NewsMaker

„Renaștere” și-a adus corturile în fața Ministerului de Interne, după ce poliția le-a ridicat pe sus la Bălți, Chișinău și Edineț: „Rușine!”

Simpatizanții Partidului „Renaștere” au protestat în fața Ministerului Afacerilor Interne (MAI) de la Chișinău. Aceștia și-au instalat corturi în scuarul instituției, după ce mai multe bannere, dar și corturi instalate de formațiunea politică, apropiată politicianului fugar Ilan Șor, au fost dezinstalate de oamenii legii la Chișinău, Bălți și Edineț. „Rușine!”, „Jos dictatura”, a scandat mulțimea.   

„A fost o acțiune de protest. După cum ați văzut, poliția a avut ordin și a scos câteva corturi instalate la Bălți, Edineț și Chișinău. Au scos chiar și bannerele. Încearcă, astfel, să ne împiedice să colectăm semnături. Dacă nu le plac bannerele, am început să imprimăm lozinca pe foi vatman. Dacă ne vor dezinstala corturile, vom merge pe drum și vom colecta semnături. Nu ne vor opri”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Partidului „Renaștere”, Olesea Vitneanskaia, pentru NM.

NM a contactat telefonic pentru un comentariu reprezentanții Ministerului de Interne, însă nu am primit răspuns la apelurile noastre.

NewsMaker
NewsMaker
NewsMaker
NewsMaker
NewsMaker

Amintim că, pe 23 iunie, Partidul „Renaștere” a anunțat că inițiază o procedură prin care să declare drept „neconstituțională” formațiunea de guvernare – PAS. Socialiștii transfugi, care au aderat recent la „Renaștere”, Alexandr Nesterovski, Vasile Bolea și Alexandr Suhodolskii, au declarat atunci că, în curând, formațiunea va începe o colectare de semnături „împotriva” PAS. Ulterior, au spus aceștia, în calitate de deputați, vor depune o sesizare la Curtea Constituțională privind „scoaterea în afara legii” a Partidului Acțiune și Solidaritate.

Pe 1 și 4 august mai multe corturi ale Partidului „Renaștere” din Chișinău și Edineț, unde reprezentanții formațiunii ar fi colectat semnături pentru declararea drept „neconstituțională” a PAS, au fost dezasamblate de poliție. Același lucru s-a întâmplat și pe 4 august, la Bălți. De menționat că, anterior, reprezentanții Inspectoratului General al Poliției au precizat că scoaterea corturilor a avut loc din cauza unor încălcări admise de Partidul „Renaștere”, care se referă la distribuirea materialelor electorale.

Partidul „Renaștere – Возрождение” a fost creat în toamna anului 2012. Atunci mișcarea politică și-a declarat oficial cursul ca fiind unul pro-Rusia. Formațiunea a devenit o perioadă „inactivă”, după decesul liderului acestuia, fostul deputat Vadim Mișin. Mișcarea a revenit, însă, în opinia publică, în special, odată cu organizarea de către politicianul fugar, Ilan Șor, condamnat la ani grei de închisoare în dosarul „Frauda Bancară”, a protestelor anti-guvernamentale. De la începutul anului, mai mulți deputați, dar și membri din teritoriu ai Partidului Socialiștilor din Moldova (PSRM) au părăsit formațiunea în favoarea „Renașterii”. Între ei se numără Vasile Bolea, Irina Lozovan, Alexandr Nesterovschi și Alexandr Suhodolskii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei contestă la Curtea Supremă suspendarea alegerilor din 21 iunie. Grosu: autonomia insistă să încalce Codul electoral

Adunarea Populară a Găgăuziei a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție împotriva deciziei Curții de Apel Sud din 3 aprilie, prin care au fost suspendate hotărârile privind organizarea alegerilor regionale din 21 iunie. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a respins înaintea ședinței din 9 aprilie acuzațiile de sabotaj venite din Comrat, susținând că autoritățile din autonomie „insistă în încălcarea Codului electoral” și cer excepții pe care nu au dreptul să le obțină.

„Învinuirile lor sunt nefondate, pentru că cei ce încearcă să perpetueze o linie care vine în contradicție cu Codul electoral insistă în încălcarea lui. Amintesc că noi am dat un an în plus colegilor din Autonomia Găgăuză, pentru că Codul electoral pentru acest teritoriu a intrat în vigoare un an mai târziu decât restul țării. Eu cred că a fost o decizie greșită a noastră atunci — prin a crea excepții, acestea devin un fel de normalitate și cineva ajunge să abuzeze de ele”, a declarat Grosu.

Ce contestă APG la Curtea Supremă

În recursul depus la Curtea Supremă, Adunarea Populară susține că decizia Curții de Apel Sud este „arbitrară, neîntemeiată și contrară cadrului legal”, argumentând că instanța a dispus suspendarea actelor administrative fără a demonstra existența unui prejudiciu concret și ireparabil. APG acuză că motivarea instanței s-a bazat pe „riscuri abstracte” precum incertitudinea juridică, fără a evalua consecințele reale ale suspendării — blocarea procesului electoral și crearea unui vid instituțional. Adunarea Populară solicită Curții Supreme să caseze încheierea contestată și să respingă cererea de suspendare depusă de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat.

Кассационная жалоба2.semnat by dumitrupetruleac03

Amintim că criza electorală din Găgăuzia durează de mai bine de un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori — inițial pentru 16 noiembrie 2025, apoi pentru 22 martie 2026, fără a putea fi organizate din cauza disputelor juridice dintre Comrat și Chișinău privind componența organului electoral. Blocajul este alimentat de neconcordanțele dintre legislația autonomiei — care folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală” — și Codul electoral național, care operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Хотите поддержать то, что мы делаем?

Вы можете внести вклад в качественную журналистику, поддержав нас единоразово через систему E-commerce от банка maib или оформить ежемесячную подписку на Patreon! Так вы станете частью изменения Молдовы к лучшему. Благодаря вашей поддержке мы сможем реализовывать еще больше новых и важных проектов и оставаться независимыми. Независимо от того, как вы нас поддержите, вы получите небольшой подарок. Переходите по ссылке, чтобы стать нашим соучастником. Это не сложно и даже приятно.

Поддержи NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: