playteh.ro

Reforma justiției continuă. Ministerul propune modificări la legislația privind activitatea sistemului judecătoresc

Ministerul Justiției propune pentru consultare publică un proiect de lege care prevede mai multe modificări la legislația privind activitatea sistemului judecătoresc. Scopul acestuia este de a sincroniza prevederile legale cu amendamentele constituționale referitoare la sistemul judecătoresc, adoptate prin Legea pentru modificarea Constituției Republicii Moldova, din 23 septembrie 2021. Documentul este propus pentru consultări publice, avizare și expertizare.

Proiectul de lege vine cu un șir de modificări referitoare la numiri

Proiectul de lege vine cu un șir de modificări referitoare la procedura de numire a judecătorilor, a președinților și vicepreședinților instanțelor judecătorești de toate nivelurile, imunitatea judecătorilor, componența Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), durata mandatului de membru al CSM etc.

Astfel, se propune ca președinții şi vicepreședinții judecătoriilor şi ai curților de apel ar putea să fie selectați și propuși în funcție de către CSM, pe un termen de 4 ani. De asemenea, este necesară excluderea termenului inițial de cinci ani de numire a judecătorilor.

Aceștia vor fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani. O altă modificare se referă la imunitatea magistraților. Se propune ca judecătorii să beneficieze doar de imunitate funcțională. Inclusiv Comisia de la Veneția susține că magistrații nu trebuie să beneficieze de imunitate generală, „care i-ar proteja de urmăririle pentru acțiunile criminale pentru care aceștia trebuie să răspundă în fața instanțelor”.

Proiectul de lege prevede și modificarea componenței CSM

Se propune aducerea în concordanță a prevederilor Legii cu privire la CSM cu amendamentele constituționale referitoare la componența CSM. Astfel,  președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), ministrul Justiției și procurorul general nu vor mai fi membri de drept în CSM. La fel, va fi extinsă durata mandatului de membru al CSM de la patru la șase ani, dar fără posibilitatea de a deține două mandate.

Proiectul prevede și condițiile pe care trebuie să le întrunească candidatul la funcția de membru al CSM, care nu vine din rândurile judecătorilor. Astfel, în funcția de membru va putea fi aleasă persoana care întrunește următoarele condiții: are înaltă reputație profesională; are integritate profesională, are experiență în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant de cel puțin șapte ani; nu a activat în ultimii doi ani până la momentul depunerii cererii în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătorești; nu este afiliată politic.

Ministerul Justiției propune mai multe modificări la legislația privind activitatea sistemului judecătorescDe asemenea, documentul detaliază mecanismul votării în Parlament a candidaților la funcția de membru în CSM, care nu vin din rândurile judecătorilor.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

glodeni.md

Sectorul construcțiilor din Moldova a scăzut cu 2,9% în primele nouă luni ale anului

În perioada ianuarie-septembrie 2026, volumul lucrărilor de construcții din Republica Moldova a scăzut cu 2,9% în prețuri comparabile, față de aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, în trimestrul al treilea, sectorul a înregistrat o creștere de 4%. Asta arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), publicate pe 20 noiembrie.

Scăderea înregistrată în perioada ianuarie-septembrie a fost determinată în principal de reducerea volumului lucrărilor de reparații curente și întreținere, cu 12,8%. De asemenea, lucrările de construcții noi au înregistrat un ușor declin, de 0,5%.

În schimb, volumul reparațiilor capitale a crescut cu 1,2%, iar cel al altor lucrări de construcții, categorie care include demolările și pregătirea terenurilor, a înregistrat un avans de 19,6%.

Datele BNS arată că, în primele nouă luni ale anului, cele mai mari creșteri au fost înregistrate la construcția clădirilor rezidențiale, unde volumul lucrărilor a sporit cu 8,6%. În cazul construcțiilor inginerești, creșterea a fost de 0,6%. La polul opus, lucrările la clădirile nerezidențiale s-au redus cu 17,1%.

În structura pieței construcțiilor, cea mai mare pondere o au construcțiile inginerești, care reprezintă 44% din total. Acestea sunt urmate de clădirile nerezidențiale, cu 27,7%, și cele rezidențiale, cu 25,4%.

În trimestrul al treilea, sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere de 4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția pozitivă a fost susținută de lucrările de construcții noi, care au crescut cu 5,6%, reparațiile capitale, cu 6%, și lucrările pregătitoare, cu 30,9%. În același timp, volumul reparațiilor curente a scăzut cu 2,6%.

În funcție de tipul construcțiilor, cea mai mare creștere a fost înregistrată în cazul clădirilor rezidențiale, unde volumul lucrărilor a avansat cu 26,1%. Lucrările la construcțiile inginerești au crescut cu 5,2%, în timp ce cele la clădirile nerezidențiale au scăzut cu 14,1%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: