacia Duster, condus de un bărbat în vârstă de 66 de ani.

„În urma impactului, nicio persoană nu a avut de suferit. Animalul a decedat la scurt timp din cauza rănilor suferite. La fața locului au intervenit polițiștii și reprezentanții serviciilor abilitate, pentru stabilirea tuturor circumstanțelor”, a comunicat purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General al Poliției.

Amintim că accidentul a fost raportat de șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Ion Bulmaga, care a publicat imagini cu cerbul și cu o mașină avariată.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: