Andrei Mardari / NewsMaker

Războiul din Ucraina schimbă cerințele privind aderarea la UE? Răspunsul diplomaților europeni, în vizită la Chișinău

Miniștrii de Externe care întreprind o vizită de lucru la Chișinău au răspuns la întrebarea jurnalistei NM Ecaterina Dubasova dacă războiul din Ucraina și noua realitate actuală din Europa vor schimba abordările și cerințele pentru aderarea în primul rând a Ucrainei și Moldovei în UE. Oficialii au menționat că Republica Moldova trebuie să ajungă în UE doar „cu temele de acasă făcute”. 

Ministrul afacerilor externe și europene al Republicii Slovace, Ivan Korčok, a spus că țara noastră trebuie să se pregătească pentru a fi membru UE.

„Să ne uităm la cererea celor trei țări – Ucraina, Republica Moldova și Georgia, ele au venit într-un anumit context și asta nu mă miră, pentru că acest război a schimbat totul în Europa. Eu înțeleg că vreți să fiți și mai aproape în contextul acestui război. Pe de altă parte există un anumit proces. Trebuie să vă pregătiți țara voastră mai întâi pentru candidatura pentru a fi membru. Este vorba despre transformarea țării, lucru bun pentru oamenii voștri”, a menționat Ivan Korčok.

La rândul său, ministrul federal pentru afaceri europene și internaționale al Austriei, Alexander Schallenberg, a declarat că este un proces deloc ușor pentru țările care vor să intre în Europa.

„Cu toate acestea, Moldova trebuie să-și facă temele pe acasă, să promoveze reformele pentru că voi le vreți, nu altcineva. Aceasta este pentru voi important”, a precizat oficialul.

Ministrul afacerilor externe al Cehiei, Jan Lipavsky, a spus că este în totalitate de acord că regulile sunt importante. „Aceasta este puterea UE. Evident că Moldova și Ucraina și alte țări vor trebui să-și facă temele pe acasă”, a conchis diplomatul.

Oficialul moldovean Nicu Popescu a declarat că Republica Moldova își dorește să adere la Uniunea Europeană în baza temelor pe acasă făcute.

„Transformările europene a țării noastre sunt cerute și așteptate de societatea noastră. Noi vrem să transformăm această țară într-un stat funcțional, democratic, prosper și european. Acest lucru este paralel cu procesul de aderare la UE. Trebuie să ne facem temele pe acasă și noi deja am început acest lucru”, a susținut Popescu.

Amintim că astăzi, viceprim-ministrul Nicu Popescu a anunțat că în următoarele zile Republica Moldova va primi un chestionar din partea Comisiei Europene pentru a fi evaluat gradul de compatibilitate cu standardele Uniunii Europene.

De menționat că președinta Maia Sandu a anunțat, pe 3 martie, că Republica Moldova depune cererea de aderare la Uniunea Europeană. Documentul a fost semnat în fața presei de către șefa statului, președintele Parlamentului Igor Grosu și premierul Natalia Gavrilița.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

inn.md

Datorii, probleme la achiziții și deficiențe în administrare: Ce au arătat verificările la Institutul de Neurologie, condus de fratele unei ministre

Verificările Ministerului Sănătății la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman” au identificat deficiențe în administrarea personalului, monitorizarea achizițiilor, recepționarea unor lucrări de infrastructură, precum și datorii de aproape 75 de milioane de lei. Datele au fost prezentate pe 5 august, iar ministerul a anunțat măsuri de redresare. În același timp, a precizat că problemele constatate „nu pot fi atribuite automat unei singure persoane sau exclusiv actualei conduceri”. Amintim că verificările au fost inițiate după ce doi medici au sesizat probleme în instituție, despre care au declarat că au apărut în urma numirii actualului director al institutului, Vladimir Dolghi, care este fratele Victoriei Belous, în prezent ministra Finanțelor.

În cadrul verificărilor au fost analizate documente, procese și proiecte începute în anii anteriori. Evaluarea resurselor umane a vizat perioada 2022–2026, iar unele proiecte de infrastructură verificate datează din 2020. Potrivit Ministerului Sănătății, „constatările indică existența unor vulnerabilități administrative, financiare și organizaționale acumulate în timp”, iar „acestea nu pot fi atribuite automat unei singure persoane sau exclusiv actualei conduceri”.

Ce s-a constatat

„Raportul evidențiază deficiențe în administrarea resurselor umane și în întocmirea unor acte de personal, în ocuparea funcțiilor de conducere și utilizarea îndelungată a interimatului, precum și în funcționarea controlului intern managerial. Au fost semnalate vulnerabilități în planificarea și monitorizarea achizițiilor, administrarea și evidența patrimoniului, precum și în proiectarea, executarea, recepționarea și documentarea unor lucrări de infrastructură”, a comunicat Ministerul Sănătății.

Potrivit Ministerului, evaluarea indică și necesitatea îmbunătățirii comunicării interne, a transparenței decizionale și a implicării angajaților în procesele instituționale. „În contextul unor tensiuni existente în colectiv, ministerul va delimita clar constatările susținute de documente de afirmațiile care pot fi influențate de conflicte interne. Fiecare situație va fi examinată individual, obiectiv și cu respectarea dreptului persoanelor vizate de a prezenta explicații și documente suplimentare”, a adăugat Ministerul.

Verificarea a arătat că, în 2025, institutul a avut venituri de aproximativ 291,7 milioane de lei și cheltuieli de 295,7 milioane de lei, cu un deficit de circa 4 milioane de lei. La 1 ianuarie 2026, datoriile instituției ajungeau la aproximativ 74,9 milioane de lei, dintre care 50,2 milioane de lei pentru medicamente și consumabile medicale. Ministerul Sănătății precizează că situația nu blochează activitatea institutului, dar necesită măsuri pentru stabilizarea financiară și prevenirea acumulării de noi datorii.

Solicitări în urmare verificărilor

Potrivit Ministerului, Centrul Național Anticorupție a solicitat instituției medicale explicații suplimentare privind unele aspecte examinate. „Ministerul Sănătății va pune la dispoziție materialele relevante, va analiza poziția institutului și va coopera cu instituțiile competente. Solicitarea unor clarificări reprezintă o etapă procedurală și nu constituie, în sine, constatarea unei infracțiuni sau stabilirea vinovăției unei persoane”, a adăugat Ministerul.

Totodată, Ministerul Sănătății va solicita conducerii institutului elaborarea unui plan de remediere cu termene, responsabili și rezultate măsurabile. Ministerul Sănătății va solicita, de asemenea, instituirea unui „mecanism permanent de comunicare și consultare a angajaților, pentru îmbunătățirea climatului organizațional și soluționarea profesionistă a conflictelor interne”.

Ce urmează

Potrivit Ministerului Sănătății, vor fi revizuite actele și procedurile de personal semnalate în raport, precum și temeiurile juridice ale plăților și sporurilor examinate. Vor fi organizate concursuri pentru funcțiile de conducere, iar utilizarea interimatului prelungit va fi redusă.

Totodată, va fi consolidat sistemul de control intern managerial, iar documentele obligatorii privind achizițiile vor fi actualizate și publicate. Institutul va elabora un plan de redresare financiară, cu monitorizarea lunară a veniturilor, cheltuielilor și datoriilor, iar obligațiile pentru medicamente și consumabile vor fi tratate cu prioritate.

Proiectele de infrastructură vor fi supuse unei evaluări tehnice și financiare, inclusiv prin verificarea concordanței dintre lucrările proiectate, executate, recepționate și achitate. Patrimoniul institutului va fi inventariat, iar statutul juridic și modul de utilizare a bunurilor și construcțiilor vor fi clarificate.

„Implementarea măsurilor va fi monitorizată de Ministerul Sănătății, iar Institutul de Neurologie și Chirurgie va prezenta periodic informații privind progresele înregistrate. În cazul în care verificările suplimentare vor confirma prejudicii, plăți nejustificate sau încălcări ale legislației, răspunderea va fi stabilită individual, în funcție de perioada, atribuțiile și deciziile fiecărei persoane, cu respectarea procedurilor legale”, a comunicat Ministerul Sănătății.

***

Amintim că, în martie 2026, deputatul Vasile Costiuc a declarat că a primit în audiență doi medici care s-au plâns de situația din instituția lor, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”, după numirea medicului neurochirurg Vladimir Dolghi în funcția de director. Costiuc menționa că Dolghi „nu are nici studiile necesare, nici calificările necesare și, în general, nu este din domeniul acesta”. Deputatul a mai spus că Dolghi este fratele Victoriei Belous, iar „doamna Nemerenco a modificat de două sau de trei ori regulamentul” concursului „ca să corespundă numai Vladimir Dolghi”. 

Victoria Belous, în prezent ministră a Finanțelor, a respins acuzațiile și le-a calificat drept minciuni. Detalii AICI. Totodată, fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, a declarat că concursul s-a desfășurat în conformitate cu legea. Detalii AICI.

Vladimir Dolghi a spus că Vasile Costiuc a lansat afirmații „nefondate și denigratoare”. Potrivit lui Dolghi, motivul pentru care unii medici s-au plâns de situația din Institut este punctul său de vedere divergent „față de unii colegi în ceea ce privește disciplina de muncă, organizarea și calitatea actului medical în cadrul Institutului”. Detalii AICI.

Emil Ceban, pe atunci ministru al Sănătății, declara că a primit o scrisoare din partea angajaților institutului și că vor fi făcute evaluări „ale instituției în general și ale activității acestui director”. În același timp, Ceban a precizat că directorul institutului are actele în regulă. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: