Proteste Agricultorii
Максим Андреев, NewsMaker

Reacția lui Slusari la acuzațiile lui Furculiță și Mudreac: „Este o declarație de disperare, când nu ai soluții, cauți cine e de vină”

Vicepreședintele parlamentului, deputatul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Alexandr Slusari, susține că Partidul Socialiștilor (PSRM) este disperat și caută pe cine să dea vina pentru situația critică din agricultură. Reacția vine după ce deputații socialiști Corneliu Furculiță și Radu Mudreac au acuzat liderii Platformei DA și PAS că ar urmări interese ascunse atunci când organizează proteste în sprijinul agricultorilor. 

Alexandr Slusari i-a dat replica lui Corneliu Furculiță, care l-a întrebat de câte ori  a fost, anul trecut, în nordul țării ca să se întâlnească cu pomicultorii a căror recoltă a fost afectată de grindină.

„Este incorect să comparăm situația de anul trecut cu cea de anul acesta, cu toate că am fost anul trecut la nord, de câteva ori. Apropo, doi ani în urmă, datorită insistenței noastre, au fost plătite compensațiile pentru grindină pentru agricultorii care au pătimit. Poate și anul trecut ar fi fost găsite soluții dacă nu dădeau jos guvernul. Îi răspund domnului Furculița: am fost de 3-4 ori la nord și am vorbit cu agricultorii”, a răspuns Slusari, contactat de NM.

Vicepreședintele Platformei DA s-a referit și la postarea lui Corneliu Furculiță din 16 august, prin care a îndemnat fermierii să aibă răbdare și să se roage lui Dumnezeu, în loc să participe la proteste.

„Dl Furculiță a jignit foarte mult agricultorii. Nu știu cine l-a sfătuit să facă postarea cu rugăciuni pentru ploaie, dar l-a sfătuit prost. Este o bătaie de joc și nu știu dacă dl Furculiță va avea posibilitatea să mai discute cu agricultorii după asemenea declarații”, a spus Slusari.

Alexandr Slusari a subliniat că nici el, nici alți reprezentanți ai Platformei DA nu au fost organizatori ai protestelor.

„Au fost organizate de agricultori. Că Platforma DA este solidară și ii susține este altceva. Dacă veți analiza coloristica poltică a agricultorilor, veți vedea că sunt reprezentanți ai diferitor partide, inclusiv ai PSRM. A fost o declarație de disperare: când nu ai soluții, cauți cine e de vină și cine stă în spate. În spate stă această guvernare, care a reacționat cu mare întârziere. Dacă am fi discutat în mai-iunie, poate că situația ar fi fost alta”, a mai spus deputatul Platformei DA.

Vicepreședintele Platformei DA, deputatul Alexandr Slusari a mai spus că situația din agricultură a fost discutată astăzi în cadrul unei ședințe care s-a desfășurat la Ministerul Finanțelor. Aceasta a durat circa trei ore.

„Domnul Mudreac, decât să facă declarații la conferințe de presă, cred că era mai bine să participe la ședință. Nu au fost luate alte decizii, însă pot să vă spun că soluțiile nu pot fi implementate imediat. Lucrurile trebuie coordonate cu FMI și am înțeles de la ministrul Pușcuța că ar putea dura câteva săptămâni. Guvernul nu le poate da agricultorilor ceea ce cer. După părerea mea, s-a intrat în impas”, a mai spus Slusari.

Amintim că, în cadrul unei conferințe din 17 august, deputații Corneliu Furculiță și Radu Mudreac au acuzat liderii Platformei Demnitate și Adevăr (DA) și ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) că ar profita de criza din domeniul agriculturii și ar urmări, de fapt, optimizarea micilor fermieri și admiterea ca cetățenii străini să poată cumpăra terenuri agricole din Republica Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: