Bani

Raport BNM: Rata anuală a inflației își va continua tendința de scădere

Stela Untila
| 19 mai, 2020
09:40

Rata anuală a inflației își va continua în perioada următoare tendința de scădere, care este determinată, în mare parte, de presiunile dezinflaționiste asociate cererii agregate și de reducerea prețurilor la produsele petroliere și materiile prime pe piața internațională. Sunt constatări din cel de-al doilea Raport al inflației, aprobat de Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei.

Totodată, aceste presiuni vor fi atenuate de condițiile meteorologice și ajustarea valorii monedei naționale față de principalele valute de referință. Impactul generat de eventualele distorsiuni ale canalelor de distribuție și a ofertei rămâne incert.

Potrivit unui comunicat de presă al Băncii Naționale, rata anuală a inflației, începând cu primul trimestru de prognoză, se va diminua încontinuu până la sfârșitul anului curent până la un nivel minim de 3,5 la sută în trimestrul IV 2020 și trimestrul I 2021. Ulterior, va crește ușor în trimestrul II 2021 până la un nivel maxim de 4,6 la sută, după care se va diminua din nou.

Datele raportului mai arată că în trimestrul I 2020, rata anuală a inflației a început o traiectorie descendentă, diminuându-se de la 7,5 la sută în luna decembrie 2019 până la valoarea de 5,9 la sută în luna martie 2020, ca urmare a scăderii contribuțiilor din partea inflației de bază și a prețurilor la produsele alimentare.

Primul trimestru din anul 2020 s-a dovedit a fi nefavorabil pentru economia mondială din cauza pandemiei COVID-19.

Temperarea pronunțată a creșterii economice a fost cauzată, conform așteptărilor, de evoluția semnificativ mai modestă a cererii interne, atât a consumului, cât și a investițiilor. Totodată, un impact mai modest a fost exercitat de dinamica exporturilor pe fundalul performanței joase din sectorul agricol. Construcțiile, care au avut un rol important la creșterea economică din perioadele precedente, au generat un impact marginal spre finele anului precedent.

O dinamică pozitivă în această perioadă a fost consemnată în sectorul transporturilor. Semnale pozitive cu privire la activitatea economică au fost transmise de evoluția comerțului interior. Producția agricolă, în mod similar, a înregistrat o dinamică pozitivă în perioada ianuarie-martie 2020.

În pofida acestor indicatori, dinamica anuală a activității economice va fi una foarte modestă cu un risc pronunțat de a intra în teritoriu negativ în trimestrul I 2020, preponderent, ca urmare a impactului negativ exercitat de comerțul exterior, precum și a evoluției anticipate pentru luna martie 2020 în contextul măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.

Principalii indicatorii din piața muncii au continuat dinamica negativă la finele anului precedent. Numărul populației economic active și al populației ocupate s-a diminuat comparativ cu trimestrul IV 2018. În același timp, rata șomajului în trimestrul IV 2019 a fost superioară celei din perioada similară a anului 2018. În contextul pandemiei COVID-19 și a impactului acesteia asupra activității economice, în perioada următoare populația ocupată se va diminua, iar rata șomajului va fi mai pronunțată.

Pentru anul 2020 se anticipează cea mai profundă criză a economiei mondiale din ultimul secol, după care în anul 2021 se așteaptă recuperarea economiei mondiale, însă nu în măsură să atingă nivelul de dinaintea crizei.

Ritmul anual de creștere a prețurilor produselor alimentare, deși se va diminua considerabil în primul trimestru de prognoză, se va menține la un nivel relativ înalt până în trimestrul II 2021, diminuându-se apoi spre sfârșitul orizontului de prognoză. Prețurile la combustibili vor înregistra diminuări însemnate în anul 2020 și la începutul anului viitor și o creștere relativ constantă ulterior.

Raportul asupra inflației nr. 2, 2020 a fost elaborat în baza evoluției economice din Republica Moldova și la nivel global, recentele informații macroeconomice din mediul intern și cel extern și reflectă dinamica inflației. De asemenea, raportul prezintă prognoza inflației pe termen mediu și deciziile de politică monetară.

bnm, inflație

Știri similare

NM espresso

NM Espresso: BNM reduce rata de bază, Găgăuzia o apără pe Guțul, la Chișinău se deschid iarmaroacele școlare

Bani

Se ieftinesc creditele? Banca Națională a Moldovei a redus rata de bază

Politică

Partidul lui Costiuc – fără bani de la stat pentru încă un an. Ce alte sancțiuni a mai aplicat CEC?

Mihaela Conovali
| 5 octombrie, 2025
20:32

Partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, nu va primi alocații de la stat până în noiembrie 2027, iar Blocul Unirea Națiunii – până în octombrie 2026. Deciziile au fost luate de Comisia Electorală Centrală (CEC) pe 5 octombrie, după analiza rapoartelor financiare ale concurenților electorali care au participat la scrutinul parlamentar. Totodată, Andrei Năstase a fost somat să verse în bugetul de stat aproape 6 mii de lei, iar Tatiana Crețu – peste 24 de mii de lei.

Pe 5 octombrie, CEC a analizat rapoartele financiare ale concurenților electorali care au participat la scrutinul parlamentar din 28 septembrie. În aceeași zi, liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a depus la CEC patru contestații. Politicianul a invocat „acțiuni pretins ilegale de finanțare” ale Partidului Acțiune și Solidaritate, blocului electoral „Patriotic”, blocului electoral „Alternativa” și formațiunii „Partidul Nostru”. Instituția electorală a decis să includă aceste contestații în proiectul de pe ordinea de zi a CEC.

CEC, despre raportul financiar al PAS: Potrivit Comisiei, în registrul persoanelor care au desfășurat activități de voluntariat, PAS a indicat 682 de reprezentanți în organele electorale, deși, la solicitarea partidului, au fost adoptate hotărâri de confirmare pentru 1.561 de persoane. În consecință, CEC a constatat o diferență de 880 de reprezentanți – persoane care nu au fost incluse de către concurent în raportul financiar.

Despre raportul Partidului „Democrația Acasă”: Conform instituției electorale, partidul nu a raportat cheltuieli pentru publicitate pe internet. Totodată, a inclus în registrul voluntarilor doar trei persoane. În același timp, a înregistrat și confirmat 91 de reprezentanți care nu au fost reflectați în niciun fel în raportul financiar.

Despre raportul lui Andrei Năstase: Potrivit CEC, concurentul a confirmat 216 reprezentanți care nu au fost reflectați în raportul privind gestiunea financiară. Astfel, s-a propus aplicarea unei sancțiuni sub formă de avertisment. Totodată, potrivit CEC, la 30 septembrie, din contul fondului electoral, concurentul a achitat către „Glasul Națiunii” suma de 5.926 de lei pentru arendă (chirie). CEC a calificat această plată drept o abatere, constând în neraportarea cheltuielii în termenul stabilit de lege, și a propus ca suma să fie virată la bugetul de stat.

Despre raportul blocului „Împreună”: Conform instituției electorale, blocul a utilizat anumite venituri încasate înainte de a le declara la CEC, iar sancțiunea propusă a fost sub formă de avertisment.

Despre raportul Partidului „Alianța pentru Unirea Românilor”: Potrivit Comisiei, partidul nu a transferat în bugetul de stat soldul restant în valoare de 135 de lei.

Despre raportul „Blocul Unirea Națiunii”, care s-a retras din cursă înainte de scrutin: CEC a declarat că blocul a prezentat tardiv raportul privind gestiunea financiară. „Ținând cont că anterior deja a fost sancționat, se propune să fie aplicată sancțiunea sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru o altă perioadă de 6 luni de zile, începând cu luna mai 2026”, s-a menționat la ședința CEC.

Despre raportul Partidului „Uniunea Creştin-Socială din Moldova”: Potrivit CEC, a rămas un sold de 135 de lei, care nu poate fi transferat deoarece conducătorului partidului, Gabriel Călin, i-a fost aplicată o măsură preventivă. În consecință, s-a propus aplicarea unei sancțiuni sub formă de atenționare.

Despre raportul Tatianei Crețu: Comisia a menționat că a rămas un sold de 24 600 de lei. „A transferat (nota red: concurentul electoral) acest sold din contul „fond electoral” în contul personal, ceea ce este interzis de lege”, s-a anunțat la ședința CEC.

Deciziile CEC

Instituția electorală a decis ca Partidul „Alianța pentru Unirea Românilor”, Partidul „Uniunea Creștin-Socială din Moldova” și candidata Tatiana Crețu să fie atenționați. Totodată, CEC a decis ca PAS, Blocul „Împreună” și candidatul independent Andrei Năstase să fie sancționați sub formă de avertisment.

În cazul Partidului „Democrația Acasă” s-a decis aplicarea unei sancțiuni sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna noiembrie 2026. Amintim că, pe 3 octombrie 2025, aceluiași partid i s-a aplicat o sancțiune similară pentru perioada noiembrie 2025 – noiembrie 2026.

Și în cazul Partidului Național Liberal și al Partidului Reîntregirii Naționale „Acasă” – parte a Blocului Unirea Națiunii – s-a decis aplicarea unei sancțiuni sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat însă pentru o perioadă de 6 luni, începând cu luna mai 2026. Amintim că, recent, CEC a mai luat o asemenea decizie în privința blocului. Instituția electorală a decis să-l lipsească de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă similară, începând cu luna noiembrie 2025.

Pe lângă avertisment, Andrei Năstase a fost somat să verse în bugetul de stat 5.926 de lei. Tatiana Crețu, pe lângă avertisment, a fost somată să verse în bugetul de stat 24.600 de lei.

În același timp, CEC a respins contestațiile lui Costiuc, fie ca neîntemeiate, fie ca inadmisibile.

***

Pe 5 octombrie, Comisia Electorală Centrală a declarat valabile rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Totodată, CEC a decis să remită hotărârea către Curtea Constituțională pentru confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatelor de deputat.