parlament.md

Radu Marian, replică după ce a fost acuzat că ar promova insistent un proiect de lege „dubios”, legat de portul Giurgiulești

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Radu Marian a publicat pe rețelele de socializare precizări cu privire la proiectul de lege care prevede că, atât proprietarii de teren, cât și alți deținători ai dreptului de construire, cum ar fi superficiarii, vor putea solicita acte permisive pentru construcție pe teritoriul Zonelor economice libere (ZEL). Reacția vine după ce o redacție de presă a publicat un material, prin care trei deputați PAS, inclusiv Radu Marian, sunt acuzați că ar „promova insistent” interesele Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu privire la terenul pe care este amplasat portul Giurgiulești. 

Ce s-a întâmplat?

În dimineața de 26 iulie, pe portalul realitatea.md a fost publicat un articol cu titlul „DOC Proiect de lege dubios: Republica Moldova riscă să rămână fără terenul Portului Giurgiulești”. Autorul, al cărui nume nu este indicat, menționează că, prin modificarea legii cu privire la Zonele Economice Libere, „pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, se oferă dreptul de concesiune a terenului pe care sunt amplasate construcțiile agenților economici rezidenți”. Redacția îi acuză pe deputații PAS Radu Marian, Valentina Manic și Marina Morozova că ar promova „insistent” proiectul de lege, în spatele căruia ar fi BERD. Mai exact, datorită noii inițiatie, statul ar putea pierde dreptul de proprietate asupra terenului pe care este amplasat Portul Giurgiulești.

De menționat că în articol lipsește punctul de vedere al celor trei parlamentari vizați, dar și cei ai Băncii Europene. Potrivit redacției, deputații nu au răspuns la solicitarea de a comenta informațiile, la fel ca și Ministerul Economiei.

Reacția lui Radu Marian

Deputatul PAS Radu Marian a publicat un comentariu pe rețelele de socializare. Acesta a argumentat că proiectul de lege votat în prima lectură, săptămâna trecută, vine să ofere companiilor din Zone Economice Libere care au primit deja drept de construcție de la proprietarul terenului (dreptul de superficie, introdus în Codul Civil în 2019), să poată solicita acte permisive, certificate de urbanism etc., pentru ca acestea să poată construi obiecte industriale. Însă există o altă prevedere din lege, apărută în 2020, care stabilește că doar proprietarul terenului poate solicita acte permisive, nu și cel care are drept de construcție.

„După cum vedeți, situația asta a creat o disonanță legală. De aceea, proiectul vine să clarifice cine are dreptul de a solicita acte permisive pentru construcție. Proiectul nu reglementează în niciun fel dreptul de proprietate, concesiune sau modalitatea de autorizare a unei construcții – așa cum insinuează articolul dat. Mi se pare logic că dacă eu am deja drept de construcție, să am dreptul să cer acte permisive pentru a construi ceva”, a precizat parlamentarul.

Radu Marian a subliniat că proiectul a apărut urmare a discuțiilor avute cu Ministerul Economiei, care vin să deblocheze investiții importante pentru Moldova.

„Cât despre Portul Giurgiulești, din păcate statul a pierdut controlul acestuia din cauza acțiunilor comuniștilor și democraților din trecut. Regret că instituția mass-media respectivă este folosită acum pentru niște reglări de conturi între cei care se ceartă acum pentru controlul asupra Portului. Eu personal îmi doresc ca Portul să revină sub controlul statului și sper să reușim acest lucru. Totodată, pentru a doua lectură, vom analiza suplimentar prevederile proiectului și îl vom ajusta, pentru a exclude riscul de abuz”, a conchis deputatul PAS.

Proiectul de lege

În data de 21 iulie, Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul de modificare a Legii cu privire la zonele economice libere, Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și Codului Contravențional. Acesta prevede că atât proprietarii de teren, cât și alți deținători ai dreptului de construire, cum ar fi superficiarii, vor putea solicita acte permisive pentru construcție pe teritoriul Zonelor economice libere (ZEL).

Autorii inițiativei legislative – deputații Radu Marian, Valentina Manic și Marina Morozova propun ca administrațiile ZEL să poată cesiona dreptul de superficie, care reprezintă un drept real imobiliar de a poseda și folosi terenul altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcţii sau exploatării unei construcții existente. Potrivit autorilor, modificările propuse vor contribui la deblocarea situației, în care mai mulți agenți economici înregistrați în ZEL se confruntă cu impedimente legate de obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire. Obiectivul final este încurajarea dezvoltării proiectelor investiționale ale companiilor locale și străine, înregistrate în ZEL.

În mai 2021, BERD a achiziționat 100% din capitalul grupului de companii Danube Logistics (Danube Logistics Group), operatorul Portului Internaţional Liber Giurgiulești. Anterior, fostul acționar – compania „Bemol” din Moldova, care deține o rețea de stații PECO, a acuzat oficiul local al BERD că i-a împiedicat să-și returneze fondurile investite cândva în port. Mai multe detalii despre disputele de cândva dintre foștii și actualii proprietari ai portului Giurgiulești puteți citi în articolul „BERD luat în port. Scandalul despre portul Giurgiulești a izbucnit cu o nouă putere”.

La sfârșitul lunii iunie 2022, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a obținut o decizie de judecată pentru ​a sechestra active de 150 de milioane de lei din capitalul social al companiei care gestionează Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti. Procuratura spune că sechestrul a fost aplicat pentru a preveni înstrăinarea de bunuri și „asigurarea reparării prejudiciului cauzat de către foști factori de decizie în cadrul companiei Bemol”.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a avertizat că sechestrul aplicat de procurorii afectează dezvoltarea portului într-un moment în care acesta devine un element important în efortul global de organizare a exportului de cereale din Ucraina.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: