Politică

Radu Marian, replică după ce a fost acuzat că ar promova insistent un proiect de lege „dubios”, legat de portul Giurgiulești

Stela Untila
| 26 iulie, 2022
11:07

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Radu Marian a publicat pe rețelele de socializare precizări cu privire la proiectul de lege care prevede că, atât proprietarii de teren, cât și alți deținători ai dreptului de construire, cum ar fi superficiarii, vor putea solicita acte permisive pentru construcție pe teritoriul Zonelor economice libere (ZEL). Reacția vine după ce o redacție de presă a publicat un material, prin care trei deputați PAS, inclusiv Radu Marian, sunt acuzați că ar „promova insistent” interesele Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu privire la terenul pe care este amplasat portul Giurgiulești.

Ce s-a întâmplat?

În dimineața de 26 iulie, pe portalul realitatea.md a fost publicat un articol cu titlul „DOC Proiect de lege dubios: Republica Moldova riscă să rămână fără terenul Portului Giurgiulești”. Autorul, al cărui nume nu este indicat, menționează că, prin modificarea legii cu privire la Zonele Economice Libere, „pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, se oferă dreptul de concesiune a terenului pe care sunt amplasate construcțiile agenților economici rezidenți”. Redacția îi acuză pe deputații PAS Radu Marian, Valentina Manic și Marina Morozova că ar promova „insistent” proiectul de lege, în spatele căruia ar fi BERD. Mai exact, datorită noii inițiatie, statul ar putea pierde dreptul de proprietate asupra terenului pe care este amplasat Portul Giurgiulești.

De menționat că în articol lipsește punctul de vedere al celor trei parlamentari vizați, dar și cei ai Băncii Europene. Potrivit redacției, deputații nu au răspuns la solicitarea de a comenta informațiile, la fel ca și Ministerul Economiei.

Reacția lui Radu Marian

Deputatul PAS Radu Marian a publicat un comentariu pe rețelele de socializare. Acesta a argumentat că proiectul de lege votat în prima lectură, săptămâna trecută, vine să ofere companiilor din Zone Economice Libere care au primit deja drept de construcție de la proprietarul terenului (dreptul de superficie, introdus în Codul Civil în 2019), să poată solicita acte permisive, certificate de urbanism etc., pentru ca acestea să poată construi obiecte industriale. Însă există o altă prevedere din lege, apărută în 2020, care stabilește că doar proprietarul terenului poate solicita acte permisive, nu și cel care are drept de construcție.

„După cum vedeți, situația asta a creat o disonanță legală. De aceea, proiectul vine să clarifice cine are dreptul de a solicita acte permisive pentru construcție. Proiectul nu reglementează în niciun fel dreptul de proprietate, concesiune sau modalitatea de autorizare a unei construcții – așa cum insinuează articolul dat. Mi se pare logic că dacă eu am deja drept de construcție, să am dreptul să cer acte permisive pentru a construi ceva”, a precizat parlamentarul.

Radu Marian a subliniat că proiectul a apărut urmare a discuțiilor avute cu Ministerul Economiei, care vin să deblocheze investiții importante pentru Moldova.

„Cât despre Portul Giurgiulești, din păcate statul a pierdut controlul acestuia din cauza acțiunilor comuniștilor și democraților din trecut. Regret că instituția mass-media respectivă este folosită acum pentru niște reglări de conturi între cei care se ceartă acum pentru controlul asupra Portului. Eu personal îmi doresc ca Portul să revină sub controlul statului și sper să reușim acest lucru. Totodată, pentru a doua lectură, vom analiza suplimentar prevederile proiectului și îl vom ajusta, pentru a exclude riscul de abuz”, a conchis deputatul PAS.

Proiectul de lege

În data de 21 iulie, Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul de modificare a Legii cu privire la zonele economice libere, Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și Codului Contravențional. Acesta prevede că atât proprietarii de teren, cât și alți deținători ai dreptului de construire, cum ar fi superficiarii, vor putea solicita acte permisive pentru construcție pe teritoriul Zonelor economice libere (ZEL).

Autorii inițiativei legislative – deputații Radu Marian, Valentina Manic și Marina Morozova propun ca administrațiile ZEL să poată cesiona dreptul de superficie, care reprezintă un drept real imobiliar de a poseda și folosi terenul altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcţii sau exploatării unei construcții existente. Potrivit autorilor, modificările propuse vor contribui la deblocarea situației, în care mai mulți agenți economici înregistrați în ZEL se confruntă cu impedimente legate de obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire. Obiectivul final este încurajarea dezvoltării proiectelor investiționale ale companiilor locale și străine, înregistrate în ZEL.

În mai 2021, BERD a achiziționat 100% din capitalul grupului de companii Danube Logistics (Danube Logistics Group), operatorul Portului Internaţional Liber Giurgiulești. Anterior, fostul acționar – compania „Bemol” din Moldova, care deține o rețea de stații PECO, a acuzat oficiul local al BERD că i-a împiedicat să-și returneze fondurile investite cândva în port. Mai multe detalii despre disputele de cândva dintre foștii și actualii proprietari ai portului Giurgiulești puteți citi în articolul „BERD luat în port. Scandalul despre portul Giurgiulești a izbucnit cu o nouă putere”.

La sfârșitul lunii iunie 2022, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a obținut o decizie de judecată pentru a sechestra active de 150 de milioane de lei din capitalul social al companiei care gestionează Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti. Procuratura spune că sechestrul a fost aplicat pentru a preveni înstrăinarea de bunuri și „asigurarea reparării prejudiciului cauzat de către foști factori de decizie în cadrul companiei Bemol”.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a avertizat că sechestrul aplicat de procurorii afectează dezvoltarea portului într-un moment în care acesta devine un element important în efortul global de organizare a exportului de cereale din Ucraina.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

BERD, Giurgiulești, radu marian, Realitatea, top

Știri similare

Video

(VIDEO) Șobolan la un sushi-bar din Chișinău/60000 de pașapoarte rusești pentru Transnistria/Canicula revine

Justiție

Procuratura a pornit urmărirea penală în dosarul privind poluarea Nistrului: legea prevede până la 5 ani de închisoare

Externe

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ana-Maria Dolghii
| 10 august, 2026
20:36

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

„Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

„După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.