parlament.md

Radu Marian, replică după ce a fost acuzat că ar promova insistent un proiect de lege „dubios”, legat de portul Giurgiulești

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Radu Marian a publicat pe rețelele de socializare precizări cu privire la proiectul de lege care prevede că, atât proprietarii de teren, cât și alți deținători ai dreptului de construire, cum ar fi superficiarii, vor putea solicita acte permisive pentru construcție pe teritoriul Zonelor economice libere (ZEL). Reacția vine după ce o redacție de presă a publicat un material, prin care trei deputați PAS, inclusiv Radu Marian, sunt acuzați că ar „promova insistent” interesele Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu privire la terenul pe care este amplasat portul Giurgiulești. 

Ce s-a întâmplat?

În dimineața de 26 iulie, pe portalul realitatea.md a fost publicat un articol cu titlul „DOC Proiect de lege dubios: Republica Moldova riscă să rămână fără terenul Portului Giurgiulești”. Autorul, al cărui nume nu este indicat, menționează că, prin modificarea legii cu privire la Zonele Economice Libere, „pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, se oferă dreptul de concesiune a terenului pe care sunt amplasate construcțiile agenților economici rezidenți”Redacția îi acuză pe deputații PAS Radu Marian, Valentina Manic și Marina Morozova că ar promova „insistent” proiectul de lege, în spatele căruia ar fi BERD. Mai exact, datorită noii inițiatie, statul ar putea pierde dreptul de proprietate asupra terenului pe care este amplasat Portul Giurgiulești.

De menționat că în articol lipsește punctul de vedere al celor trei parlamentari vizați, dar și cei ai Băncii Europene. Potrivit redacției, deputații nu au răspuns la solicitarea de a comenta informațiile, la fel ca și Ministerul Economiei.

Reacția lui Radu Marian

Deputatul PAS Radu Marian a publicat un comentariu pe rețelele de socializare. Acesta a argumentat că proiectul de lege votat în prima lectură, săptămâna trecută, vine să ofere companiilor din Zone Economice Libere care au primit deja drept de construcție de la proprietarul terenului (dreptul de superficie, introdus în Codul Civil în 2019), să poată solicita acte permisive, certificate de urbanism etc., pentru ca acestea să poată construi obiecte industriale. Însă există o altă prevedere din lege, apărută în 2020, care stabilește că doar proprietarul terenului poate solicita acte permisive, nu și cel care are drept de construcție.

După cum vedeți, situația asta a creat o disonanță legală. De aceea, proiectul vine să clarifice cine are dreptul de a solicita acte permisive pentru construcție. Proiectul nu reglementează în niciun fel dreptul de proprietate, concesiune sau modalitatea de autorizare a unei construcții – așa cum insinuează articolul dat. Mi se pare logic că dacă eu am deja drept de construcție, să am dreptul să cer acte permisive pentru a construi ceva”, a precizat parlamentarul.

Radu Marian a subliniat că proiectul a apărut urmare a discuțiilor avute cu Ministerul Economiei, care vin să deblocheze investiții importante pentru Moldova.

Cât despre Portul Giurgiulești, din păcate statul a pierdut controlul acestuia din cauza acțiunilor comuniștilor și democraților din trecut. Regret că instituția mass-media respectivă este folosită acum pentru niște reglări de conturi între cei care se ceartă acum pentru controlul asupra Portului. Eu personal îmi doresc ca Portul să revină sub controlul statului și sper să reușim acest lucru. Totodată, pentru a doua lectură, vom analiza suplimentar prevederile proiectului și îl vom ajusta, pentru a exclude riscul de abuz”, a conchis deputatul PAS.

Proiectul de lege

În data de 21 iulie, Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul de modificare a Legii cu privire la zonele economice libere, Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și Codului Contravențional. Acesta prevede că atât proprietarii de teren, cât și alți deținători ai dreptului de construire, cum ar fi superficiarii, vor putea solicita acte permisive pentru construcție pe teritoriul Zonelor economice libere (ZEL).

Autorii inițiativei legislative – deputații Radu Marian, Valentina Manic și Marina Morozova propun ca administrațiile ZEL să poată cesiona dreptul de superficie, care reprezintă un drept real imobiliar de a poseda și folosi terenul altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcţii sau exploatării unei construcții existente. Potrivit autorilor, modificările propuse vor contribui la deblocarea situației, în care mai mulți agenți economici înregistrați în ZEL se confruntă cu impedimente legate de obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire. Obiectivul final este încurajarea dezvoltării proiectelor investiționale ale companiilor locale și străine, înregistrate în ZEL.

În mai 2021, BERD a achiziționat 100% din capitalul grupului de companii Danube Logistics (Danube Logistics Group), operatorul Portului Internaţional Liber Giurgiulești. Anterior, fostul acționar – compania „Bemol” din Moldova, care deține o rețea de stații PECO, a acuzat oficiul local al BERD că i-a împiedicat să-și returneze fondurile investite cândva în port. Mai multe detalii despre disputele de cândva dintre foștii și actualii proprietari ai portului Giurgiulești puteți citi în articolul „BERD luat în port. Scandalul despre portul Giurgiulești a izbucnit cu o nouă putere”.

La sfârșitul lunii iunie 2022, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a obținut o decizie de judecată pentru ​a sechestra active de 150 de milioane de lei din capitalul social al companiei care gestionează Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti. Procuratura spune că sechestrul a fost aplicat pentru a preveni înstrăinarea de bunuri și „asigurarea reparării prejudiciului cauzat de către foști factori de decizie în cadrul companiei Bemol”.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a avertizat că sechestrul aplicat de procurorii afectează dezvoltarea portului într-un moment în care acesta devine un element important în efortul global de organizare a exportului de cereale din Ucraina.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Mihai Popșoi / Facebook

Chișinăul face ultimii pași spre ieșirea din CSI. Popșoi: documentele ajung în Parlament până la mijlocul lui februarie

Guvernul a inițiat procesul de denunțare a acordurilor de bază și, implicit, de părăsire a Comunității Statelor Independente (CSI), urmând ca documentele să fie finalizate la nivel guvernamental până la mijlocul lunii februarie și transmise Parlamentului pentru adoptarea deciziei finale. Anunțul a fost făcut de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, în ediția din 19 ianuarie a emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

Potrivit oficialului, după denunțarea de către Parlament a celor trei acorduri de bază care stau la temelia aflării Republicii Moldova în CSI, Chișinăul nu va mai fi, din punct de vedere juridic, stat membru al organizației.

„Deci, statutul CSI, semnat la Minsk la 22 ianuarie 1993, Acordul de fondare a CSI din 8 decembrie 1991, tot la Minsk, precum și anexa din 22 decembrie 1991. Înseamnă că Republica Moldova nu va mai fi oficial membră a CSI. Și acest proces deja a început. Am luat această decizie de curând, procesul de avizare este pornit, iar la începutul noii sesiuni a Parlamentului, documentele de denunțare a acestor acorduri vor ajunge la legiuitori. Da, până la mijlocul lunii februarie, probabil, noi vom finaliza procesele în Guvern, după care această decizie va trebui să fie luată de către colegii din Parlament”, a menționat oficialul.

Mihai Popșoi a precizat că Republica Moldova a semnat în total aproximativ 283 de acorduri în cadrul Comunitatea Statelor Independente, dintre care 71 au fost deja denunțate, iar alte circa 60 se află în proces de denunțare. Potrivit lui Popșoi, majoritatea acestor acorduri sunt depășite, nu mai sunt aplicate și au fost anterior abandonate și de alți membri ai CSI, fără consecințe practice.

Ministrul a subliniat că autoritățile nu vor renunța la acele acorduri care aduc beneficii economice sau au o valoare practică pentru cetățeni, atâta timp cât acestea nu contravin parcursului european al Republicii Moldova.

„O parte din ele, atât timp cât ele nu contravin aflarea noastră în Uniunea Europeană și dacă aduc careva beneficii, nu există niciun temei pentru denunțarea lor. Dar juridic, deja în cel mai scurt timp, oficial, Republica Moldova nu va mai face parte din CSI”, a mai adăugat oficialul.

***

Amintim că pe 20 iunie 2023, Parlamentul de la Chișinău a aprobat în a doua lectură proiectul de denunțare a Convenției privind Adunarea Interparlamentară a CSI. Speakerul Igor Grosu a propus retragerea din Convenția privind Adunarea Interparlamentară CSI, „întrucât politicile, scopurile și deciziile actuale ale Adunării Interparlamentare CSI nu mai corespund scopurilor și politicilor Republicii Moldova”. Potrivit parlamentarului, un alt motiv este declarația fermă a țării noastre de a urma vectorul european.

În decembrie 2023, președinta Comisiei parlamentare politică externă, deputata partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate, Doina Gherman, declara că Republica Moldova intenționează să se retragă din Comunitatea Statelor Independente (CSI), până la sfârșitul anului 2024.

Înainte de aceasta, președintele rus Vladimir Putin a spus că prezența Moldovei în CSI nu are valoare nici pentru Comunitate, nici pentru Rusia. „Lasă-i să facă ce vor. Pentru noi, prezența acestei țări în CSI nu este de mare valoare. Dar suntem pregătiți, nu renunțăm, nu alungăm pe nimeni. Dacă ei vor să muncească, noi suntem fericiți. Dacă ei nu vor, este alegerea lor”, a spus Putin.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: