partidulsor.md

„Renaștere” pentru Șor. Ce planuri au socialiștii pentru un partid scos de la naftalină?

Partidul „ȘOR” urzește scenarii pe care le-ar putea aplica în cazul în care va fi declarat neconstituțional. Se pare că Șor vrea să scoată de la naftalină formațiunea „Renaștere” pentru a o folosi ca pe o trambulină politică. Ce legătură au cu acest scenariu câțiva foști socialiști și ce șanse are Partidul „Renaștere” să mai renască, aflați din materialul NM.

Ce e cu această „Renaștere”

Fostul socialist, deputatul Alexandr Nesterovschi a anunțat că a acceptat invitația de a se alătura Partidului „Renaștere”.  Împreună cu acesta, au mai aderat la formațiune foștii socialiști, actuali deputați, Irina Lozovan, Vasile Bolea, Alexandr Suhodolski, fostul vicepretor al sectorului Botanica,  Iurii Vitneanschii și câțiva reprezentanți ai organizațiilor locale ale PSRM.

Bolea și Suhodolski nu planificau să părăsească PSRM în pofida divergențelor cu formațiunea privind susținerea candidaților pentru funcția de bașcan al UTA Găgăuzia. Întrebat într-o emisiune TV dacă aceste neînțelegeri ar putea să-l determine să părăsească partidul, Vasile Bolea a spus: „Nicio șansă”.

Nesterovschi, Lozovan și Vitneanschii menționau, la rândul lor, că vor crea propriul partid. Dar nu a fost să fie și aceștia au aderat la Partidul „Renaștere”. Formațiunea politică a fost creată în 2012 de Vadim Mișin, Oleg Babenco și Tatiana Botnariuc – toți deputați care au părăsit Partidul Comuniștilor. Tot ei și-au asumat șefia partidului împreună cu fostul premier Vasile Tarlev.

La alegerile parlamentare, Partidul „Renaștere” a obținut 0,26% din sufragii. La alegerile locale din 2015, formațiunea a obținut patru mandate în consiliile locale. Atât. Aici s-a încheiat epopeea electorală a acestui partid, care până în mai 2023 nu a dat niciun semn de viață.

„Un nou Dodon” nu va fi

Istoria a demonstrat că în Moldova partidele sunt create (sau reanimate) atunci când în formațiunile politice existente există divergențe serioase. Un exemplu elocvent în acest sens este PSRM și Igor Dodon. Acesta a părăsit Partidul Comuniștilor când formațiunea traversa o perioadă de criză, și a preluat conducerea PSRM, un partid necunoscut în acea perioadă. Ulterior PSRM a reușit să devină unul dintre cele mai influente partide din țară.

Experții consideră, însă că Nesterovschi, Bolea și Suhodolski nu vor reuși performanța lui Dodon, deoarece Partidul „Renaștere” nu poate fi perceput ca o entitate independentă. Analiștii politici sunt convinși că această formațiune, uitată de toată lumea, va fi folosită de Partidul „ȘOR” drept o „trambulină politică”, în cazul în care formațiunea va fi scoasă în afara legii. „Acest scenariu este destul de plauzibil. Ei nu au timp să creeze un nou partid, iar renaștere sună bine, neutru din punct de vedere politic și ademenitor”, a menționat politologa Angela Colațchi.

De aceeași părere este și politologul Veaceslav Berbeca. Acesta consideră că Nesterovschi nu va avea suficientă forță politică și rating pentru a crea un partid politic independent.

Există mai multe indicii privind o posibilă legătură între foștii socialiști, actuali „renașteriști” cu Partidul „ȘOR”.  Nesterovschi și Lozovan au declarat, când au părăsit PSRM, că aderă la „Mișcarea pentru Popor” care de fapt este parte a formațiunii „ȘOR”. Reprezentanții Partidului „ȘOR” se află în fruntea Mișcării, care se asociază cu Șor.

A două zi după ce a părăsit PSRM, Nesterovschi a participat la acțiunea de protest organizată de „Mișcarea pentru Popor”. Acesta a mers în fruntea coloanei de protestatari alături de deputații Partidului „ȘOR”.

În data de 9 mai, Iurii Vitneanschii, care a renunțat la socialiști și a aderat la Partidul „Renaștere”, a mărșăluit cu „Regimentul nemuritor” format de Partidul „ȘOR”.

În data de 21 mai, Partidul „ȘOR” a organizat la Comrat, Bălți, și Orhei mitinguri în susținerea unui referendum privind stabilirea vectorului extern al Moldovei. Nesterovschi a participat la mitingul de la Bălți, iar Suhodolski la cel din Comrat.

Cu puțin timp înainte de organizarea mitingurilor, Alexandr Suholoski și Vasile Bolea sau întâlnit în Israel cu liderul Partidului  „ȘOR”, Ilan Șor. „Într-adevăr de ce să te duci la Partidul „ȘOR”, care în curând va fi declarat neconstituțional, dacă poți să aderi la altul, care va fi o clonă a formațiunii „ȘOR” ”, a menționat Angela Colațchi.

Ce șanse are „Renaștere” să mai renască

Obiectivele Partidului „Renaștere”, pe care le-a punctat Nesterovschi, sunt identice cu cele anunțate de PSRM la alegerile parlamentare din 2014. Printre acestea: limba rusă – a doua limbă de stat, parteneriatul strategic cu Federația Rusă, valorile tradiționale, cursul eurasiatic. Aceste idei atrag o parte din electorat, consideră experții. „Pentru o parte dintre cei turmentați, care nu urmăresc știrile, nu citesc, nu privesc televizorul, aceste lozinci sunt atractive. Da, acești oameni sunt așa, dar ei sunt ai noștri. Contingentul de bază al acestei țări a plecat peste hotare, iar cei inerți au rămas. Și tocmai aceștia fac alegerea. Cu cât mai greu va trăi populația, cu atât mai multe șanse au aceste partide. Trebuie să luptăm cu sărăcia atât din buzunare, cât și din capetele oamenilor”, consideră Colațchi.

Experții examinează trei scenarii, în cazul Partidului „Renaștere”,  care s-ar putea produce la alegerile locale din 2023. Unu: Dacă toți membrii Partidului „ȘOR” vor adera la „Renaștere”, atunci „Renaștere” va obține tot ratingul Partidului „ȘOR” și ar putea avea șanse să obțină rezultate bune la alegeri. Doi: „ȘOR” și „Renaștere” vor crea o alianță. Și în acest caz succesul va fi asigurat de ratingul Partidului „ȘOR”. Trei: „ȘOR” și „Renaștere” vor participa la alegeri separat. În acest caz, membrii ambelor formațiuni vor face alianțe în consiliile locale, crede Colașchi.

Iar Veaceslav Berbeca este convins că în cazul în care „ȘOR”, socialiștii și „Renaștere” vor acționa separat pe flancul stâng, atunci „Renaștere” nu are nicio șansă la alegerile locale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Filat a venit la ședința de judecată a lui Plahotniuc: „Am multe să-i spun” VIDEO

Fostul prim-ministru și lider al PLDM, Vlad Filat, s-a prezentat astăzi la ședința de judecată în dosarul „Frauda bancară”, în care este judecat fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc. Prezența lui Filat vine la o zi după ce acesta s-a declarat „profund consternat” de evoluția procesului penal și de modul în care dosarul este instrumentat în prezent.

Filat a anunțat, pe 17 decembrie, după ce instanța a audiat doi martori ai apărării, că intenționează să participe personal la toate ședințele de judecată și că este dispus să comenteze public declarațiile martorilor: „Nu pot accepta ca persoane care au prejudiciat statul cu sume colosale, prin devalizarea Băncii Naționale și a întregului sistem bancar, să scape de răspundere penală”

Întrebat astăzi de jurnaliști de ce a decis să fie prezent la proces, Filat a evitat un răspuns direct. La întrebarea dacă are ceva să-i transmită lui Vladimir Plahotniuc, acesta a spus: „Multe, dar nu cred că astăzi. Astăzi vouă o să vă spun mai multe”.

De cealaltă parte, Vladimir Plahotniuc, escortat în sala de judecată, a refuzat să comenteze prezența fostului premier la ședință.

Precizăm, în ședința de astăzi, instanța audiază cel de-al treilea martor al apărării – Ion Ropot, fost șef de departament în cadrul Băncii Naționale a Moldovei. Anterior, în același dosar, pe 17 decembrie, a fost audiat fostul președinte al Parlamentului, Andrian Candu, finul de cununie al lui Vladimir Plahotniuc, iar pe 15 decembrie – fosta președintă a Victoriabank, Natalia Politov-Gangaș. În ambele cazuri, procurorul de caz a declarat că mărturiile acestora nu ar fi conținut informații relevante pentru anchetă. În total, instanța a admis audierea a 27 de martori, dintr-un total de 168 propuși.

***

Reamintim că Vladimir Plahotniuc, aflat în urmărire din anul 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar pe 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală.

Fostul lider al PDM este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai răsunător dintre ele fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit Procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul companiilor controlate de Șor, ar fi primit 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află și acum în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția guvernului, credite în valoare egală cu suma furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le ramburseze în decurs de 25 de ani. Acești bani au fost trecuți de autorități la datoria publică. Împreună cu dobânzile, suma totală pe 25 de ani va ajunge la 24,5 miliarde de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: