parlament.md

Radu Marian, replică după ce a fost acuzat că ar promova insistent un proiect de lege „dubios”, legat de portul Giurgiulești

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Radu Marian a publicat pe rețelele de socializare precizări cu privire la proiectul de lege care prevede că, atât proprietarii de teren, cât și alți deținători ai dreptului de construire, cum ar fi superficiarii, vor putea solicita acte permisive pentru construcție pe teritoriul Zonelor economice libere (ZEL). Reacția vine după ce o redacție de presă a publicat un material, prin care trei deputați PAS, inclusiv Radu Marian, sunt acuzați că ar „promova insistent” interesele Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu privire la terenul pe care este amplasat portul Giurgiulești. 

Ce s-a întâmplat?

În dimineața de 26 iulie, pe portalul realitatea.md a fost publicat un articol cu titlul „DOC Proiect de lege dubios: Republica Moldova riscă să rămână fără terenul Portului Giurgiulești”. Autorul, al cărui nume nu este indicat, menționează că, prin modificarea legii cu privire la Zonele Economice Libere, „pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, se oferă dreptul de concesiune a terenului pe care sunt amplasate construcțiile agenților economici rezidenți”Redacția îi acuză pe deputații PAS Radu Marian, Valentina Manic și Marina Morozova că ar promova „insistent” proiectul de lege, în spatele căruia ar fi BERD. Mai exact, datorită noii inițiatie, statul ar putea pierde dreptul de proprietate asupra terenului pe care este amplasat Portul Giurgiulești.

De menționat că în articol lipsește punctul de vedere al celor trei parlamentari vizați, dar și cei ai Băncii Europene. Potrivit redacției, deputații nu au răspuns la solicitarea de a comenta informațiile, la fel ca și Ministerul Economiei.

Reacția lui Radu Marian

Deputatul PAS Radu Marian a publicat un comentariu pe rețelele de socializare. Acesta a argumentat că proiectul de lege votat în prima lectură, săptămâna trecută, vine să ofere companiilor din Zone Economice Libere care au primit deja drept de construcție de la proprietarul terenului (dreptul de superficie, introdus în Codul Civil în 2019), să poată solicita acte permisive, certificate de urbanism etc., pentru ca acestea să poată construi obiecte industriale. Însă există o altă prevedere din lege, apărută în 2020, care stabilește că doar proprietarul terenului poate solicita acte permisive, nu și cel care are drept de construcție.

După cum vedeți, situația asta a creat o disonanță legală. De aceea, proiectul vine să clarifice cine are dreptul de a solicita acte permisive pentru construcție. Proiectul nu reglementează în niciun fel dreptul de proprietate, concesiune sau modalitatea de autorizare a unei construcții – așa cum insinuează articolul dat. Mi se pare logic că dacă eu am deja drept de construcție, să am dreptul să cer acte permisive pentru a construi ceva”, a precizat parlamentarul.

Radu Marian a subliniat că proiectul a apărut urmare a discuțiilor avute cu Ministerul Economiei, care vin să deblocheze investiții importante pentru Moldova.

Cât despre Portul Giurgiulești, din păcate statul a pierdut controlul acestuia din cauza acțiunilor comuniștilor și democraților din trecut. Regret că instituția mass-media respectivă este folosită acum pentru niște reglări de conturi între cei care se ceartă acum pentru controlul asupra Portului. Eu personal îmi doresc ca Portul să revină sub controlul statului și sper să reușim acest lucru. Totodată, pentru a doua lectură, vom analiza suplimentar prevederile proiectului și îl vom ajusta, pentru a exclude riscul de abuz”, a conchis deputatul PAS.

Proiectul de lege

În data de 21 iulie, Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul de modificare a Legii cu privire la zonele economice libere, Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și Codului Contravențional. Acesta prevede că atât proprietarii de teren, cât și alți deținători ai dreptului de construire, cum ar fi superficiarii, vor putea solicita acte permisive pentru construcție pe teritoriul Zonelor economice libere (ZEL).

Autorii inițiativei legislative – deputații Radu Marian, Valentina Manic și Marina Morozova propun ca administrațiile ZEL să poată cesiona dreptul de superficie, care reprezintă un drept real imobiliar de a poseda și folosi terenul altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcţii sau exploatării unei construcții existente. Potrivit autorilor, modificările propuse vor contribui la deblocarea situației, în care mai mulți agenți economici înregistrați în ZEL se confruntă cu impedimente legate de obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire. Obiectivul final este încurajarea dezvoltării proiectelor investiționale ale companiilor locale și străine, înregistrate în ZEL.

În mai 2021, BERD a achiziționat 100% din capitalul grupului de companii Danube Logistics (Danube Logistics Group), operatorul Portului Internaţional Liber Giurgiulești. Anterior, fostul acționar – compania „Bemol” din Moldova, care deține o rețea de stații PECO, a acuzat oficiul local al BERD că i-a împiedicat să-și returneze fondurile investite cândva în port. Mai multe detalii despre disputele de cândva dintre foștii și actualii proprietari ai portului Giurgiulești puteți citi în articolul „BERD luat în port. Scandalul despre portul Giurgiulești a izbucnit cu o nouă putere”.

La sfârșitul lunii iunie 2022, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a obținut o decizie de judecată pentru ​a sechestra active de 150 de milioane de lei din capitalul social al companiei care gestionează Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti. Procuratura spune că sechestrul a fost aplicat pentru a preveni înstrăinarea de bunuri și „asigurarea reparării prejudiciului cauzat de către foști factori de decizie în cadrul companiei Bemol”.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a avertizat că sechestrul aplicat de procurorii afectează dezvoltarea portului într-un moment în care acesta devine un element important în efortul global de organizare a exportului de cereale din Ucraina.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inflația în Moldova a ajuns la 6,8%. Expert: vârful va fi în vară, trebuie să ne pregătim pentru încă trei luni de scumpiri

Prețurile în Republica Moldova au crescut cu 1,8% în luna aprilie față de luna precedentă, în contextul scumpirii semnificative a carburanților, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Față de începutul anului, prețurile s-au majorat cu 4,5%, iar inflația anuală a ajuns la 6,8%. Expertul economic Marin Gospodarenco avertizează că scumpirea motorinei cu 68% și a benzinei cu 29% au generat scumpiri în lanț și că vârful inflației urmează abia în vară.

Cel mai puternic impact l-au resimțit combustibilii. Motorina s-a scumpit cu 68,2% față de aprilie 2025, benzina cu 28,9%, iar gazele lichefiate cu 14,5%. Efectul s-a propagat rapid în lanțul de aprovizionare.

„Transportatorul plătește mai mult pentru combustibil, magazinul plătește mai mult pentru livrare, iar la final noi plătim mai mult pentru pâine, pentru legume și pentru ouă”, a explicat Gospodarenco.

Datele BNS arată că prețurile la legume au crescut cu 16,7% față de luna precedentă și cu 24,4% față de aprilie 2025. Ouăle s-au ieftinit ușor în luna aprilie, cu 5,7% față de martie, însă rămân cu 41% mai scumpe decât acum un an. Pâinea s-a scumpit cu 5,5% față de aprilie 2025, fructele cu 8,9%, iar laptele și produsele lactate cu 3,7%.

La bunurile nealimentare, cel mai puternic impact l-au avut combustibilii. Motorina s-a scumpit cu 20,4% față de luna precedentă și cu 68,2% față de aprilie 2025, benzina cu 10,5% față de martie și cu 28,9% față de acum un an, iar gazele lichefiate cu 14%.

La servicii, transportul de pasageri s-a scumpit cu 14,4% față de martie, inclusiv transportul aerian cu 24% și cel rutier cu 18,7%.  

Față de aprilie 2025, serviciile de transport sunt cu 20% mai scumpe, energia electrică cu 15,2%, iar apa potabilă și canalizarea cu 14,8%. O veste bună vine de la energia termică și gazele naturale, care s-au ieftinit cu 17%, respectiv 13,9% față de acum un an.Potrivit lui Gospodarenco, Banca Națională a reacționat săptămâna trecută, majorând rata de bază de la 5% la 6,5%, un semnal că instituția anticipează o perioadă dificilă.

„E semnalul clar că vede un trimestru greu în față. Vârful inflației va fi în iunie-august, undeva la 7,5-8,0%, după care lucrurile ar trebui să se calmeze gradual spre toamnă”, a precizat expertul.

Expertul recomandă cetățenilor care au credite cu dobândă variabilă, să se aștepte la rate lunare mai mari.

„Anul acesta cere prudență, nu impulsuri. Construiți o rezervă, amânați ce nu e urgent și nu vă lăsați duși de promisiuni de credite avantajoase”, a adăugat Marin Gospodarenco.

Amintim că la sfârșitul săptămânii trecute, Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază de la 5% la 6,5%, revizuind totodată prognoza inflației pentru acest an de la 5% la 7%. Potrivit analizei NewsMaker, această decizie va duce la scumpirea împrumuturilor guvernamentale și a creditelor de consum, în timp ce dobânzile la depozite vor crește.

Expertul economic IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prognozează pentru acest an o inflație de 7-9%, precizând că principalii factori de risc sunt creșterea prețurilor la produse alimentare și energie, scumpirea îngrășămintelor și posibile ajustări ale tarifelor la serviciile comunale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: