Andrei Mardari / NewsMaker

Recunoașterea calificărilor medicilor și drepturile pacienților în UE: Moldova a trimis la Bruxelles două proiecte de lege

R. Moldova a transmis Comisiei Europene două proiecte de lege spre consultare. Primul vizează certificarea cadrelor medicale și recunoașterea calificărilor profesionale, iar al doilea creează cadrul pentru asistența medicală transfrontalieră, în scopul protejării drepturilor pacienților care accesează servicii medicale în statele europene. Informațiile au fost comunicate pe 30 decembrie de secretara generală adjunctă a Ministerului Sănătății, Svetlana Nicolaescu, în timpul unei conferințe de presă. Potrivit acesteia, proiectele urmează să fie adoptate în 2026, ca parte a pregătirii țării pentru etapa negocierilor de aderare.

Nicolaescu a anunțat că, pe parcursul anului 2025, Ministerul Sănătății a elaborat „două proiecte majore de legi cu relevanță strategică pentru integrarea europeană”.

„Unul din aceste pachete vizează certificarea cadrelor medicale și recunoașterea calificărilor profesionale și este menit pentru a sprijini mobilitatea profesională și standarde unitare de competență. Celălalt pachet legislativ creează cadrul pentru asistența medicală transfrontalieră și este menit să protejeze drepturile pacienților care accesează servicii medicale în statele europene”, a declarat reprezentanta Ministerului Sănătății.

Potrivit secretarei generale adjuncte, „aceste proiecte au fost transmise Comisiei Europene spre consultare și urmează să fie adoptate în anul 2026 ca parte a pregătirii pentru etapa de negocieri de aderare”.

„Adevărat, agenda europeană în domeniul sănătății este un proces complex. Cu toate acestea, Moldova rămâne ferm angajată să construiască un sistem de sănătate aliniat standardelor europene”, a mai spus reprezentanta Ministerului Sănătății. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă organizate de Ministerul Sănătății, dedicate realizărilor din sistemul de sănătate în anul 2025 și priorităților pentru anul 2026.

***

Amintim că Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022 și au început oficial negocierile de aderare pe 25 iunie 2024. În septembrie 2025, cele două state au finalizat procesul de screening bilateral. 

Pe 15 decembrie, autoritățile de la Bruxelles au anunțat că Moldova va începe discuțiile la nivel tehnic cu Comisia Europeană pe 3 clustere de negociere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”. În același timp, deschidearea oficială a negocierilor pe clustere, pe care Chișinăul a mizat până la finanul acestui an, rămâne blocată. Anterior, Cristina Gherasimov a declarat că motivul este că încă nu există o decizie politică unanimă în privința Ucrainei, cu care, actualmente, Republica Moldova parcurge împreună procesul de negociere. Menționăm că Ungaria se opune avansării negocierilor cu Ucraina, care se confruntă cu invazia rusă la scară largă de aproape patru ani, considerând că acest lucru ar putea atrage Uniunea Europeană în război și ar deturna banii contribuabililor europeni.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

deschide.md

Agenția Proprietății Publice anunță control la MoldATSA după scandalul salariilor: Vom cere recuperarea sumelor achitate nejustificat

Comisia de cenzori a MoldATSA a demarat un control privind procesul de salarizare în cadrul instituției, pe fondul controverselor generate de informațiile privind remunerarea angajaților. Verificările, inițiate la solicitarea Agenției Proprietății Publice, vor fi finalizate în aproximativ trei săptămâni. Anunțul a fost făcut de APP într-un comunicat publicat marți, 23 iunie.

Agenția Proprietății Publice a solicitat Comisiei de cenzori a MoldATSA să efectueze un control privind respectarea de către instituție a respectării cadrului normativ aplicabil în procesul de salarizare. „În cazul în care comisia va constata depășirea limitelor stabilite de actele normative, fondatorul va insista asupra recuperării sumelor achitate nejustificat, în strictă conformitate cu legislația în vigoare”, a menționat APP.

Potrivit instituției, verificările se află „în plină desfășurare” și vor fi finalizate în circa trei săptămâni. „Ulterior, în funcție de constatările efectuate, APP va întreprinde măsurile necesare și va sesiza, după caz, autoritățile competente”, a precizat Agenția Proprietății Publice.

APP a mai menționat că informațiile apărute în spațiul public, cu privire la nivelul de remunerare la MoldATSA, trezesc „preocupări firești și legitime ale cetățenilor”. În același timp, Agenția a subliniat că a solicitat noii conduceri a întreprinderii să analizeze politicile interne de salarizare și să asigure aplicarea acestora în conformitate cu legislația și cu „principiile unei gestionări responsabile a resurselor financiare”.

Totodată, accentuăm că stabilirea salariilor în cadrul întreprinderii ține de competența conducerii executive a acesteia. Fondatorul nu aprobă salariile individuale ale angajaților și nu intervine în activitatea operațională a întreprinderii. APP monitorizează indicatorii generali de activitate, inclusiv nivelul salariului mediu, la fel cum procedează în raport cu toate întreprinderile de stat și societățile comerciale în care statul este fondator sau acționar”, a menționat instituția.

Declarațiile APP vin după ce întreprinderea de stat MoldATSA, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în ultimele zile în centrul unui scandal. O investigație a Ziarului de Gardă a arătat că directorul instituției, Dumitru Vangheli, ar fi indicat în CV-ul depus la concurs că a obținut licența de pilot la una dintre cele mai mari academii private de pilotaj din Canada și că a lucrat ulterior timp de doi ani ca pilot pe avioane de linie la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, Agenția Proprietății Publice l-a demis pe Vangheli începând cu 22 iunie, „ca urmare a pierderii încrederii fondatorului în persoana administratorului”, interimatul funcției urmând să fie asigurat de Andrei Cebanu, director adjunct la Autoritatea Aeronautică Civilă.

În același timp, scandalul a continuat în legătură cu Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu. O investigație RISE Moldova a arătat că aceasta a fost remunerată cu peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate în calitate de purtătoare de cuvânt la MoldATSA. Potrivit investigației, în 2026 remunerația lunară a acesteia a depășit 120.000 de lei, fiind de aproximativ opt ori mai mare decât salariul mediu pe economie și de aproape patru ori mai mare decât indemnizația salarială a președintei Maia Sandu. Detalii – AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: