Politică

Radu Marian, replică după ce a fost acuzat că ar promova insistent un proiect de lege „dubios”, legat de portul Giurgiulești

Stela Untila
| 26 iulie, 2022
11:07

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Radu Marian a publicat pe rețelele de socializare precizări cu privire la proiectul de lege care prevede că, atât proprietarii de teren, cât și alți deținători ai dreptului de construire, cum ar fi superficiarii, vor putea solicita acte permisive pentru construcție pe teritoriul Zonelor economice libere (ZEL). Reacția vine după ce o redacție de presă a publicat un material, prin care trei deputați PAS, inclusiv Radu Marian, sunt acuzați că ar „promova insistent” interesele Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu privire la terenul pe care este amplasat portul Giurgiulești.

Ce s-a întâmplat?

În dimineața de 26 iulie, pe portalul realitatea.md a fost publicat un articol cu titlul „DOC Proiect de lege dubios: Republica Moldova riscă să rămână fără terenul Portului Giurgiulești”. Autorul, al cărui nume nu este indicat, menționează că, prin modificarea legii cu privire la Zonele Economice Libere, „pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, se oferă dreptul de concesiune a terenului pe care sunt amplasate construcțiile agenților economici rezidenți”. Redacția îi acuză pe deputații PAS Radu Marian, Valentina Manic și Marina Morozova că ar promova „insistent” proiectul de lege, în spatele căruia ar fi BERD. Mai exact, datorită noii inițiatie, statul ar putea pierde dreptul de proprietate asupra terenului pe care este amplasat Portul Giurgiulești.

De menționat că în articol lipsește punctul de vedere al celor trei parlamentari vizați, dar și cei ai Băncii Europene. Potrivit redacției, deputații nu au răspuns la solicitarea de a comenta informațiile, la fel ca și Ministerul Economiei.

Reacția lui Radu Marian

Deputatul PAS Radu Marian a publicat un comentariu pe rețelele de socializare. Acesta a argumentat că proiectul de lege votat în prima lectură, săptămâna trecută, vine să ofere companiilor din Zone Economice Libere care au primit deja drept de construcție de la proprietarul terenului (dreptul de superficie, introdus în Codul Civil în 2019), să poată solicita acte permisive, certificate de urbanism etc., pentru ca acestea să poată construi obiecte industriale. Însă există o altă prevedere din lege, apărută în 2020, care stabilește că doar proprietarul terenului poate solicita acte permisive, nu și cel care are drept de construcție.

„După cum vedeți, situația asta a creat o disonanță legală. De aceea, proiectul vine să clarifice cine are dreptul de a solicita acte permisive pentru construcție. Proiectul nu reglementează în niciun fel dreptul de proprietate, concesiune sau modalitatea de autorizare a unei construcții – așa cum insinuează articolul dat. Mi se pare logic că dacă eu am deja drept de construcție, să am dreptul să cer acte permisive pentru a construi ceva”, a precizat parlamentarul.

Radu Marian a subliniat că proiectul a apărut urmare a discuțiilor avute cu Ministerul Economiei, care vin să deblocheze investiții importante pentru Moldova.

„Cât despre Portul Giurgiulești, din păcate statul a pierdut controlul acestuia din cauza acțiunilor comuniștilor și democraților din trecut. Regret că instituția mass-media respectivă este folosită acum pentru niște reglări de conturi între cei care se ceartă acum pentru controlul asupra Portului. Eu personal îmi doresc ca Portul să revină sub controlul statului și sper să reușim acest lucru. Totodată, pentru a doua lectură, vom analiza suplimentar prevederile proiectului și îl vom ajusta, pentru a exclude riscul de abuz”, a conchis deputatul PAS.

Proiectul de lege

În data de 21 iulie, Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul de modificare a Legii cu privire la zonele economice libere, Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și Codului Contravențional. Acesta prevede că atât proprietarii de teren, cât și alți deținători ai dreptului de construire, cum ar fi superficiarii, vor putea solicita acte permisive pentru construcție pe teritoriul Zonelor economice libere (ZEL).

Autorii inițiativei legislative – deputații Radu Marian, Valentina Manic și Marina Morozova propun ca administrațiile ZEL să poată cesiona dreptul de superficie, care reprezintă un drept real imobiliar de a poseda și folosi terenul altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcţii sau exploatării unei construcții existente. Potrivit autorilor, modificările propuse vor contribui la deblocarea situației, în care mai mulți agenți economici înregistrați în ZEL se confruntă cu impedimente legate de obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire. Obiectivul final este încurajarea dezvoltării proiectelor investiționale ale companiilor locale și străine, înregistrate în ZEL.

În mai 2021, BERD a achiziționat 100% din capitalul grupului de companii Danube Logistics (Danube Logistics Group), operatorul Portului Internaţional Liber Giurgiulești. Anterior, fostul acționar – compania „Bemol” din Moldova, care deține o rețea de stații PECO, a acuzat oficiul local al BERD că i-a împiedicat să-și returneze fondurile investite cândva în port. Mai multe detalii despre disputele de cândva dintre foștii și actualii proprietari ai portului Giurgiulești puteți citi în articolul „BERD luat în port. Scandalul despre portul Giurgiulești a izbucnit cu o nouă putere”.

La sfârșitul lunii iunie 2022, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a obținut o decizie de judecată pentru a sechestra active de 150 de milioane de lei din capitalul social al companiei care gestionează Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti. Procuratura spune că sechestrul a fost aplicat pentru a preveni înstrăinarea de bunuri și „asigurarea reparării prejudiciului cauzat de către foști factori de decizie în cadrul companiei Bemol”.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a avertizat că sechestrul aplicat de procurorii afectează dezvoltarea portului într-un moment în care acesta devine un element important în efortul global de organizare a exportului de cereale din Ucraina.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

BERD, Giurgiulești, radu marian, Realitatea, top

Știri similare

Video

(VIDEO) Centrul „Eugen Doga”, în ruine/ NewsMaker a prezentat un film despre Bălți/ Iranul, atacat de Israel

Viață

Doi bărbați din Hîncești, reținuți: sunt suspectați că au tăiat lăbuțele unui câine și l-au aruncat în tomberon. Ce riscă

Parteneriat

Viitorul vinului: De ce nu trebuie ratat Congresul Internațional al Viei și Vinului de la Chișinău

P.
| 13 iunie, 2025
14:59

Luni, 16 iunie, va fi dat startul Congresului Mondial al Viei și Vinului, care se desfășoară în premieră în Republica Moldova. La eveniment sunt așteptați peste 500 de participanți, cercetători, viticultori, oenologi, producători și decidenți politici din 51 de țări membre ale Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV). Printre aceștia se numără John Barker, director general al OIV, Yvette van der Merwe, președinta OIV, Ludmila Catlabuga, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare și alții.

La Congres vor participa și experți din Republica Moldova, care vor prezenta cele mai recente studii și rezultate ale cercetărilor aplicate în viticultură și vinificație, contribuind astfel la promovarea expertizei științifice locale pe plan internațional.

„Comunicările savanților noștri sunt aliniate tematicii Congresului și reflectă cele mai stringente provocări din viticultură, oenologie, economie și nutriție. Vom avea intervenții valoroase despre soiuri rezistente la schimbările climatice, viticultura de precizie, construirea lanțurilor valorice durabile în industria vinului, digitalizarea și automatizarea proceselor oenologice, cadrul legal privind producerea și promovarea băuturilor alcoolice. Un subiect de interes va fi și legătura dintre consumul responsabil de vin și sănătate, precum și utilizarea subproduselor vinicole în produse funcționale cu potențial benefic pentru organism. Discuțiile vor include și potențialul soiurilor autohtone, precum Rara Neagră și Feteasca Neagră, în contextul tendințelor actuale din industrie, precum viticultura de precizie, utilizarea datelor climatice pentru prevenirea bolilor viței-de-vie sau integrarea inteligenței artificiale în procesul de asamblare a vinurilor”, a menționat Gheorghe Arpentin, președinte al Comitetului Științific al OIV, profesor universitar și doctor habilitat în științe tehnice.

Congresul se va axa pe tema: „Trasarea viitorului vinului: Îmbrățișarea rezilienței, creșterea valorii, încurajarea inovației”. De asemenea, în cadrul evenimentului vor fi organizate patru paneluri de discuții, în cadrul cărora vor fi abordate peste 300 de teme de importanță mondială din sector. Dintre acestea, 29 vor fi prezentate de cercetători moldoveni din domeniul viticulturii și sectoarelor conexe.

Agenda și programul științific al evenimentului pot fi consultate aici: https://oiv2025.md/schedule/scientific-program/

Sesiunile de discuții vor avea loc pe 16, 17 și 18 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău și maib park. Pe lângă acestea, vor avea loc mai multe vizite tehnice la cele mai renumite vinării din Republica Moldova și o cină festivă.

Pachetele de participare pot fi procurate online, pe site-ul oficial al Congresului – https://oiv2025.md/packages-available/

Tot cu ocazia evenimentului, Grădina Publică „Ștefan cel Mare” din Chișinău va fi amenajată cu zone foto și compoziții artistice tematice, iar pe Aleea Clasicilor va fi prezentată o expoziție cu cele mai reprezentative soiuri de viță-de-vie pentru țara noastră. Totodată, în prima zi a Congresului, 15 vinării din țară vor avea posibilitatea să prezinte în fata experților internaționali produsele vitivinicole care au obținut numeroase premii la concursuri internaționale.

Evenimentul este organizat de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV). Republica Moldova este membră a Organizației Internaționale a Viei și Vinului din 3 aprilie 2001, fiind prima țară din CSI care a aderat la OIV. În 2024, Organizația Internațională a Viei și Vinului a marcat 100 de ani, iar congresul din Moldova deschide cel de-al doilea centenar al organizației.