playteh.ro

Reforma justiției continuă. Ministerul propune modificări la legislația privind activitatea sistemului judecătoresc

Ministerul Justiției propune pentru consultare publică un proiect de lege care prevede mai multe modificări la legislația privind activitatea sistemului judecătoresc. Scopul acestuia este de a sincroniza prevederile legale cu amendamentele constituționale referitoare la sistemul judecătoresc, adoptate prin Legea pentru modificarea Constituției Republicii Moldova, din 23 septembrie 2021. Documentul este propus pentru consultări publice, avizare și expertizare.

Proiectul de lege vine cu un șir de modificări referitoare la numiri

Proiectul de lege vine cu un șir de modificări referitoare la procedura de numire a judecătorilor, a președinților și vicepreședinților instanțelor judecătorești de toate nivelurile, imunitatea judecătorilor, componența Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), durata mandatului de membru al CSM etc.

Astfel, se propune ca președinții şi vicepreședinții judecătoriilor şi ai curților de apel ar putea să fie selectați și propuși în funcție de către CSM, pe un termen de 4 ani. De asemenea, este necesară excluderea termenului inițial de cinci ani de numire a judecătorilor.

Aceștia vor fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani. O altă modificare se referă la imunitatea magistraților. Se propune ca judecătorii să beneficieze doar de imunitate funcțională. Inclusiv Comisia de la Veneția susține că magistrații nu trebuie să beneficieze de imunitate generală, „care i-ar proteja de urmăririle pentru acțiunile criminale pentru care aceștia trebuie să răspundă în fața instanțelor”.

Proiectul de lege prevede și modificarea componenței CSM

Se propune aducerea în concordanță a prevederilor Legii cu privire la CSM cu amendamentele constituționale referitoare la componența CSM. Astfel,  președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), ministrul Justiției și procurorul general nu vor mai fi membri de drept în CSM. La fel, va fi extinsă durata mandatului de membru al CSM de la patru la șase ani, dar fără posibilitatea de a deține două mandate.

Proiectul prevede și condițiile pe care trebuie să le întrunească candidatul la funcția de membru al CSM, care nu vine din rândurile judecătorilor. Astfel, în funcția de membru va putea fi aleasă persoana care întrunește următoarele condiții: are înaltă reputație profesională; are integritate profesională, are experiență în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant de cel puțin șapte ani; nu a activat în ultimii doi ani până la momentul depunerii cererii în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătorești; nu este afiliată politic.

Ministerul Justiției propune mai multe modificări la legislația privind activitatea sistemului judecătorescDe asemenea, documentul detaliază mecanismul votării în Parlament a candidaților la funcția de membru în CSM, care nu vin din rândurile judecătorilor.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Roman Cojuhari demisionează de la șefia Agenției Proprietății Publice după scandalul de la MoldATSA: „Îmi pasă de viitorul R. Moldova”⚡️⚡️⚡️

Directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, și-a anunțat în seara zilei de 29 iunie demisia din funcție, pe fondul scandalului izbucnit la întreprinderea de stat MoldATSA. Acesta afirmă că își asumă responsabilitatea pentru faptul că activitatea fostului director al întreprinderii, Dumitru Vangheli, demis recent, nu a fost verificată suficient de riguros și spune că a decis să plece din funcție pentru a proteja imaginea instituției și a echipei.

Într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, Cojuhari a menționat că APP este instituția responsabilă de monitorizarea activității MoldATSA și a admis că era necesară „o verificare suplimentară și minuțioasă” a actelor și deciziilor prezentate de Vangheli. Totodată, el a precizat că, deși politica de salarizare ține de competența organului executiv al întreprinderii, „amploarea și impactul acestor decizii demonstrează că a fost necesară o analiză riguroasă și o atenție sporită din partea APP”, responsabilitate pe care și-o asumă.

„Îmi pasă de echipă, a cărei credibilitate a avut de suferit în această perioadă. Îmi pasă, de asemenea, de viitorul Republicii Moldova și îmi doresc ca țara noastră să continue ferm parcursul european, să consolideze instituții puternice și să asigure o administrare eficientă, transparentă și responsabilă a patrimoniului și a banului public. Din respect pentru aceste valori și pentru a proteja imaginea instituției și a echipei, am decis să-mi depun demisia din funcția de director general al Agenției Proprietății Publice”, a mai scris el pe rețele.

Precizăm, reacția vine în aceeași zi după demisia deputatului PAS Radu Marian, care l-a propus pe Vangheli la funcția de director al MoldATSA, de la conducerea Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe.

Invitat recent la TV8, Cojuhari a precizat că nu intenționează să dea curs solicitărilor prin care i-a fost cerută demisia, în contextul scandalului de la MoldATSA.

***

Reamintim, întreprinderea de stat MoldATSA, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, se află în centrul unui scandal după ce o investigație a Ziarului de Gardă, publicată pe 18 iunie, a arătat că fostul director al instituției, Dumitru Vangheli, ar fi inclus în CV informații false despre studiile și experiența sa profesională. Potrivit investigației, acesta a susținut că a obținut licența de pilot la una dintre cele mai mari academii private de pilotaj din Canada și că a lucrat timp de doi ani ca pilot la Air Canada, informații care nu ar corespunde realității.

În urma investigației, Agenția Proprietății Publice a anunțat demiterea lui Dumitru Vangheli, începând cu 22 iunie. APP a invocat „pierderea încrederii fondatorului în persoana administratorului”. Interimatul funcției este asigurat de Andrei Cebanu, director adjunct al Autorității Aeronautice Civile.

Scandalul a continuat și în legătură cu Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu. O investigație RISE Moldova a arătat că aceasta a fost remunerată cu peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate în calitate de purtătoare de cuvânt a MoldATSA. Potrivit investigației, în 2026 remunerația sa lunară a depășit 120.000 de lei, fiind de aproximativ opt ori mai mare decât salariul mediu pe economie și de aproape patru ori mai mare decât salariul președintei Maia Sandu. Taburceanu și-a anunțat recent demisia și a dat asigurări că va returna bonururile și adaosurile la salariu de care a beneficiat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: