Andrei Mardari / NewsMaker

Recunoașterea calificărilor medicilor și drepturile pacienților în UE: Moldova a trimis la Bruxelles două proiecte de lege

R. Moldova a transmis Comisiei Europene două proiecte de lege spre consultare. Primul vizează certificarea cadrelor medicale și recunoașterea calificărilor profesionale, iar al doilea creează cadrul pentru asistența medicală transfrontalieră, în scopul protejării drepturilor pacienților care accesează servicii medicale în statele europene. Informațiile au fost comunicate pe 30 decembrie de secretara generală adjunctă a Ministerului Sănătății, Svetlana Nicolaescu, în timpul unei conferințe de presă. Potrivit acesteia, proiectele urmează să fie adoptate în 2026, ca parte a pregătirii țării pentru etapa negocierilor de aderare.

Nicolaescu a anunțat că, pe parcursul anului 2025, Ministerul Sănătății a elaborat „două proiecte majore de legi cu relevanță strategică pentru integrarea europeană”.

„Unul din aceste pachete vizează certificarea cadrelor medicale și recunoașterea calificărilor profesionale și este menit pentru a sprijini mobilitatea profesională și standarde unitare de competență. Celălalt pachet legislativ creează cadrul pentru asistența medicală transfrontalieră și este menit să protejeze drepturile pacienților care accesează servicii medicale în statele europene”, a declarat reprezentanta Ministerului Sănătății.

Potrivit secretarei generale adjuncte, „aceste proiecte au fost transmise Comisiei Europene spre consultare și urmează să fie adoptate în anul 2026 ca parte a pregătirii pentru etapa de negocieri de aderare”.

„Adevărat, agenda europeană în domeniul sănătății este un proces complex. Cu toate acestea, Moldova rămâne ferm angajată să construiască un sistem de sănătate aliniat standardelor europene”, a mai spus reprezentanta Ministerului Sănătății. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă organizate de Ministerul Sănătății, dedicate realizărilor din sistemul de sănătate în anul 2025 și priorităților pentru anul 2026.

***

Amintim că Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022 și au început oficial negocierile de aderare pe 25 iunie 2024. În septembrie 2025, cele două state au finalizat procesul de screening bilateral. 

Pe 15 decembrie, autoritățile de la Bruxelles au anunțat că Moldova va începe discuțiile la nivel tehnic cu Comisia Europeană pe 3 clustere de negociere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”. În același timp, deschidearea oficială a negocierilor pe clustere, pe care Chișinăul a mizat până la finanul acestui an, rămâne blocată. Anterior, Cristina Gherasimov a declarat că motivul este că încă nu există o decizie politică unanimă în privința Ucrainei, cu care, actualmente, Republica Moldova parcurge împreună procesul de negociere. Menționăm că Ungaria se opune avansării negocierilor cu Ucraina, care se confruntă cu invazia rusă la scară largă de aproape patru ani, considerând că acest lucru ar putea atrage Uniunea Europeană în război și ar deturna banii contribuabililor europeni.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

index.hu

Ungaria: premierul cere demisia președintelui. Se ia în calcul modificarea Constituției pentru a-l destitui

Prim-ministrul ungar Peter Magyar a declarat că, dacă președintele Ungariei Tamás Sulyok nu își va da demisia, guvernul va iniția proceduri legale pentru a-l demite, scrie HotNews, citând Reuters. Precizarea a fost făcută în urma unei întâlniri dintre Magyar și Sulyok.

Magyar a spus că va folosi majoritatea parlamentară de două treimi a partidului său pentru a modifica Constituția și alte acte legislative, în scopul de a-l forța pe Sulyok să părăsească funcția.

Partidul de centru-dreapta al lui Magyar, Tisza, l-a înlăturat pe prim-ministrul Viktor Orban în urma unei victorii electorale în aprilie și s-a angajat să înlăture mai multe personalități numite de Orban în funcții publice cheie în ultimii 16 ani. Magyar i-a cerut lui Sulyok – ales la începutul anului 2024 de parlamentarii din partidul Fidesz al lui Orban – să demisioneze, acuzându-l că nu a reușit să reprezinte unitatea națională în chestiuni majore și că a servit interesele lui Orban și ale guvernului său. Sulyok a refuzat să demisioneze.

„I-am spus președintelui că, dacă își menține poziția și nu demisionează, voi informa astăzi parlamentarii din Tisza cu privire la propunerile noastre legislative și vom începe imediat procedurile necesare”, a declarat Magyar. El a afirmat că procesul legislativ va dura aproximativ o lună și va implica „înlăturarea tuturor marionetelor” care au participat la „demontarea statului de drept și a democrației”.

Partidul Fidesz al lui Orban l-a acuzat pe Magyar că a emis un „ultimatum ilegal” și a afirmat că Sulyok își îndeplinește mandatul legal, valabil până în 2029, și nu poate fi demis din funcție.

Sulyok a ocupat anterior funcția de președinte al Curții Supreme a Ungariei, post pentru care a fost ales tot de Fidesz în 2016.

Președinția în Ungaria are un caracter în mare parte ceremonial, dar Sulyok poate retrimite legile în parlament pentru reexaminare sau le poate trimite Curții Constituționale, ceea ce ar putea încetini sau bloca agenda de reforme a lui Magyar, notează sursa citată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: