Referendumul propus de președinta Maia Sandu în ajunul Crăciunului a provocat reacții aprinse în societate. Partidul de guvernare a trecut în timp record la fapte și a reușit în mai puțin de o săptămână să adapteze legislația pentru ca plebiscitul să poată fi organizat concomitent cu scrutinul prezidențial. Pe de altă parte, opoziția consideră că inițiativa este o decizie politică, menită să îi aducă Maiei Sandu un nou mandat. De altfel, ideea nu este nouă – a fost propusă în timpul regimului Plahotniuc de Partidul Democrat și criticată la acea vreme de Partidul Acțiune și Solidaritate. NM a analizat cât de justificat este acest exercițiu, ce spun experții independenți și cum s-au desfășurat plebiscitele privind aderarea la UE în alte țări.
Ce au oferit autoritățile?
Pe 24 decembrie, președinta Maia Sandu a propus organizarea în toamna anului viitor a unui referendum privind aderarea Moldovei la UE și combinarea acestuia cu alegerile prezidențiale. Două zile mai târziu, pe 26 decembrie, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, a introdus un amendament la pachetul de amendamente la noul Cod Electoral aprobat deja în prima lectură, care ar permite organizarea alegerilor și a unui referendum în aceeași zi.
Secretarul CEC Alexandru Berlinschi a remarcat anterior că legislația actuală nu permite organizarea concomitentă a referendumurilor și a alegerilor, dar autoritățile, se pare, pot modifica legea.
Totodată, deputatul PAS Veronica Roșca a scris pe Facebook că Constituția nu interzice organizarea concomitentă a alegerilor prezidențiale și a unui referendum. Roșca a fost cea care a înregistrat modificarea necesară la Codul Electoral. Două zile mai târziu, pe 28 decembrie, „amendamentul Roșca”, împreună cu un pachet de amendamente, a fost adoptat în a doua, finală lectură. „Conform legii, un referendum republican nu poate fi organizat cu 60 de zile înainte și 60 de zile după alegerile parlamentare, prezidențiale sau locale generale. Dar referendumul poate avea loc în aceeași zi cu alegerile. De asemenea, este imposibil să se organizeze două referendumuri în aceeași zi”, se spune în nota explicativă la „amendamentul Roșca”.
În nota explicativă, ea a amintit, de asemenea, că Moldova a avut deja experiență în combinarea alegerilor și a unui referendum în februarie 2019. Și atunci Curtea Constituțională a confirmat rezultatele referendumului.
Atunci referendumul a fost organizat de Partidul Democrat de guvernământ, condus de Vladimir Plahotniuc. Iar blocul ACUM , care era atunci în opoziție, și includea PAS, a calificat un astfel de referendum ilegal și a criticat „amendamentul ascuns” care permitea organizarea plebiscitului în aceeași zi cu alegerile parlamentare.
De ce opoziția este împotrivă?
Este de remarcat faptul că opoziția de stânga a cerut anterior un referendum pentru aderarea la UE: fostul președinte, liderul Partidului Socialiștilor (PSRM) Igor Dodon și Ilan Shor, care este condamnat pentru fraudă bancară.
„Decizia finală de aderare la UE trebuie luată de cetățeni în cadrul unui referendum. Ar trebui să fie organizat acum, dar autoritățile se tem, deoarece încrederea în UE scade deja și asta doar din vina lor”, a spus Dodon cu zece zile înainte de propunerea Maiei Sandu.
Dar după o săptămână și jumătate, poziția lui Dodon s-a schimbat, el a criticat inițiativa lui Sandu. „După trei ani de președinție, Maia Sandu nu are nimic de oferit decât un referendum care o va „salva” de potopul politic. Ea speră să fie asociată cu Europa și asta îi va oferi un nou mandat. Dar oamenii nu mai sunt la fel de naivi ca în 2020. Pentru ei, Maia Sandu este acum asociată nu cu progresul și legea, ci cu sărăcia, aroganța și abuzul de democrație”, a scris Dodon pe Facebook.
Vicepreședintele Parlamentului, care este și vicepreședinte a PAS Mihai Popșoi, comentând declarația lui Dodon pentru NM, a remarcat că „opoziția este greu de mulțumit”. „Se pare că și-au dorit-o, dar acum sunt din nou nemulțumiți. […] Vom lucra pentru a ne asigura că cetățenii înțeleg [oportunitățile pe care le oferă aderarea la UE] și nu cad în capcana opoziției”, a spus Popșoi. Și a adăugat că autoritățile le vor explica cetățenilor că aderarea la UE deschide „perspective exclusiv pozitive”: aderarea la marea piață europeană, creșterea economică, atragerea investițiilor, consolidarea securității.
Ilan Șor, între timp, a salutat decizia majorității de guvernământ cu privire la referendum. „Acum este momentul ca toate forțele politice sănătoase să vorbească. Timp de mulți ani, mulți politicieni au fost jenați să vorbească cu voce tare despre dezavantajele aderării la UE. Nu mai putem tăcea. Mișcarea către Uniunea Europeană va avea ca rezultat doar dezavantaje pentru Moldova. Calea noastră este spre Est!”, a scris Șor pe o rețea de socializare.
Constituțional sau consultativ?
După cum a aflat NM, autoritățile planifică să organizeze un referendum constituțional, nu consultativ. „Considerăm că acest referendum este necesar și important, iar mulți reprezentanți ai opoziției au vorbit anterior despre necesitatea lui. Datorită referendumului, se va putea demonstra că majoritatea absolută a cetățenilor împărtășesc această idee [de aderare la UE]”, a spus Popsoi.
Întrebat de NM dacă ar fi posibil să vorbim despre o „majoritate absolută” dacă pentru aderare vor vota 54%-55% dintre alegători, Popsoi a răspuns că nu poate decât să spere „că acest procent va fi mult mai mare”. „Vom lucra pentru a ne asigura că majoritatea cetățenilor înțeleg importanța acestui vot și nu vor cădea în capcana propagandei [Kremlinului] și că cât mai mulți cetățeni înțeleg [beneficiile UE]”, a spus Popsoi..
Cum a fost în alte țări?
În majoritatea țărilor, care au aderat la UE, astfel de referendumuri au fost de obicei organizate cu un an înainte de aderare. Astfel, în Polonia în 2003, 77,45% dintre alegătorii veniți la referendum au votat pentru (împotrivă – 22,55%), în Slovacia în 2003 – 93,71% (împotrivă – 6,29%), în Croația în 2012 -66,67% (împotrivă -333%) %), în Ungaria în 2003 83,76% au votat pentru (împotrivă -16,24%)/
În Malta, în 2003, sprijinul pentru aderarea la UE nu a fost atât de impresionant – 53,65% au votat pentru (46,35% împotrivă).
Dar Elveția, în urma unui referendum din 2001, a refuzat să adere la UE: 23,2% au votat pentru aderare (76,8% au fost împotrivă). Elveția și-a consacrat apoi prin lege statutul său etern și neschimbabil de neutralitate.
Cu toate acestea, nu în toate țările aderarea la UE a fost însoțită de un referendum. De exemplu, Cipru a aderat la UE în 2004 fără referendum, Bulgaria și România, de asemenea, fără referendum în 2007.
CUM AU VOTAT LA REFERENDUMUL PRIVIND ADERAREA LA UE ÎN ALTE ȚĂRI
-
- Slovacia (2003) – Pentru 93,71% / Împotrivă 6,29%
- Ungaria (2003) – Pentru 83,76% / Împotrivă 16,24%
- Polonia (2003) – Pentru 77,45% / Împotrivă 22,5%
- Croația (2012) – Pentru 66,67% / Împotrivă 33,33%
- Elveția (2001) – Pentru 23,2% / Împotrivă 76,8%
NM l-a întrebat pe Popșoi dacă autoritățile intenționează să organizeze un alt referendum chiar înainte de aderare, așa cum a fost cazul altor țări. Mihai Popșoi a răspuns că acum este dificil să „privim în viitor”. „Vom trăi și vom vedea”, a adăugat el.
De ce au nevoie autoritățile de asta?
Politologul Victor Juc consideră că nu este necesar un referendum. „Procesul negocierilor de aderare a început. Ce se întâmplă dacă există un rezultat negativ [la referendum]? Vor renunța autoritățile la procesul de integrare europeană după aceasta? Nu știu cine a sugerat organizarea acestui referendum. Trebuie efectuată când
În opinia lui, autoritățile planifică să organizeze un referendum în aceeași zi cu alegerile prezidențiale pentru a o susține pe președinta Sandu, astfel încât aceasta să fie aleasă chiar din primul tur. „Ea ar fi câștigat oricum, poate chiar din primul tur. Poate [președinta] se teme de unele surprize etc. [Speranța aici este că] oamenii se vor mobiliza și vor vota pentru ea [Sandu] și pentru integrarea europeană”, crede expertul.
Președintele asociației Watchdog.md, Valeriu Pașa, a menționat că Constituția nu interzice autorităților să decidă singure problema aderării la UE (Constituția conține doar o formulare generală: „Cele mai importante probleme din viața societății și a statului sunt expuse la referendum”). Dar aici, potrivit lui Pașa, există și „oportunitatea politică: în acest fel, autoritățile pot închide dezbaterea politică pe tema aderării la UE pentru câțiva ani”. „În plus, acest lucru va duce la o scădere a polarizării în societate pe această problemă”, a adăugat Pașa.
Potrivit acestuia, scopul autorităților este clar – mobilizarea electoratului, dar nu este o siguranță că referendumul va îmbunătăți rezultatele actualului președinte la alegeri. „Cel mai probabil, Maia Sandu nu va fi singurul candidat care va pleda pentru aderarea la UE. Depinde foarte mult cine vor fi candidații și ce vor spune aceștia despre integrarea europeană”, a conchis expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
