Reacția ambasadorului Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mažeiks, la intimidarea jurnaliștilor și activiștilor din Republica Moldova, care au beneficiat de asistență financiară americană, a nemulțumit unii politicieni din țara noastră. „Care presă «independentă»?”, „Asta nu e libertate” și „Sprijinul extern nu e un certificat de adevăr” sunt doar câteva dintre comentarii.
A reacționat la declarația ambasadorului candidatul Partidului Socialiștilor la scrutinul prezidențial din 2024 Alexandr Stoianoglo, în prezent – unul din liderii blocului politic „Alternativa”.
„Ambasadorul UE, Janis Mažeiks, condamnă atacurile împotriva presei „independente” și a ONG-urilor. Dar cine le dă acest statut? Dacă presa e „independentă”, de ce e finanțată din extern? Dacă ONG-urile sunt „societate civilă”, de ce reprezintă doar o parte a societății? Ataci opoziția? E „investigație jurnalistică”. Critici guvernarea? E „dezinformare”. Primești finanțare externă? E „sprijin democratic”. Întrebi de unde vin banii? E „stigmatizare”. ONG-ul promovează linia guvernării? E „vocea cetățenilor”. Pui întrebări incomode? Ești „agent străin”. Ești cenzurat? E „lupta cu propaganda”. Libertatea presei nu înseamnă imunitate la critici. Democrația nu înseamnă ONG-uri privilegiate. Iar sprijinul extern nu e un certificat de adevăr”, a menționat Stoianoglo.
El a mai scris că „presa și societatea civilă sunt piloni ai democrației, dar când sunt selectați și controlați politic, devin altceva: instrumente”: „Asta nu e libertate. E monopol pe adevăr. De ce? Pentru că se apropie alegerile”.
A comentat declarația ambasadorului și politicianul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în Republica Moldova.
„Europeanul Mazeiks condamnă hărțuirea presei independente din Moldova. Care presă „independentă”? Cea care promovează parade gay pe banii USAID? Sau cea care nu a ridicat capul când colegii ei erau presați? A, stop. Sau și-a amintit în sfârșit de zecile de posturi TV și de sutele de portaluri web închise de Sandu?”, se arată în declarația acestuia, distribuită pe mai multe canale de Telegram inclusiv „Канал5”. Menționăm, activitatea televiziunii Canal 5 a fost suspendată temporar în Republica Moldova „în urma constatării unor bănuieli privind implicarea beneficiarilor efectivi ai companiei în activități care afectează securitatea statului”.
Ex-ministrul de externe în guvernul Filip, Tudor Ulianovschi, în prezent – lider al Partidului Social Democrat European (PSDE) – fostul PDM, a scris că reacția ambasadorului „la așa-numita presă independentă și societate civilă, finanțate cu zeci de milioane de dolari și euro de către SUA și UE, necesită câteva clarificări”.
„Ceea ce numește domnul Mazeiks „presă independentă” și „societate civilă” sunt, de fapt niște organizații profund partizane, aflate în slujba actualului partid de guvernământ și reprezintă instrumente de presiune și represiune asupra oponenților politici și ideologici ai PAS și ai doamnei președinte Maia Sandu. (…) Actele de intimidare, amenințările, defăimarea și răspândirea de informații false, la care face trimitere domnul ambasador, sunt tocmai instrumentele folosite de această presă și societate civilă partizană împotriva oponenților politici ai PAS, problemă cu care m-am confruntat personal, în campania prezidențială trecută, când am fost marginalizat, linșat mediatic și supus unor ample campanii de dezinformare concertate”, a scris politicianul.
A reacționat și fostul premier al Republicii Moldova, care a fost învestit cu voturile a 62 de deputați PSRM și PDM, Ion Chicu, în prezent – lider al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei și unul din liderii blocului politic „Alternativa”.
„Dle Mazeiks, e bine că le-ați sărit în apărare. Numai că ponderea cuvântului Dvs. a fost iremediabil ușurată tocmai de acelea, pe care le apărați. Și-au bătut joc de tot ce este european. Și le-ați fost complice”, a scris Chicu pe o rețea de socializare.
A comentat declarațiile ambasadorului și liderul partidului politic „Șansă”, apropiat politicianului fugar Ilan Șor, Alexei Lungu.
„Șeful misiunii UE, Mazeiks, s-a aruncat cu un zel incredibil în apărarea presei „independente” pro-guvernamentale, care chipurile a fost „hărțuită” pentru dezvăluirile privind finanțarea din străinătate. Se pare că cineva a îndrăznit să amintească de unde vin banii pentru „obiectivitatea” lor. Domnul Mazeiks și-a amintit chiar și de legea privind libertatea opiniilor. Dar, aparent, această lege nu se aplică tuturor. Când canalele de televiziune și site-urile opoziției erau închise pe bandă rulantă, nimeni din reprezentanții UE nu a ținut discursuri aprinse. (…) Apropo, îi reamintesc domnului Mazeiks că jurnaliștii de opoziție nu mai sunt primiți la evenimentele oficiale ale președintelui și guvernului. (…) Și despre cei 32 de milioane de dolari alocați de SUA pentru propagandă în Moldova, nici nu prea se vrea să se vorbească. Atunci, despre ce libertate a presei discutăm?”, a scris Lungu.
Și deputata socialistă Adela Răileanu s-a referit la subiect.
„Este revoltător cum ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks, aplică standarde duble fără pic de jenă. Atunci când puterea pe care o susține închide televiziuni fără nicio decizie judecătorească, tace aprobator, dar brusc devine mare apărător al democrației, atunci când e vorba de presa care linge pantofii guvernanților. (…) Domnule Mazeiks, dacă vreți să vă asumați cu adevărat rolul de apărător al valorilor europene, începeți prin a fi consecvent și a condamna toate încălcările libertății presei, nu doar cele care vă convin politic”, a menționat socialista.
După preluarea mandatului, președintele american Donald Trump a suspendat aproape toată asistența internațională a SUA pentru 90 de zile, cu scopul de a efectua un audit cu privire la conformitatea acesteia cu politica externă a noii administrații. Iar miliardarul Elon Musk, desemnat de președintele american Donald Trump să coordoneze măsurile de reducere a cheltuielilor federale, a anunțat că lucrează la închiderea USAID.
Ulterior, nouă ONG-uri de media din Republica Moldova au declarat că, în contextul suspendării asistenței externe din SUA, au observat „cu îngrijorare o tendință tot mai accentuată de instrumentalizare a subiectului finanțării externe pentru a stigmatiza jurnaliști și a submina credibilitatea presei independente”.
ONG-urile au menționat că președinta Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac, a fost vizată direct într-o postare a unui utilizator al rețelei Facebook. „El a recurs la etichetări improprii unui discurs public adecvat și a militat pentru publicarea unor liste cu numele jurnaliștilor care au beneficiat de asistență externă, insinuând în mod aberant asupra caracterului ilegal al relațiilor dintre presa beneficiară de granturi și partenerii externi de dezvoltare”, au comunicat ONG-urile.
Potrivit ONG-urilor, stigmatizarea jurnaliștilor în contextul suspendării finanțării externe din SUA nu se limitează doar la spațiul online, ci se manifestă și pe teren. În continuare, acestea au condamnat cazurile de denigrare a jurnaliștilor și instituțiilor mass-media care au primit asistență financiară americană.
Pe 5 martie, ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova Janis Mazeiks a declarat că „actele de intimidare, amenințările, defăimarea și răspândirea de informații false împotriva jurnaliștilor și organizațiilor societății civile sunt pedepsite prin lege și trebuie investigate și sancționate prompt”. Potrivit diplomatului, în țara noastră se înregistrează „o tendință îngrijorătoare de a folosi problema finanțării străine pentru a stigmatiza jurnaliștii și activiștii, pentru a le submina credibilitatea și rolul esențial în societate”.
