Economia Moldovei se află într-o recesiune profundă. Căderea ei va constitui 7,5% până la sfârșitul acestui an. Această prognoză a fost prezentată la 20 octombrie de economiștii Centrului Analitic Independent Expert-Grup. În opinia lor, lipsa încrederii populației față de guvern, măsurile anticriză slabe și scăderea veniturilor populației nu vor permite economiei Moldovei să-și revină prea curând.
Din „Raportul de Stare a Țării 2020” reiese că Moldova a intrat nepregătită în pandemie: creșterea a început să încetinească, exportul era în minus, iar deficitul bugetar era deja planificat în creștere. Pe lângă aceasta, Moldova are un nivel scăzut de competitivitate (locul 86 din 141), de libertate economică (locul 87 din 180) și un nivel înalt de corupție (locul 120 din 180).
În opinia experților, nici companiile private nu au fost pregătite de o criză, din cauza accesului limitat la resursele financiare, la tehnologiile IT și cu o minimă diversificare a furnizorilor de materie primă sau a canalelor de desfacere. Analiștii consideră că situația a fost agravată și de nivelul scăzut de încredere a populației și a mediului de afaceri față de guvernare, din care cauză foarte puțini oameni au respectat și respectă regulile privind purtarea măștilor, păstrarea distanței sociale și alte restricții.
În raport se mai menționează și despre măsurile ineficiente ale guvernului pentru susținerea cetățenilor și a afacerilor. „Cu excepția îndemnizațiilor de șomaj, de care a beneficiat un număr limitat de persoane, a unui moratoriu pe controalele de stat, a amânării cu câteva luni a plăților fiscale și a unui mecanism de subvenționare a dobânzilor la creditele contractate, care nu s-a bucurat de popularitate în rândul sectorului privat, guvernul nu a putut oferi nimic”, se menționează în studiu.
Conform estimărilor experților, volumul asistenței financiare a constituit doar 0,4-0,5% din PIB, ceea ce este de 5-6 ori mai puțin față de programele anticriză implementate de alte state din regiune.
Pe lângă repercusiunile pandemiei, acest an a fost marcat și de seceta severă. În opinia experților, neglijența autorităților față de problemele ce țin de schimbările crimatice și susținerea ineficientă a fermierilor vor cauza și în continuare înrăutățirea situației din agricultură.
Anume agricultura a fost cel mai mult afectată anul acesta, valoarea adăugată a acestei ramuri va scădea cu 33%. Urmează transporturile și sectorul industrial care, la rândul lor, vor submina activitatea investițională și cea de export.
Experții au estimat că deficitul bugetar ar putea atinge un nivel de 10% din PIB, limitând astfel marja de manevră pentru guvern, iar magnitudinea acestei recesiuni va fi mai dură comparativ cu cea din anul 2009.
Conform prognozelor Expert-Grup, perspectivele restabilirii economiei moldovenești în anul 2021 sunt vagi. „Cel mai probabil, creșterea economică va constitui 3-4%, ceea ce va afecta angajarea și veniturile cetățenilor”, se mai spune în raport. Până la sfârșitul lunii iulie, numărul șomerilor înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a crescut cu 60 la sută.
Experții consideră că noul coronavirus va accentua și mai mult inegalitatea, atât cea socială, cât și cea economică. Cel mai dificil va fi pentru afacerile mici și mijlocii, la fel ca și pentru tineri, femei și persoanele cu un nivel de studii scăzut. Astfel, rezultatele Barometrului Opiniei Publice (BOP) arată că în condițiile restricționării, în prima jumătate a anului 2020, a vieții economice, tocmai 70 la sută dintre respondenții tineri au menționat că au fost afectați de diminuarea sau de suspendarea salariilor, o treime din femei au menționat că au fost nevoite să lucreze de acasă ori să stea acasă, cu copiii, iar 25% dintre persoanele chestionate, care au venituri și studii scăzute, consideră că în viitorul apropiat, își vor pierde locul de muncă. De notat că cei care activează în sfera bugetară vor fi într-o situație mai bună – veniturile scad, de obicei, la cei care activează în companii private.
În opinia economiștilor, lipsa unei reacții adecvate în acest sens va duce la creșterea nivelului sărăciei și a unui nou val al migrației, iar acestea vor intensifica criza demografică.
Cei de la Expert-Grup consideră că Moldova are nevoie urgentă de o strategie anti- și post-criză cu viziune pe termen scurt și lung.
Experții consideră că mai întâi de toate, este necesar:
- Programe de menținere și de creare a locurilor de muncă). În acest sens, este nevoie de revizuit cuantumul și condițiile de alocare a subvențiilor pentru crearea locurilor de muncă.
- Măsuri de susținere a femeilor în perioada de pandemie. De exemplu, compensarea unui concediu suplimentar pentru persoanele angajate care au copii până la 14 ani, în cazul în care iarăși vor fi închise grădinițele și școlile.
- Susținerea digitalizării afacerilor micro și mici.
- Susținerea financiară a persoanelor ocupate pe cont propriu.
- Un acces mai simplu și mai rapid al companiilor la lichidități.
- Un program de substituire a importurilor etc.
