NM

Războiul reclamelor. Cum au apărut primele panouri de publicitate în Chișinău și care este atribuția politicului în acest sens

În timp ce primăria municipiului Chișinău a declarat „război” publicității exterioare, pe una dintre străzile capitalei au apărut panouri noi de publicitate. Concurenții au presupus că firmele care au instalat panourile sunt „într-o situație privilegiată”. Iar cei din companiile respective susțin că instalarea acestor panouri „este ceva de genul performance” și „o provocare sistemului” care încă nu a reacționat la toate acestea. În opinia lor, în spatele „războiului” contra publicității exterioare stă politicul și totul este motivat prin alegerile prezidențiale care se apropie.

Ce-i cu panourile

Noile panouri de publicitate au apărut acum o săptămână, pe bulevardul Grigore Vieru. Un interlocutor al NM din domeniul publicității a presupus că firmele care au instalat noile panouri sunt într-o „situație privilegiată”, de aceea construcțiile lor de pe bv. Vieru nu au fost demontate.

Noile panouri de pe bv. Vieru au fost instalate de compania „VARO Inform”. Andrei Jicol, unul dintre fondatorii acesteia, a spus pentru NM că firma nu are niciun fel de relații cu guvernarea. „Unii agenți economici, care au panouri instalate acolo, au înlocuit construcțiile. Noi și „Aquarelle” am instalat construcții noi pe fundamente vechi. Am despus cererea pentru înlocuirea panourilor cu mai mult de trei luni în urmă, încă la începutul carantinei”, a mențional Jicol, adăugând că alți agenți economici ar fi putut face același lucru.

NM
NM

Potrivit afirmațiilor sale, compania a acționat în condiții legale, întrucât, conform regulamentului, „orice agent își poate moderniza panoul”. Andrei Jicol a menționat că autorizația companiei sale pentru aceste panouri a fost valabilă până la 1 iunie, apoi ei au depus actele la primărie pentru a o prelungi, „dar nu au primit hârtiile la mână”.

Businessmanul a precizat că, potrivit Legii privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, dacă în decurs de 30 de ani guvernarea nu reacționează la solicitarea de prelungire a autorizației, funcționează principiul aprobării tacite. „Aceasta înseamnă că absența unui răspuns este considerată prelungire a autorizației. Deci, panourile noastre sunt instalate în mod legal”, a spus Jicol.

Despre ce „performance” este vorba

Jicol susține că instalarea acestor panouri este pentru el un fel de „performance”, care l-ar putea costa mult. „De obicei, primăria declară că va demonta construcțiile ruginite care sluțesc orașul, însă noi am instalat un panou nou, îngrijit, și primăria nu poate spune despre acesta că ar fi o construcție ruginită și neîngrijită. Deocamdată, panoul nostru nu este demontat, dar cred că nu e pe mult timp”, a menționat Andrei Jicol.

El a mai menționat că autoritățile municipale demontează panourile publicitare în așa mod, încât acestea nu vor putea fi instalate mai tâziu în altă parte. Totodată, susține el, societatea aude că cunt demontate „panourile ilegale”, dar nu înțelege, de ce aceste panouri sunt numite ilegale.

„Guvernarea pur și simplu deteriorează proprietatea privată. Unor agenți economici pur și simplu le-au fost tăiate panouri de 1,5 milioane de lei. E ca și cum v-ați parca automobilul nou, curat, conform tuturor regulilor, iar dimineața v-ați trezi și ați vedea că el a fost tăiat în bucăți. Conform legii, autoritățile pot doar să aplice amenzi proprietarilor de panouri pentru încălcări ori se pot adresa în judecată și, prin judecată, să impună demontarea panourilor. Ceea ce se întâmplă acum este ilegal”, a concluzionat Jicol.

Noi nu am reușit să obținem un comentariu în acest caz de la primărie: arhitectul-șef al capitalei, Svetlana Dogotaru nu a răspuns la apelurile NM, iar mai târziu a expediat un mesaj precum că nu poate vorbi.

Toate-s din cauza alegerilor?

Un interlocutor al NM care activează în domeniul publicității, care a dorit să-i păstrăm anonimatul, consideră că „cruciada” primăriei capitalei împotriva publicității exterioare ar putea fi motivată prin alegerile prezidențiale care se apropie. „Publicitatea exterioară este un resurs serios, aproape ca televiziunea, iar la noi, televiziunea este monopolizată. Există internetul, dar acolo, banii rezolvă totul. Dacă cineva are în mâini presa, grupul mail.ru și Odnoklassniki, înseamnă că trebuie să obții resursul rămas și să faci aceasta, profitând de faptul că imaginea publicității exterioare nu este cea mai bună. Această imagine s-a format și din cauza că pe parcursul mai multor ani, autoritățile au acordat, pe bani, niște autorizații neînțelese”, consideră interlocutorul NM.

Acesta mai spune că o confirmare indirectă în acest sens ar putea servi refuzul autorităților capitalei de a merge în întâmpinare celor din domeniul publicității, care au promovat foarte multe propuneri privind renovarea panourilor și modul în care ar trebui să fie publicitatea exterioară, dar sugestiile lor nu au fost acceptate.

Sau e vorba de bani?

Igor Volnițchi, directorul companiei „Poliexpert”, considră că în „războiul” primăriei contra publicității exterioare nu există subtext politic. „Primarul [Ion Ceban] încearcă să realizeze ceea ce a promis [la alegeri]. Este vorba nu doar despre panouri, dar și despre gherete. Trebuie de făcut ordine, dar trebuie respectată măsura, ținându-se cont de experiența altor orașe. Publicitatea exterioară este oriunde, mai mult sau mai puțin”, a menționat Volnițchi.

El consideră că decizia de a curăța străzile în totalitate de panourile de publicitate este stranie, pentru că publicitatea exterioară este una dintre metodele de informare a oamenilor, mai ales în timpul alegerilor. „Mulți se orientează spre ceea ce văd pe panou – așa este societatea noastră. Noi ar trebui să ținem cont de faptul că nu fiecare obține informația despre politicieni de la TV, radio sau online. Ar trebui să luăm în calcul și faptul că există o parte a populației care decide pentru cine să voteze orientându-se după panouri. Ordinea este necesară, dar nu putem renunța totalmente la publicitatea exterioară”, a subliniat expertul.

Unul dintre politicienii din Moldova, care a dorit să-i păstrăm anonimatul, a menționat pentru NM că, cel mai degrabă, nu ar folosi panourile de publicitate în campania electorală. Totodată, el consideră că publicitatea exterioară este un instrument eficient, capabil să transmită un anumit „mesaj” electoratului.

„Totuși, eu consider că acesta este un instrument învechit. Însă el permite să fie ascunse cheltuielile pentru campania de publicitate. Iată cum se întâmplă: politicianul N plasează oficial publicitatea sa pe un panou cu 30 de euro, ceilalți bani îi plătește neoficial agentului. Price list-ul este diferit pentru concurenții electorali. La televiziune, acest lucru nu ar putea fi realizat, deoarece prețul va fi același pentru toți”, a menționat interlocutorul NM.

***
Potrivit datelor unui sondaj realizat de Agenția de cercetări de marketing „Xplane” la începutul anului 2020, 35,6% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani acordă atenție publicității de pe afișele și panourile publicitare.

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Roberta Metsola, despre garanțiile pe care le-ar putea cere Bulgaria pentru minoritatea bulgară din Moldova și Ucraina: Vom lucra cu toate țările candidate și le vom sprijini

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a comentat discuțiile apărute în spațiul public privind garanțiile suplimentare pe care le-ar putea cere Bulgaria în cadrul negocierilor de aderare, pentru protecția etnicilor bulgari din Ucraina și Republica Moldova. Într-un interviu acordat pentru NewsMaker, înalta oficială a explicat că protecția minorităților rămâne una dintre valorile centrale ale Uniunii Europene, fiind prevăzută explicit în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le respecte pentru a adera. Metsola a precizat că Legislativul UE va ajuta țările candidate pentru a le sprijini în această direcție.

„Protecția minorităților este una dintre valorile aflate în centrul Uniunii Europene. Ea se regăsește în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le îndeplinească pentru a adera la Uniunea noastră. Aceste criterii reflectă ceea ce apărăm: democrația, libertatea, statul de drept, egalitatea și respectarea drepturilor omului”, a declarat Metsola.

Aceasta a subliniat totodată că procesul de extindere nu trebuie privit ca un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci ca un parcurs comun către un viitor comun pentru toate țările implicate.

„Procesul de extindere nu este un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci un parcurs comun, orientat spre un viitor comun. Parlamentul European va lucra cu toate țările candidate și le va sprijini pe acest drum, prin împărtășirea expertizei, încurajarea cooperării, consolidarea instituțiilor și respectarea drepturilor fundamentale. Despre asta este extinderea: să devenim mai puternici împreună”, a adăugat Metsola.

Precizăm că toamna trecută, consilierii Consiliului Raional Taraclia au adoptat în unanimitate un apel adresat conducerii bulgare și europarlamentarilor bulgari, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila lichidare a raionului în cadrul reformei administrativ-teritoriale și solicită Bulgariei să intervină pentru protejarea drepturilor comunității bulgare, potrivit Radio Bulgaria. Documentul cere ca raionul să fie păstrat ca „Regiune culturală națională Taraclia”.

Amintim că, pe 8 aprilie, Guvernul prezentase un concept de reformă administrativă potrivit căruia raionul Taraclia ar putea deveni al 14-lea municipiu al Republicii Moldova, fără să fie comasat după modelul general aplicat celorlalte raioane. Conform conceptului prezentat de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, administrația raională ar fi unită cu cea a orașului Taraclia, funcția de președinte de raion ar fi înlocuită cu cea de primar general, iar Consiliul raional ar deveni Consiliu municipal, păstrând în același timp identitatea locală și culturală a regiunii, unde aproximativ 65% din populație este de etnie bulgară, potrivit recensământului din 2024.

Pe 10 iunie, prim-ministrul Alexandru Munteanu s-a întâlnit cu omologul său bulgar, Rumen Radev, la Sofia, în marja Summitului Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est. Munteanu a reconfirmat angajamentul autorităților de la Chișinău pentru protejarea identității lingvistice și culturale a minorității bulgare, inclusiv în contextul reformelor administrative, și a menționat importanța dezvoltării filialei din Taraclia a Universității „Angel Kanchev”. Premierul a mulțumit Bulgariei pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în educație, infrastructură, eficiență energetică și dezvoltare locală, care a depășit 600 de mii de euro în perioada 2024-2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: