Proteste Agricultorii
Максим Андреев, NewsMaker

Reacția lui Slusari la acuzațiile lui Furculiță și Mudreac: „Este o declarație de disperare, când nu ai soluții, cauți cine e de vină”

Vicepreședintele parlamentului, deputatul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Alexandr Slusari, susține că Partidul Socialiștilor (PSRM) este disperat și caută pe cine să dea vina pentru situația critică din agricultură. Reacția vine după ce deputații socialiști Corneliu Furculiță și Radu Mudreac au acuzat liderii Platformei DA și PAS că ar urmări interese ascunse atunci când organizează proteste în sprijinul agricultorilor. 

Alexandr Slusari i-a dat replica lui Corneliu Furculiță, care l-a întrebat de câte ori  a fost, anul trecut, în nordul țării ca să se întâlnească cu pomicultorii a căror recoltă a fost afectată de grindină.

„Este incorect să comparăm situația de anul trecut cu cea de anul acesta, cu toate că am fost anul trecut la nord, de câteva ori. Apropo, doi ani în urmă, datorită insistenței noastre, au fost plătite compensațiile pentru grindină pentru agricultorii care au pătimit. Poate și anul trecut ar fi fost găsite soluții dacă nu dădeau jos guvernul. Îi răspund domnului Furculița: am fost de 3-4 ori la nord și am vorbit cu agricultorii”, a răspuns Slusari, contactat de NM.

Vicepreședintele Platformei DA s-a referit și la postarea lui Corneliu Furculiță din 16 august, prin care a îndemnat fermierii să aibă răbdare și să se roage lui Dumnezeu, în loc să participe la proteste.

„Dl Furculiță a jignit foarte mult agricultorii. Nu știu cine l-a sfătuit să facă postarea cu rugăciuni pentru ploaie, dar l-a sfătuit prost. Este o bătaie de joc și nu știu dacă dl Furculiță va avea posibilitatea să mai discute cu agricultorii după asemenea declarații”, a spus Slusari.

Alexandr Slusari a subliniat că nici el, nici alți reprezentanți ai Platformei DA nu au fost organizatori ai protestelor.

„Au fost organizate de agricultori. Că Platforma DA este solidară și ii susține este altceva. Dacă veți analiza coloristica poltică a agricultorilor, veți vedea că sunt reprezentanți ai diferitor partide, inclusiv ai PSRM. A fost o declarație de disperare: când nu ai soluții, cauți cine e de vină și cine stă în spate. În spate stă această guvernare, care a reacționat cu mare întârziere. Dacă am fi discutat în mai-iunie, poate că situația ar fi fost alta”, a mai spus deputatul Platformei DA.

Vicepreședintele Platformei DA, deputatul Alexandr Slusari a mai spus că situația din agricultură a fost discutată astăzi în cadrul unei ședințe care s-a desfășurat la Ministerul Finanțelor. Aceasta a durat circa trei ore.

„Domnul Mudreac, decât să facă declarații la conferințe de presă, cred că era mai bine să participe la ședință. Nu au fost luate alte decizii, însă pot să vă spun că soluțiile nu pot fi implementate imediat. Lucrurile trebuie coordonate cu FMI și am înțeles de la ministrul Pușcuța că ar putea dura câteva săptămâni. Guvernul nu le poate da agricultorilor ceea ce cer. După părerea mea, s-a intrat în impas”, a mai spus Slusari.

Amintim că, în cadrul unei conferințe din 17 august, deputații Corneliu Furculiță și Radu Mudreac au acuzat liderii Platformei Demnitate și Adevăr (DA) și ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) că ar profita de criza din domeniul agriculturii și ar urmări, de fapt, optimizarea micilor fermieri și admiterea ca cetățenii străini să poată cumpăra terenuri agricole din Republica Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: