thenation.com

„Putin nu a glumit”. Biden a evaluat riscul unui „Armagedon” nuclear ca fiind cel mai mare de la criza rachetelor din Cuba

Președintele Joe Biden a declarat joi că riscul de „Armagedon” nuclear este la cel mai înalt nivel de la criza rachetelor cubaneze din 1962, în timp ce oficialii ruși vorbesc despre posibilitatea de a folosi arme nucleare tactice după ce au suferit eșecuri masive în invazia de opt luni a Ucrainei, transmite BBC.

Vorbind la o strângere de fonduri, Biden a spus că președintele rus Vladimir Putin este „un tip pe care îl cunoaște destul de bine”, iar liderul rus „nu a glumit când a vorbit despre utilizarea armelor nucleare tactice sau a armelor biologice sau chimice. ”

Biden a adăugat: „Nu ne-am confruntat cu perspectiva Armaghedonului de la Kennedy și criza rachetelor din Cuba”. El a sugerat că amenințarea din partea lui Putin este reală „pentru că armata lui are performanțe semnificative scăzute”.

Oficialii americani au avertizat de luni de zile cu privire la perspectiva că Rusia ar putea folosi arme de distrugere în masă în Ucraina, deoarece s-a confruntat cu o serie de eșecuri strategice pe câmpul de luptă, deși remarcile lui Biden au marcat cele mai dure avertismente emise până acum de guvernul SUA cu privire la mizele nucleare.

Nu este clar dacă Biden se referea la vreo nouă evaluare a intențiilor Rusiei, potrivit CNBC. Chiar săptămâna aceasta, oficialii americani au spus că nu au văzut nicio modificare a forțelor nucleare ale Rusiei care ar necesita o schimbare în postura de alertă a forțelor nucleare americane.

„Nu am văzut niciun motiv pentru a ne ajusta propria poziție strategică nucleară și nici nu avem indicii că Rusia se pregătește să utilizeze iminent arme nucleare”, a declarat marți Karine Jean-Pierre, secretarul de presă al Casei Albe.

Confruntarea de 13 zile din 1962, care a urmat descoperirii de către SUA a desfășurării secrete de către Uniunea Sovietică a armelor nucleare în Cuba, este considerată de experți drept cel mai aproape moment de anihilarea nucleară în lume. Criza din timpul administrației președintelui John F. Kennedy a declanșat o concentrare reînnoită asupra controlului armelor de ambele părți ale Cortinei de Fier.

Biden a contestat, de asemenea, doctrina nucleară rusă, avertizând că utilizarea unei arme tactice cu randament redus ar putea scăpa rapid de sub control spre distrugere globală.

„Nu cred că există posibilitatea de a folosi cu ușurință o armă nucleară tactică și de a nu ajunge la Armaghedon”, a spus Biden. „Acesta este ceva cu care suntem toţi de acord, o luăm foarte în serios și comunicăm direct cu Rusia, inclusiv despre tipul de răspunsuri decisive pe care le-ar avea Statele Unite dacă ar merge pe acel drum întunecat”, a spus Sullivan.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat joi că Putin a înțeles că „lumea nu va ierta niciodată” un atac nuclear rusesc.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

„Ce s-a întâmplat în Transnistria nu a fost deloc diferit de ce e în Ucraina”: Dispute în Parlament între PAS și PCRM

Parlamentul a ratificat în prima lectură Convenția privind instituirea Comisiei internaționale de reclamații pentru Ucraina, care va permite solicitarea despăgubirilor pentru prejudiciile provocate de agresiunea Rusiei. Proiectul a stârnit critici din partea deputaților comuniști, care au invocat statutul de neutralitate al Republicii Moldova și au criticat, totodată, prevederea potrivit căreia țara va trebui să contribuie financiar la viitoarea comisie. În replică, un deputat PAS a spus că inițiativă privind instituirea unei comisii ar trebui preluată și în cazul Republicii Moldova, „pentru că ceea ce s-a întâmplat în regiunea transnistreană nu a fost deloc diferit de ceea ce se întâmplă în Ucraina”.

Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției a fost prezentat de secretarul de stat la ministerul Justiției, Lilian Apostol.

În timpul discuțiilor asupra proiectului, deputata comunistă Inga Sibova a declarat că în Constituție este consfințit statutul de neutralitate și l-a întrebat pe secretarul de stat cum comentează faptul că, prin ratificarea Convenției, care va permite Ucrainei să solicite despăgubiri de la Federația Rusă, „noi aderăm în favoarea unei părți”.

Secretarul de stat a spus că aderarea la Convenție nu este în contradicție cu clauza de neutralitate a Republicii Moldova.

Ulterior, deputatul PAS Ion Babici a reacționat la declarațiile parlamentarei comuniste despre statutul de neutralitate. „Spuneți-ne, vă rog, ce fel de statut de neutralitate avem noi când pe teritoriul nostru este armata a 14-a? Eu cred că noi suntem nu numai moral obligați să votăm ratificarea convenției, dar și factologic. (…) Cred că această inițiativă poate fi preluată și de Moldova și, la rândul nostru, tot putem constitui sau cere suportul statelor din întreaga lume să constituie o comisie care să înainteze la fel acele reclamații pentru Moldova în raport cu daunele care le-a adus Federația Rusă Republicii Moldova. Eu chiar cer deputaților noștri din comisia relații externe să gândească la aceasta inițiativă. (…) Pentru că ceea ce s-a întâmplat în regiunea transnistreană nu a fost deloc diferit de ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a comunicat Babici.

În timpul discuțiilor asupra proiectului, deputata comunistă Diana Caraman a întrebat secretarul de stat care va fi contribuția financiară a Republicii Moldova în cadrul noii comisii.

Potrivit lui Lilian Apostol, „contribuția Republicii Moldova urmează să fie stabilită la cota minimă” și „va fi achitată din bugetul de stat”. Secretarul a spus că vor fi și cheltuieli legate de deplasarea delegaților pentru lucrările organelor comisiei.

În contextul afirmațiilor despre contribuția financiară, Caraman a spus că „nu ne ajung bani pentru programe sociale”, însă „în schimb pentru o obligație internațională avem”. „Ce legătură are Moldova cu asta? (…) Moldova nu trebuie să plătească pentru ambițiile externe ale PAS”, a mai declarat deputata comunistă.

A criticat prevederea despre contribuții și deputata Inga Sibova.

„Când am plătit cotizații că eram membri ai CSI, nu ați pus întrebări dacă banii aceștia erau de folos pentru Republica Moldova”, a reacționat deputatul PAS Ion Babici.

Despre proiect

Potrivit secretarului de stat, la această etapă, Convenția privind instituirea Comisiei a fost semnată de 32 de state, inclusiv Republica Moldova. Opt dintre state au finalizat deja procedura de ratificare. Secretarul de stat a precizat că, prin ratificarea Convenției, Republica Moldova se va alătura acestor state. Comisia își va începe activitatea, după ratificarea Convenției de către cel puțin 25 de state sau organizații regionale.

Conform Parlamentului, Comisia va fi un instrument juridic internațional prin care Ucraina și cetățenii ei vor putea solicita despăgubiri, în conformitate cu principiile dreptului internațional, pentru prejudiciile provocate de agresiunea Federației Ruse începând cu 24 februarie 2022. Acestea includ pierderi de vieți omenești, distrugerea infrastructurii, precum și daune aduse proprietăților. Cereri de compensare vor putea fi depuse atât de persoane fizice și juridice afectate, cât și de statul ucrainean, inclusiv de autoritățile regionale și locale.

Proiectul a fost susținut, în prima lectură, de 54 de deputați PAS, 5 deputați „Democrația Acasă” și 4 deputați „Alternativa”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: