Putin le-a dat trei zile Guvernului, BCR și Gazpromului pentru trecerea la plata în ruble pentru gazul livrat „țărilor neprietene”

Președintele Federației Ruse Vladimir Putin a cerut Guvernului, Băncii Centrale a Rusiei și „Gazpromului” să definitiveze, până pe 31 martie, sistemul care va permite trecerea la plata în ruble rusești pentru gazul livrat „țărilor neprietene”, informează RIA Novosti pe 31 martie. Moldova nu intră în lista prezentată anterior.

Până pe 31 martie, autoritățile de la Moscova trebuie să încheie toate procedurile necesare, pentru ca țările „neprietene” cu Rusia să fie nevoite să achite în ruble rusești pentru gazul livrat de „Gazprom”. Solicitarea a fost enunțată, luni, de sursele mass media de la Moscova.

Amintim că Vladimir Putin a anunțat pe 23 martie că țările „neprietene” cu Rusia vor trebui să achite pentru gaz în ruble și nu în valută străină.

Pe 7 martie, Guvernul de la Moscova a publicat lista țărilor „neprietenoase” cu Rusia. Documentul a fost semnat de către prim-ministrul rus Mihail Mișustin. În listă sunt incluse câteva zeci de țări, nu și Moldova. Documentul le permite cetățenilor ruși, companiilor și organelor de stat, care au datorii față de creditori din aceste țări, să le achite în ruble rusești. Pentru asta, datornicii trebuie să solicite băncilor rusești crearea unui cont special în ruble pe numele creditorului și să transfere acolo mijloacele financiare.

Vicepremierul Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a dat asigurări că decizia Rusiei nu va afecta Republica Moldova. În plus, potrivit autorităților, contractul dintre „Moldovagaz” și „Gazprom” prevede posibilitatea achitării în dolari, euro sau ruble.

Alegeri 2025

Vlah cere test cu detectorul de minciuni pentru Grosu. PAS: „Nu răspundem în fața alternativelor lui Putin”

Doina Buruiană
| 24 iulie, 2025
13:07

Lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, l-a invitat pe Igor Grosu, lider al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) să răspundă la un test cu detectorul de minciuni. Politiciana vrea să-i adreseze zece întrebări legate de alegerile parlamentare din 28 septembrie, subliniind că acesta ar fi „singurul mod prin care poate fi demonstrată corectitudinea scrutinului”.

„Poporul nu mai crede în alegeri corecte, iar singura cale prin care conducerea PAS poate demonstra contrariul este să treacă testul cu detectorul de minciuni”, a scris Vlah într-o postare pe rețelele sociale.

Întrebările adresate de Irina Vlah lui Igor Grosu vizează, printre altele, presupuse „intenții de fraudare a alegerilor, influența asupra Curții Constituționale, controlul asupra mass-mediei și folosirea instituțiilor statului împotriva oponenților politici”.

„Se pregăteşte PAS să fraudeze alegerile parlamentare din data de 28 septembrie 2025? Variante de răspuns: DA sau NU.

Este Comisia Electorală Centrală sub controlul PAS? Variante de răspuns: DA sau NU.

Controlează PAS în totalitate Curtea Constituţională? Variante de răspuns: DA sau NU.

Vor fi folosite în aceste alegeri împotriva oponenţilor politici astfel de instituţii ca: SIS, Poliţia, Procuratura, instanţele judecătoreşti? Variante de răspuns: DA sau NU.

Vor fi folosiţi reprezentanţii corpului diplomatic pentru fraudarea alegerilor în secţiile de votare de peste hotare? Variante de răspuns: DA sau NU.

Este controlată de către PAS cea mai mare parte a presei şi va fi folosită în campania electorală? Variante de răspuns: DA sau NU.

Intenţionează PAS să folosească Sistemul Informaţional de Stat „Alegeri”, trecut în administrarea STISC, pentru a falsifica rezultatele alegerilor? Variante de răspuns: DA sau NU.

Va folosi PAS, contrar legislaţiei, imaginea liderilor străini pentru a-şi face campanie electorală? Variante de răspuns: DA sau NU.

Va continua PAS persecutarea cetăţenilor cu alte viziuni politice pentru a-i determina să nu participe la vot în alegerile parlamentare? Variante de răspuns: DA sau NU.

Va anula PAS, prin intermediul Curţii Constituţionale, rezultatele alegerilor parlamentare, dacă acestea nu-i vor conveni? Variante de răspuns: DA sau NU.”

În context, NewsMaker a solicitat un comentariu din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

„PAS răspunde în fața oamenilor. Nu în fața alternativelor lui Putin al căror unic scop este să dea pe tavă țara noastră Rusiei, s-o îngenuncheze și să o țină în izolare”, a declarat Adriana Vlas, purtătoarea de cuvânt a partidului.

***

Precizăm că Irina Vlah și-a început cariera politică în Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Aceasta a reprezentat formațiunea în Parlament din 2005 până în 2014. În anul 2014, Vlah a părăsit fracțiunea comuniștilor, acuzând-o de colaborare cu alianțele pro-europene de atunci, iar în 2015 a ieșit inclusiv din PCRM.

Vlah a concurat pentru prima dată la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei în 2015, în calitate de candidat independent, susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Vlah a câștigat scrutinul respectiv, dar și pe următorul, conducânt astfel autonomia găgăuză până în 2023. După încheierea celui de-al doilea mandat de guvernatoare, a declarat în repetate rânduri că nu va ieși din politică, a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să scrie și să vorbească în limba română și chiar și-a scris o autobiografie. Atunci, mulți experți au început să vorbească despre ambițiile prezidențiale ale Irinei Vlah.

Irina Vlah a candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova în scrutinul din 20 octombrie 2024. Potrivit rezultatelor finale, ea a acumulat circa 83 mii de voturi, adică aproape 5,4% din sufragii, nereușind să ajungă în turul II de scrutin.

În noiembrie 2024, ️Irina Vlah a anunțat constituirea Partidului Republican „Inima Moldovei”.

Pe 22 iulie, președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, președinta Partidului Republican „Inima Moldovei” (PRIM), Irina Vlah, președintele Partidului „Pentru Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, și președintele Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), Vladimir Voronin, au anunțat într-o conferință de presă, că planifică să participe împreună la alegerile parlamentare din toamnă. Cele patru formațiuni politice, care au viziuni pro-ruse, intenționează să creeze un bloc electoral.