Bani

Raport BNM: Rata anuală a inflației își va continua tendința de scădere

Stela Untila
| 19 mai, 2020
09:40

Rata anuală a inflației își va continua în perioada următoare tendința de scădere, care este determinată, în mare parte, de presiunile dezinflaționiste asociate cererii agregate și de reducerea prețurilor la produsele petroliere și materiile prime pe piața internațională. Sunt constatări din cel de-al doilea Raport al inflației, aprobat de Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei.

Totodată, aceste presiuni vor fi atenuate de condițiile meteorologice și ajustarea valorii monedei naționale față de principalele valute de referință. Impactul generat de eventualele distorsiuni ale canalelor de distribuție și a ofertei rămâne incert.

Potrivit unui comunicat de presă al Băncii Naționale, rata anuală a inflației, începând cu primul trimestru de prognoză, se va diminua încontinuu până la sfârșitul anului curent până la un nivel minim de 3,5 la sută în trimestrul IV 2020 și trimestrul I 2021. Ulterior, va crește ușor în trimestrul II 2021 până la un nivel maxim de 4,6 la sută, după care se va diminua din nou.

Datele raportului mai arată că în trimestrul I 2020, rata anuală a inflației a început o traiectorie descendentă, diminuându-se de la 7,5 la sută în luna decembrie 2019 până la valoarea de 5,9 la sută în luna martie 2020, ca urmare a scăderii contribuțiilor din partea inflației de bază și a prețurilor la produsele alimentare.

Primul trimestru din anul 2020 s-a dovedit a fi nefavorabil pentru economia mondială din cauza pandemiei COVID-19.

Temperarea pronunțată a creșterii economice a fost cauzată, conform așteptărilor, de evoluția semnificativ mai modestă a cererii interne, atât a consumului, cât și a investițiilor. Totodată, un impact mai modest a fost exercitat de dinamica exporturilor pe fundalul performanței joase din sectorul agricol. Construcțiile, care au avut un rol important la creșterea economică din perioadele precedente, au generat un impact marginal spre finele anului precedent.

O dinamică pozitivă în această perioadă a fost consemnată în sectorul transporturilor. Semnale pozitive cu privire la activitatea economică au fost transmise de evoluția comerțului interior. Producția agricolă, în mod similar, a înregistrat o dinamică pozitivă în perioada ianuarie-martie 2020.

În pofida acestor indicatori, dinamica anuală a activității economice va fi una foarte modestă cu un risc pronunțat de a intra în teritoriu negativ în trimestrul I 2020, preponderent, ca urmare a impactului negativ exercitat de comerțul exterior, precum și a evoluției anticipate pentru luna martie 2020 în contextul măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.

Principalii indicatorii din piața muncii au continuat dinamica negativă la finele anului precedent. Numărul populației economic active și al populației ocupate s-a diminuat comparativ cu trimestrul IV 2018. În același timp, rata șomajului în trimestrul IV 2019 a fost superioară celei din perioada similară a anului 2018. În contextul pandemiei COVID-19 și a impactului acesteia asupra activității economice, în perioada următoare populația ocupată se va diminua, iar rata șomajului va fi mai pronunțată.

Pentru anul 2020 se anticipează cea mai profundă criză a economiei mondiale din ultimul secol, după care în anul 2021 se așteaptă recuperarea economiei mondiale, însă nu în măsură să atingă nivelul de dinaintea crizei.

Ritmul anual de creștere a prețurilor produselor alimentare, deși se va diminua considerabil în primul trimestru de prognoză, se va menține la un nivel relativ înalt până în trimestrul II 2021, diminuându-se apoi spre sfârșitul orizontului de prognoză. Prețurile la combustibili vor înregistra diminuări însemnate în anul 2020 și la începutul anului viitor și o creștere relativ constantă ulterior.

Raportul asupra inflației nr. 2, 2020 a fost elaborat în baza evoluției economice din Republica Moldova și la nivel global, recentele informații macroeconomice din mediul intern și cel extern și reflectă dinamica inflației. De asemenea, raportul prezintă prognoza inflației pe termen mediu și deciziile de politică monetară.

bnm, inflație

Știri similare

Promo

Total Asig: Clasele Bonus-Malus s-au actualizat pe 20 mai — ce inseamna asta pentru soferii din Moldova

Bani

BNM a crescut rata de bază: urmează credite mai scumpe și prețuri mai mari? ANALIZĂ

Politică

Munteanu îi urează „curaj” lui Tofan și rupe tăcerea: „Nu am demisionat din cauza reformei fiscale”

Ecaterina Arvintii
| 21 iulie, 2026
22:23

Fostul prim-ministru Alexandru Munteanu a publicat primul său mesaj amplu după demisia din funcție, chiar în ziua în care Parlamentul a acordat votul de încredere Guvernului condus de Vasile Tofan. Într-o postare pe Facebook, Munteanu a făcut un bilanț al celor opt luni de mandat, i-a urat succes succesorului său și a respins speculațiile potrivit cărora și-ar fi dat demisia din cauza reformei fiscale. Fostul premier nu explică, însă, motivele care au stat la baza deciziei de a părăsi funcția.

„Astăzi, Parlamentul Republicii Moldova a votat Guvernul Tofan. Cu mulți ani în urmă, Vasile a preluat și a dezvoltat portofoliul meu de investiții în Republica Moldova, la Horizon Capital. Sunt convins că va gestiona cu același succes și acest portofoliu – unul mult mai important, cel al guvernării”, a scris Munteanu pe rețele.

Acesta s-a declarat mulțumit că 12 miniștri din echipa sa își continuă activitatea în noul Cabinet și le-a mulțumit colegilor din Guvern, Cancelaria de Stat, corpului diplomatic și partenerilor internaționali pentru colaborarea din ultimele luni.

Munteanu a trecut în revistă principalele provocări din timpul mandatului său și a enumerat proiectele și reformele pe care speră să fie continuate de noul Guvern, inclusiv reforma administrației publice locale.

Un capitol aparte al mesajului a fost dedicat reformei fiscale, promovată de Guvernul său și intens criticată în spațiul public. Munteanu susține că proiectul a fost elaborat profesionist și apreciat inclusiv de Fondul Monetar Internațional.

„Din păcate, în Republica Moldova, dezbaterea despre această reformă s-a transformat uneori într-un meci de fotbal politic. Și, dacă tot rămânem în metaforă, nivelul jocului a fost, pe alocuri, mai apropiat de liga amatorilor decât de Campionatul Mondial, iar arbitrii au fost atât de numeroși, încât uneori părea că pe teren erau mai mulți arbitri decât jucători. Dincolo de metafore, consider că reforma fiscală a fost pregătită profesionist și apreciată de numeroși experți din țară și de peste hotare, inclusiv de FMI”, a mai scris Munteanu în mesajul său.

Fostul prim-ministru a respins, totodată, „două afirmații false”, care „au circulat frecvent” în spațiul public: „că Guvernul ar fi încercat să aprobe reforma în grabă și să o impună societății și că aceasta ne-ar fi fost dictată de FMI”.

„Adevărul, ușor de verificat, este altul. Am convenit împreună cu misiunea FMI principiile de bază ale politicii fiscale, iar ulterior am stabilit ca proiectul să fie discutat cu mediul de afaceri, asociațiile profesionale și societatea civilă, urmând să fie ajustat în funcție de aceste consultări. Tocmai din acest motiv, de comun acord cu FMI, am decis amânarea aprobării noului program pentru Republica Moldova din iulie pentru septembrie, astfel încât dialogul să poată continua. Iar ritmul de elaborare a reformei fiscale poate fi ajustat în continuare. Sper ca noul Guvern să ducă aceste consultări până la capăt. Și nu, nu am demisionat din cauza reformei fiscale”, susține Munteanu.

În încheiere, Alexandru Munteanu i-a transmis un mesaj lui Vasile Tofan, spunând că îi dorește aceeași calitate pe care, potrivit lui, i-a recomandat-o și la începutul propriului mandat – „curaj”.

Fostul șef al Executivului a anunțat că, după o perioadă de vacanță, va reveni la proiectele sale investiționale și cultural-educative din Republica Moldova, Ucraina, România și Statele Unite.

Amintim că Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru pe 4 iulie, printr-o postare pe Facebook. Atunci, el nu a explicat motivele deciziei, însă a precizat doar că nu își mai poate exercita mandatul în acord cu principiile sale. Până la încheierea mandatului, pe 7 iulie, fostul premier nu a organizat nicio conferință de presă și nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor despre motivele plecării sale.

Pe 11 iulie, președinta Maia Sandu l-a desemnat pe Vasile Tofan candidat la funcția de prim-ministru, iar pe 21 iulie Parlamentul a acordat votul de încredere noului Guvern. Ulterior, într-un interviu acordat pentru Pro TV, Tofan a dezvăluit că propunerea de a prelua conducerea Executivului i-a fost făcută de Maia Sandu „la câteva zile” după demisia lui Alexandru Munteanu

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!