Ceban, Chicu, Stoianoglo și Tkaciuk anunță crearea blocului politic „Alternativa” (VIDEO)

Liderul Partidului „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN) Ion Ceban a anunțat despre intenția de creare a blocului politic „Alternativa”. Blocul, potrivit lui Ceban, va fi format din trei partide dar și din „echipa lui Alexandr Stoianoglo”. Anunțul a fost făcut în timpul unei conferințe de presă alături de liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei Ion Chicu, liderul neformal al „Congresului Civic” Mark Tkaciuk și candidatul PSRM la scrutinul prezidențial din 2024 Alexandr Stoianoglo. 

„Azi, aici și acum anunțăm intenția de creare a blocului politic „Alternativa”, care urmează să fie din trei partide, dar și echipa domnului Alexandr Stoianoglo în frunte cu dumnealui”, a comunicat Ion Ceban. „Blocul Alternativa este ceea ce își doresc oamenii la această etapă. (…) Avem o echipă care, cumulativ, o considerăm cea mai puternică din punct de vedere profesionist din Republica Moldova”, a mai spus Ceban.

„Ca să nu existe interpretări, pledăm pentru integrarea europeană ca obiectiv major al țării. Vorbim și scriem în limba română. Știm că există un război și o agresiune la est împotriva Ucrainei”, a precizat Ion Ceban.

Stoianoglo a menționat, la rândul său, că prioritatea principală a blocului va fi „consolidarea societății și consolidarea tuturor forțelor politice”.

Tkaciuk a spus că blocul „este acea alternativă care va garanta că alegerile libere în Moldova sunt sfinte”.

În contextul alegerilor parlamentare care vor avea loc în 2025, politicienii au fost întrebați dacă vor participa la scrutin detașat sau în bloc. „Toate acțiunile care urmează să fie întreprinse vor fi anunțate public, pe parcurs”, a comunicat Ion Ceban.

Ion Ceban

Ion Ceban este lider al partidului MAN, totodată primar al municipiului Chișinău. El se află la al doilea mandat de primar al municipiului. MAN, condus de Ion Ceban, a fost înregistrat oficial la ASP în ianuarie 2023. O categorie aparte a membrilor MAN o constituie angajații Primăriei Chișinău. Consilieri, șefi de Direcție, șeful cabinetului primarului și viceprimarii Ilie Ceban, Irina Gutnic și Angela Cutasevici fac parte din partidul edilului Ion Ceban. Detalii AICI.

În noiembrie 2024, Ion Ceban a anunțat că Mișcarea Alternativă Națională se extinde în raioane. Detalii AICI. Tot în luna noiembrie, Ion Ceban a fost întrebat ce va face în cazul în care MAN va accede în Parlament. „Eu voi continua să rămân să îmi onorez toate angajamentele pe care le-am luat în fața alegătorilor”, a dat asigurări primarul. Detalii AICI. În decembrie 2024, el a spus că ar putea fi cap de listă al partidului său, MAN, la alegerile parlamentare care vor avea loc în 2025. Totodată, el a adăugat că „cel mai probabil”, după alegeri, va continua să activeze în calitate de primar. Detalii AICI.

Alexandr Stoianoglo

Alexandr Stoianoglo a fost procuror general. A fost numit în această funcție în noiembrie 2019, pe un mandat de 7 ani. În seara de 5 octombrie 2021, la câteva luni după revenirea PAS la guvernare, Stoianoglo a fost reținut chiar în biroul său de la Procuratura Generală și cercetat penal pentru abuz în serviciu, corupere pasivă, depășirea atribuțiilor de serviciu și fals în declarații, scrie rise.md. S-a întâmplat după ce, în aceeași zi, CSP a examinat adresarea deputatului PAS Lilian Carp, tot el președinte al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică (CSNAOP).

În sesizare, Carp afirma că, în perioada în care Stoianoglo a fost deputat și președinte al CSNAOP, a semnat raportul pentru modificarea Legii cu privire la combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, iar în urma acestei modificări, votată în Parlament, a fost facilitată comiterea infracțiunilor de spălare a banilor. Carp a cerut să fie investigat și faptul că pe numele soției procurorului general au fost înregistrate mai multe firme din Ucraina care au aparținut omului de afaceri Veaceslav Platon, condamnat, în 2018, definitiv, la 18 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.

Tot aici, Carp susținea că Stoianoglo „a organizat și dirijat acțiunile procurorului de caz, care a renunțat la învinuirea adusă lui Platon”, fapt care s-a soldat cu eliberarea afaceristului și, ulterior, plecarea acestuia din R. Moldova. Atunci, CSP a desemnat un procuror să examineze cele invocate de Carp.

În aprilie 2023, Procuratura Anticorupție a declarat că Stoianoglo a fost pus sub învinuire „pentru infracțiunea de îmbogățire ilicită”. Înainte de aceasta, Stoianoglo declara că este gata să demonstreze proveniența banilor. Ar fi vorba de un apartament, procurat pe numele fiicei lui Stoianoglo, în 2015. El menționa că la acea vreme, când a procurat locuința, nu era nici procuror general, nici deputat, nici funcționar. Prin urmare, spunea Stoianoglo, nu avea de ce să fie subiectul investigației.

Ulterior, 26 septembrie 2023, reprezentanții Președinției de la Chișinău au anunțat că a fost semnat „decretul prezidențial de eliberare din funcția de procuror general a lui Alexandr Stoianoglo, în baza hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor din 23 mai 2022”.

Pe 24 octombrie 2023, CtEDO a publicat o decizie urmare a plângerii fostului procuror general. S-a constatat că Republica Moldova a încălcat drepturile lui Stoianoglo, la un proces echitabil atunci când a fost revocat din funcția de procuror general. Potrivit deciziei, Moldova trebuie să plătească lui Stoianoglo 3 600 euro drept despăgubire prejudiciului moral cauzat.

Cu privire la Stoianoglo mai precizăm că în februarie 2024, Alexandr Stoianoglo și fosta sa subalternă, Maria Cobzari, învinuiți de depășirea atribuțiilor de serviciu, au fost achitați. Decizia a fost pronunțată de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Unul dintre cei trei judecători care au examinat cauza a formulat o opinie separată, privind existența vinovăției acestora. Detalii AICI. Procuratura Anticorupție, care a instrumentat cazul, a anunțat că va contesta decizia.

În 2024 a fost înaintat de PSRM drept candidat la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, după ce tentativa liderului socialiștilor, Igor Dodon, de a-l face candidatul comun al partidelor de opoziție a eșuat. Stoianoglo a reușit să acceadă în turul II al alegerilor prezidențiale, însă a pierdut cursa electorală în fața contracanditatei sale, Maia Sandu.

În ianuarie 2025, Stoianoglo și-a anunțat intenția de a se implica activ în viața politică din țară. Detalii AICI.

Ion Chicu

Ion Chicu a fost premier al Republicii Moldova, începând cu 14 noiembrie 2019, după demiterea cabinetului de miniștri condus de Maia Sandu. A fost învestit cu voturile a 62 de deputați PSRM și PDM (înainte de plecările masive din PDM). Înainte de a prelua funcția de prim-ministru, Ion Chicu a fost consilierul președintelui Igor Dodon. Pe 23 decembrie 2020, Ion Chicu a demisionat din funcția de prim-ministru.

PDCM, condus de Ion Chicu, a fost înregistrat la Agenția Servicii Publice în aprilie 2021.

Ion Chicu a participat în calitate de candidat, din partea PDCM, la scrutinul prezidențial din 20 octombrie 2024. El a obținut 2,06% din voturi, potrivit alegeri.md.

În noiembrie 2024, partidul său a declarat că nu recunoaște rezultatele alegerilor prezidențiale și, respectiv, pe Maia Sandu în calitate de câștigător al scrutinului. Detalii AICI.

Mark Tkaciuk

Mark Tkaciuk a fost deputat în Parlamentul de la Chișinău în perioada 2001 – 2002 și 2009 – 2014. Tkaciuk a fost și consilierul fostului președinte al R. Moldova, Vladimir Voronin, pe probleme politice, scrie Ziarul de Gardă. În 2014, Mark Tkaciuk, Iurie Muntean, Zurab Todua și Mihail Poleanschi, au fost excluși din PCRM. Câțiva ani mai târziu, aceștia au creat Partidul politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic”. Partidul a fost înregistrat oficial pe 13 ianuarie 2020, de către Agenția Servicii Publice, iar în 2021 a participat în 2021 la alegerile parlamentare anticipate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu și Nicușor Dan, prezenți la deschiderea „Marii Dictări Naționale 2025”: „România și R. Moldova au nevoie una de cealaltă”

Președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan, au participat pe 31 august la deschiderea evenimentului „Marea Dictare Națională”, care s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Cei doi șefi de stat au ținut discursuri și s-au adresat participanților. Maia Sandu a vorbit despre importanța limbii române, subliniind că aceasta este „busola identității” cetățenilor țării noastre. La rândul său, Nicușor Dan a remarcat că este limba română una dintre legăturile dintre România și Republica Moldova și și-a exprimat deschiderea pentru a construi și alte conexiuni între cele două maluri ale Prutului. El a spus că cele două țări „au nevoie una de cealaltă”.

În mesajul său, Maia Sandu a subliniat că limba română nu trebuie celebrată doar o dată pe an, ci trebuie cinstită zilnic – prin a vorbi corect, a scrie îngrijit și a folosi bogăția vocabularului ei.

Limba română este legătura noastră cu trecutul – cu scriitorii, cântăreții și profesorii care au luptat pentru ea – dar și cu viitorul, cu copiii care o vor folosi pentru a construi știința, cultura și arta de mâine. Cuvântul este o putere mare. El nu este un dat. Au fost vremuri când, doar pentru că rosteai numele limbii române, riscai să fii batjocorit sau prigonit. Astăzi putem vorbi liber – și trebuie să apărăm și să prețuim acest drept fundamental pentru noi și pentru generațiile viitoare”, a spus ea.

Șefa statului a mai menționat că româna nu este doar limbă oficială a UE, ci se răspândește pe tot continentul european și dincolo de el. „Nu mai este ceva neobișnuit să o auzim pe străzile din Roma, Paris sau Londra, în piețele din Berlin și Madrid, dar și peste Ocean – în Statele Unite, Canada ori chiar în îndepărtata Australie. Este un motiv de bucurie și mândrie deopotrivă. Oriunde mergem, limba română rămâne busola identității noastre și legătura vie cu rădăcinile”, a adăugat aceasta.

La rândul său, Nicușor Dan a mărturisit că a considerat mereu româna „un dat” – fiind limba în care a vorbit și studiat, însă și și-a exprimat aprecierea pentru eforturile Republicii Moldova pentru a o păstra.

Dvs., în opinia mea, ați dat un exemplu lumii întregi prin lupta pe care ați dat-o în timp, în ciuda tuturor presiunilor, pentru a păstra această limbă și această identitate. Și acum, din nou, sunteți, în opinia mea, un exemplu pentru Europa și pentru lumea întreagă pentru modul în care încercați să apărați democrația în fața acelorași presiuni care vin din aceiași parte și dovediți prin asta că sunteți mai europeni decât europenii și că locul dvs. este în Uniunea Europeană”, a spus liderul de la București.

Totodată, el a vorbit și despre legăturile dintre cele două maluri ale Prutului – una dintre care este limba comună.

Limba română, dincolo de a fi o identitate, este o responsabilitate pentru fiecare dintre noi. România și R. Moldova sunt țări care au valori comune și care au nevoie una de cealaltă. Și este responsabilitatea noastră să ne ajutăm unii pe ceilalți, astfel încât aceste două țări să aibă un viitor luminos în lumea pe care o construim noi toți. Din partea României, din partea mea personal – toată prietenia și toată deschiderea pentru a construi aceste legături”, a precizat președintele Dan.

La „Marea Dictare Națională”, care se află la a treia ediție și se desfășoară tradițional de Ziua Limbii Române, au participat peste 2 000 de oameni. Anul trecut, evenimentul a adunat peste 1 800 de participanți.

Amintim că Republica Moldova marchează anual Ziua Limbii la data de 31 august. Aceasta este celebrată de 36 de ani, după decretarea, în 27 august 1989, a limbii române ca limbă de stat și trecerea la grafia latină, rol consfințit şi în Declarația de independență adoptată pe 27 august 1991.

România a declarat data de 31 august Ziua Limbii Române în anul 2011.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: