Andrei Mardari / NewsMaker

Recunoașterea calificărilor medicilor și drepturile pacienților în UE: Moldova a trimis la Bruxelles două proiecte de lege

R. Moldova a transmis Comisiei Europene două proiecte de lege spre consultare. Primul vizează certificarea cadrelor medicale și recunoașterea calificărilor profesionale, iar al doilea creează cadrul pentru asistența medicală transfrontalieră, în scopul protejării drepturilor pacienților care accesează servicii medicale în statele europene. Informațiile au fost comunicate pe 30 decembrie de secretara generală adjunctă a Ministerului Sănătății, Svetlana Nicolaescu, în timpul unei conferințe de presă. Potrivit acesteia, proiectele urmează să fie adoptate în 2026, ca parte a pregătirii țării pentru etapa negocierilor de aderare.

Nicolaescu a anunțat că, pe parcursul anului 2025, Ministerul Sănătății a elaborat „două proiecte majore de legi cu relevanță strategică pentru integrarea europeană”.

„Unul din aceste pachete vizează certificarea cadrelor medicale și recunoașterea calificărilor profesionale și este menit pentru a sprijini mobilitatea profesională și standarde unitare de competență. Celălalt pachet legislativ creează cadrul pentru asistența medicală transfrontalieră și este menit să protejeze drepturile pacienților care accesează servicii medicale în statele europene”, a declarat reprezentanta Ministerului Sănătății.

Potrivit secretarei generale adjuncte, „aceste proiecte au fost transmise Comisiei Europene spre consultare și urmează să fie adoptate în anul 2026 ca parte a pregătirii pentru etapa de negocieri de aderare”.

„Adevărat, agenda europeană în domeniul sănătății este un proces complex. Cu toate acestea, Moldova rămâne ferm angajată să construiască un sistem de sănătate aliniat standardelor europene”, a mai spus reprezentanta Ministerului Sănătății. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă organizate de Ministerul Sănătății, dedicate realizărilor din sistemul de sănătate în anul 2025 și priorităților pentru anul 2026.

***

Amintim că Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022 și au început oficial negocierile de aderare pe 25 iunie 2024. În septembrie 2025, cele două state au finalizat procesul de screening bilateral. 

Pe 15 decembrie, autoritățile de la Bruxelles au anunțat că Moldova va începe discuțiile la nivel tehnic cu Comisia Europeană pe 3 clustere de negociere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”. În același timp, deschidearea oficială a negocierilor pe clustere, pe care Chișinăul a mizat până la finanul acestui an, rămâne blocată. Anterior, Cristina Gherasimov a declarat că motivul este că încă nu există o decizie politică unanimă în privința Ucrainei, cu care, actualmente, Republica Moldova parcurge împreună procesul de negociere. Menționăm că Ungaria se opune avansării negocierilor cu Ucraina, care se confruntă cu invazia rusă la scară largă de aproape patru ani, considerând că acest lucru ar putea atrage Uniunea Europeană în război și ar deturna banii contribuabililor europeni.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

money.ro

Hărțuirea online, violența digitală și căsătoria forțată, sancționate mai dur din 2026. Cum vor fi pedepsite

În Republica Moldova, din 2026, vor fi înăsprite sancțiunile pentru hărțuire, violență și presiuni în mediul online. Modificările aduse Codului penal introduc pedepse pentru stalking și oferă posibilitatea de a obține, prin instanță, eliminarea materialelor ofensatoare. NewsMaker explică ce se schimbă în legislație și ce riscă persoanele care încalcă noile prevederi.

Hărțuirea online și violența digitală

Una dintre principalele noutăți este introducerea răspunderii penale pentru hărțuirea cibernetică (stalking). În Cod a fost adăugat un nou articol, care va fi aplicat în cazurile de hărțuire sistematică, în urma căreia victima se teme pentru siguranța sa sau a rudelor apropiate. Este vorba despre urmărirea prin utilizarea tehnologiilor informaționale, supravegherea locuinței, a locului de muncă și a altor locuri frecventate de persoană, precum și despre tentativele de a stabili contact – direct sau prin intermediari.

Pentru hărțuire va fi prevăzută o amendă de la 25 de mii la 37,5 mii de lei, între 120 și 180 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau până la doi ani de închisoare. Dacă aceleași fapte sunt comise împotriva unui membru al familiei, sancțiunea va fi mai severă: amendă de la 30 de mii la 50 de mii de lei, între 180 și 240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau până la trei ani de închisoare.

A fost extins și articolul privind hărțuirea sexuală, astfel încât aceasta va include și hărțuirea online. Totodată, pedepsele au fost înăsprite: în locul sancțiunilor anterioare – amendă de la 25 de mii la 32,5 mii de lei, 120 – 180 de ore de muncă neremunerată sau până la doi ani de închisoare – vor fi aplicate amenzi de la 25 de mii la 50 de mii de lei, între 120 și 240 de ore de muncă neremunerată sau până la patru ani de închisoare.

După intrarea în vigoare a legii, va deveni infracțiune penală și violența digitală în familie. Pentru aceasta va fi prevăzută o pedeapsă de la 150 la 180 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau până la patru ani de închisoare. În același articol a fost extinsă și noțiunea de violență economică. Astfel, vor fi sancționate interzicerea utilizării bunurilor comune, controlul asupra bunurilor victimei și retragerea banilor din conturile bancare personale fără consimțământ.

Până la zece ani de închisoare pentru căsătoria forțată

Modificările au vizat și articolul privind sclavia și condițiile similare sclaviei. Acesta a fost completat cu un punct referitor la căsătoria forțată. Drept căsătorie forțată va fi considerată constrângerea la căsătorie sau la conviețuire, precum și menținerea unei persoane în astfel de relații prin aplicarea violenței sau a amenințărilor.

Pentru căsătoria forțată va fi prevăzută o pedeapsă de la trei la zece ani de închisoare, cu posibilitatea interdicției de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe o perioadă de până la cinci ani. Dacă într-o căsătorie forțată este constrâns să intre un minor, pedeapsa va fi de la cinci la 12 ani de închisoare.

Materialele ofensatoare vor fi eliminate

În cadrul urmăririi penale, procurorul va putea solicita eliminarea datelor digitale cu conținut ilegal. Acestea vor include informații discriminatorii, date care incită la ură, imagini și materiale video cu caracter sexual sau pornografic, precum și mesaje amenințătoare, obscene, calomnioase, defăimătoare sau alte mesaje ofensatoare.

Procurorul va putea sesiza instanța pentru a obține eliminarea acestor materiale sau blocarea temporară a accesului la ele. Eliminarea va putea fi cerută de la bănuit, învinuit sau inculpat, iar blocarea va fi aplicată până la ștergerea completă a datelor din internet. În funcție de situație, responsabilitatea pentru blocare va reveni furnizorilor de sisteme informaționale sau furnizorilor de acces la internet. Dacă conținutul este plasat pe o resursă a unui furnizor de servicii din străinătate, cerințele vor fi îndeplinite în conformitate cu tratatele internaționale.

Alte modificări

Persoanele vătămate în urma infracțiunilor grave și deosebit de grave împotriva persoanei (inclusiv tortură, infracțiuni cu caracter sexual, violență în familie, trafic de ființe umane) vor fi informate imediat dacă persoana reținută, arestată sau condamnată a fost eliberată ori a evadat din penitenciar. Totodată, victimelor li se va explica ce măsuri de protecție trebuie să adopte. Modificările întăresc și protecția victimelor violenței în familie sau ale infracțiunilor cu caracter sexual: instanța va putea dispune supravegherea electronică a agresorului, iar termenul de aplicare a măsurilor de protecție va fi extins de la trei la șase luni.

O parte dintre modificări vizează activitatea mass-media. În Codul penal au fost introduse norme privind împiedicarea activității mijloacelor de informare în masă, iar în Codul contravențional – prevederi referitoare la ingerința în activitatea mass-media și la insultarea jurnaliștilor. De asemenea, în Codul contravențional a fost inclus un articol privind insultarea funcționarilor din domeniul electoral.

Proiectul de modificări a fost elaborat de un grup de deputați ai partidului de guvernare „Acțiune și Solidaritate”, împreună cu Agenția Națională pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și Violenței în Familie. Documentul a fost înregistrat în Parlament la începutul lunii martie, iar în iulie a fost adoptat în lectura finală. Președinta a promulgat legea pe 11 august, iar pe 14 august aceasta a fost publicată în „Monitorul Oficial”. Modificările vor intra în vigoare la șase luni de la publicare, pe 14 februarie 2026.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: