www.aa.com

Vladimir Putin: „Rusia nu vrea război şi e pregătită să continue negocierile”

Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat că Rusia nu vrea război şi doreşte „să continue lucrul în comun” cu Occidentul asupra securităţii europene şi pentru dezamorsarea crizei legate de Ucraina. Totodată, Putin a dar a descris situaţia din estul separatist prorus al acestei ţări drept un „genocid”.

„Dorim noi război? Desigur că nu. De aceea am avansat propuneri pentru un proces de negociere, al cărui rezultat trebuie să fie un acord care să răspundă intereselor tuturor părţilor. Am fost deja martorii unui război în Europa declanşat de blocul NATO împotriva Iugoslaviei. O mare operaţiune militară cu bombardamente împotriva uneia dintre capitalele europene, Belgrad”, a declarat Vladimir Putin la o conferinţă de presă comună la Moscova cu cancelarul german Olaf Scholz, citat de Agerpres.

El a confirmat retragerea parţială a trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina, dar a acuzat totodată Occidentul că nu a venit cu un răspuns constructiv la cererile Rusiei privind securitatea europeană şi că încearcă să-şi consolideze securitatea în detrimentul Rusiei. Moscova „nu poate închide ochii la modul în care SUA şi NATO tratează principiul indivizibilităţii securităţii”, a subliniat Putin.

Întrebat la conferinţa de presă dacă Rusia va continua retragerea trupelor concentrate în apropierea Ucrainei, liderul de la Kremlin a răspuns că aceasta va depinde de evoluţia situaţiei. „Cum va acţiona Rusia ? Conform planului. Şi din ce este compus acesta? Din situaţia reală de pe teren. Cine poate spune cum va evolua situaţia ? Nimeni, deocamdată. Nu depinde doar de noi”, a explicat Putin.

După ce a comasat importante forţe militare la frontiera ucraineană, Rusia a transmis Statelor Unite şi NATO o serie de cereri privind arhitectura de securitate europeană, printre care se regăsesc încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat la ea după 1997.

În declaraţia dată marţi, Putin a spus că doreşte continuarea negocierilor asupra acestor cereri, menţionând de asemenea ca subiect distinct controlul rachetelor cu rază intermediară de acţiune.

„Suntem pregătiţi să continuăm lucrul în comun. Suntem pregătiţi să mergem pe calea negocierii”, a afirmat liderul de la Kremlin.

El şi-a exprimat în mod special nemulţumirea faţă de situaţia din cele două republici separatiste proruse din estul Ucrainei, Doneţk şi Lugansk, unde în opinia sa are loc un „genocid” şi a insistat ca acest conflict să fie soluţionat în cadrul procesului de pace prevăzut de acordurile de la Minsk.

Moscova acuză Kievul că nu respectă acordurile de la Minsk prin refuzul adoptării unei reforme constituţionale care să acorde un statut special Donbasului şi de asemenea prin refuzul de a discuta cu cele două republici autoproclamate.

Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a declarat săptămâna trecută că Ucraina nu va negocia direct cu separatiştii şi nu va accepta interpretarea Rusiei asupra acestor acorduri.

Cancelarul german Olaf Scholz, care luni a fost la Kiev înainte să vină la Moscova, a declarat că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a promis că va prezenta actele normative privind statutul special al Donbasului.

Deputaţii ruşi au votat marţi un apel adresat preşedintelui Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa celor două republici care compun Donbasul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Bugetul pentru alegerile din Găgăuzia, votat. De ce soarta scrutinului rămâne, chiar și așa, incertă?

Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a aprobat în ședința de 12 ianuarie, bugetul pentru organizarea alegerilor regionale și întreținerea autorității electorale a autonomiei, scrie gagauzinfo.md. Pentru primul tur al scrutinului programat pe 22 martie au fost alocați 4,3 milioane de lei, iar pentru funcționarea Consiliului Electoral al Găgăuziei în 2026 – 1,7 milioane de lei. Decizia a fost adoptată cu 22 de voturi pentru și o singură abținere.

Ședința de luni a fost tensionată din cauza unor dispute privind statutul autorității electorale centrale. Deputatul Ivan Dimitroglou a acuzat conducerea temporară a APG și un grup de deputați că au întârziat alegerea membrilor Comisiei, care ar fi trebuit să aibă loc încă în noiembrie 2025. Președintele interimar al APG, Nikolai Ormanji, a spus că bugetul nu a ridicat probleme, iar conflictul a fost provocat de solicitarea Biroului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat.

Biroul a cerut ca APG să anuleze deciziile privind alegerea membrilor CEC și să redenumească Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei în „Consiliul Electoral Central”, susținând că deciziile ar fi ilegale.

Deputații Alexandr Tarnavschii și Mihail Jelezoglo s-au pronunțat în favoarea schimbării, însă majoritatea aleșilor s-au opus categoric, calificând modificarea drept un pas spre „cedarea competențelor” autonomiei. În plus, deputații Demian Karaseni și Petru Fazly au subliniat că instanța a restabilit anterior „CEC Găgăuzia” exact în această formulare, ceea ce confirmă legalitatea deciziei APG.

În final, APG a respins cererea Biroului Teritorial al Cancelariei de Stat de anulare a deciziilor privind componența CEC, iar decretul a intrat în vigoare imediat după adoptare.

Mandatul expirat al APG

Șeful Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, Serghei Cernev, a declarat pentru pentru Teleradio-Moldova că, după intrarea în vigoare a noului Cod electoral al Republicii Moldova, legislația locală a Găgăuziei ar fi trebuit ajustată, pentru că legea națională are prioritate. Cernev a explicat că, în prezent, mandatul Adunării Populare este expirat, iar aceasta nu mai poate adopta modificări legislative, ci doar hotărâri, ceea ce creează un vid juridic care ar putea afecta organizarea alegerilor programate pentru 22 martie.

În aceste condiții, Cernev a sugerat că, în scenarii extreme, organizarea alegerilor ar putea fi preluată de Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău, dacă instanța ar admite cererea Cancelariei și ar constata neconformitatea legislației locale.

Această posibilitate este însă respinsă de Comisia Electorală Centrală. Vicepreședintele instituției, Pavel Postica, a explicat pentru TRM, că CEC nu poate prelua organizarea alegerilor din autonomia găgăuză, care rămâne responsabilitatea Consiliului Electoral al Găgăuziei. Potrivit acestuia, CEC poate interveni doar punctual, pentru a debloca anumite procese, dar nu poate înlocui autoritățile electorale locale.

În ceea ce privește refuzul deputaților APG de a redenumi organul electoral în „Consiliu Electoral”, Postica a menționat că această dispută va fi soluționată în instanță.


***
Procesul de organizare a alegerilor în Găgăuzia a fost tensionat încă de la începutul anului. Pe 5 ianuarie, ședința APG la care trebuia aprobat devizul cheltuielilor pentru alegeri nu a avut loc din lipsă de cvorum. Președintele interimar Ormanji a acuzat atunci, un posibil „sabotaj” și a cerut mobilizarea deputaților pentru ședința din 12 ianuarie, subliniind că neaprobarea bugetului ar putea pune în pericol scrutinul din 22 martie.

Potrivit lui Ormanji, termenul limită de aprobare a devizului era de 20 ianuarie. Respectiv, pe 21 ianuarie trebuie să înceapă campania electorală.

„De acestea se ocupă Comisia Electorală Centrală, nu vreau să mă implic acolo. Dar toate acțiunile Comisiei Electorale Centrale trebuie să fie susținute financiar”, a explicat președintele interimar al APG.

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei sunt programate pentru 22 martie. Mandatul actualei legislaturi a APG a expirat încă în noiembrie 2025. Alegerile nu au fost stabilite la termen din cauza dizolvării și, ulterior, a restabilirii Comisiei Electorale Centrale a autonomiei. Mai multe detalii despre această criză, NM a scris AICI.

Reamintim, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată pe 5 august 2025 la șapte ani și jumătate de închisoare, într-un penitenciar de tip semideschis. În prezent, cauza este examinată de Curtea de Apel Chișinău. Dacă instanța va menține sentința, Guțul își va pierde funcția, iar în autonomie vor avea loc alegeri anticipate pentru funcția de bașcan.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: