screenshot

VIDEO Radu Marian, replică opoziției despre gazele stocate în Ucraina: „Unicii care le pot fura sunt rușii”

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Radu Marian susține că gazele naturale stocate de Republica Moldova în depozitele din Ucraina ar putea fi „furate” numai de către „ruși”. Parlamentarul i-a dat în acest mod replica deputatei Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) din Parlament Diana Caraman, care a declarat că ar fi „multe semne de întrebare” față de aceste depozite.

Ministrul Finanțelor Dumitru Budianschi s-a prezentat pe 12 decembrie în plenul Parlamentului, pentru a prezenta legile cu privire la bugetul de stat. Una dintre inițiative se referă la majorarea capitalului social al SA „Energocom”, pentru sporirea capacităților de cumpărare a gazelor naturale și energiei electrice, formarea stocurilor de gaze naturale, precum și asigurarea condițiilor necesare pentru continuarea furnizării gazelor naturale către SA „Moldovagaz”.

În spațiul informațional sunt foarte multe întrebări cu privire la faptul că depozităm gaze în depozitele din Ucraina, România. Vrem să știm care este prețul pe care îl achităm pentru păstrarea acestui gaz și dacă a fost inclus în credit”, i s-a adresat deputata BCS Diana Caraman.

În replică, Budianschi a declarat că este vorba despre două acțiuni separate: „Una despre capitalizarea Energocom – 5,7 miliarde lei și alta de majorarea a alocării dintr-un împrumut BERD pentru a asigura securitatea energetică. Prima pe capitalizare și a doua ca împrumut recreditat merge la Energocom, care este responsabil de gestiunea acestor sume. Ministerul Finanțelor nu intervine în acest proces”. 

La rândul său, deputata a insistat: „Adică atunci când Energocom vă solicită o sumă, nu vă explică pentru ce alocați suma și pe ce anume – depozite, acoperirea unor cheltuieli de achiziție”.

Ministrul finanțelor a explicat: „Fundamentarea necesității acordării acestui împrumut și capitalizării Energocom a fost decisă la CSE. Acolo nu se prevăd norme de cheltuieli”.

A intervenit în discuție și deputatul Radu Marian, vicepreședintele Comisiei economie, buget și finanțe: „Eu totuși am vrut să mă refer la insinuări cu privire la stocarea gazelor naturale în Ucraina, pentru că devin ridicole. Trădează o cunoștință elementară a modului cum funcționează lucrurile. Da, noi stocăm gaze naturale și în România, și în Ucraina. Aceste gaze se stochează sub sute de metri de pământ, argilă, nisip, care sunt în afara oricărui pericol și sunt stocate în apropiere de R. Moldova. Cuiva din opoziție i-e frică că aceste gaze ar putea fi furate? Unicii care pot fura aceste gaze naturale sunt rușii. Dacă o să ajungă vreodată, dar nu vor ajunge niciodată, pentru că Ucraina o să se apere și pe ei și pe noi. Hai să încetăm aceste insinuări”.

Președintele Parlamentului Igor Grosu a intervenit și el în discuție: „Cineva e foarte nervos de dimineață. Calm. O cafea vă rog. El s-a simțit vizat, ce să-i faci. Nu la dvs s-a referit că o să ajungeți acolo și o să le furați”.

La finalul dezbaterilor, Parlamentul a votat, în prima lectură, unele modificări la Legea bugetului de stat pentru anul curent, ca urmare a majorării capitalului social al SA „Energocom”, realizată în lunile septembrie-noiembrie în baza deciziilor Comisiei pentru Situații Excepționale.

Urmare a modificărilor, veniturile bugetului de stat pentru anul curent se stabilesc la nivel de 59,3 miliarde de lei; cheltuielile – de 73,9 miliarde de lei, iar deficitul – în mărime de 14,6 miliarde de lei.

De menționat că, acum câteva zile, ex-președintele țării Igor Dodon și președintele de onoare al Partidului Socialiștilor a declarat că ar fi „o mare probabilitate să nu mai vedem gazul stocat în Ucraina”: „Vom vedea dosare penale în acest sens, dar ei nu își fac griji,  vor fugi din țară„.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: